Sunteți pe pagina 1din 1

JOHN LOCK – Educatia gentlemanului ( 1632 – 1704 )

Avand o intinsa cultura – filosofica , filologica, medicala si o indelungata experienta


in familia unui lord a elaborate, sub forma unei scrisori, o foarte originala opera
pedagogica intitulata “ Some Thoughts concerning Education “ Cateva cugetari asupra
educatiei 1693 aceasta nu este o scriere de pedagogie sistematica, ea cuprinde
recomandari, sugestii pentru parinti, fiind redactate intr-un stil placut, antrenant. Autorul
si-a impartit lucrarea in paragrafe numerotate de la 1 la 217 fara a le da vreun titlu. El
poate fii grupat insa in 3 categorii : educatia fizica, educatia morala si educatia
intelectuala.
In formulareascopului educatiei, pedagogul englez a fost puternic influientat de
conceptia sa socio politica . El aspira spre un om inzestrat cu simt practic , intreprinzator,
capabil sa-si conduca bine afacerile dar care se probeze si menire alese, sa fie un om de
scietate , intr-un cuvant un gentleman.
Copiii in viziunea lui se caracterizeaza prin libertate, curiozitate si placerea de
activitate insa nu toti poseda aceste insusiri in mod egal, in plus , se intalnesc la ei
tendinte spre egoism in doze diferite; la unii prevaleaza lasitatea, la altii temeritatea.
Depinde de educatie, directia de manifestare si dezvoltare a acestor insusiri.
Scopul educatiei morale este dobandirea virtutilor, adica subordonarea simturilor de
catre ratiune. La varsta frageda inainte de a invata sa se subordoneze ratiunii, copilul se
supune autoritatii parintior la inceput autoritatea se mentine prin “ frica si sfiala ”, dar, cu
timpul ea se va sprijinii pe “ iubire si prietenie ” .
Considerand ca naturala tendinta omului catre placere si fuga de durere, propune ca
stimularea acestor stari afective prin recompense si pedepse sa devina parghia principala
a educatiei. Astfel se va invata pretuirea stimei si evitarea dispretului.
Acorda atentie deosebita metodei exemplului considerand-o simpla usoara si eficienta
mai ales pentru realizarea deprinderilor morale.
Toate aceste metode: recompensa , pedeapsa, exemplul, exercitiul le intalnim si la
Comenius. J. Lock propune insa conversatia rationala, intrucat aprecia el, copiilor le
place sa fie tratate ca fapturi inteligente.
Un alt aspect pretios este buna crestere inteleasa atat ca inclinarea de a nu ofensa pe
altii( politetea ) cat si maniera de a face placuta aceasta inclinatie (cuvinta).
In selectarea si structurarea continutului el introduce criteriul utilitatii, astfel pe langa
scris, citit si limba latina el propune : desen, stenografie, cronologie, analogie, geometrie
etica, drept civil si numai pe scurt logica si retorica.
Cu privire la educatie fizica el punea accent pe calirea organismului si propunea un regim
sever de viata, caracterizat prin deprinderea cu oboseala, hrana cumpatata, imbracaminte
sumara, apa rece la spalat etc. tot calire a organismului era si munca fizica cu ajutorul
caruia imul se pregatea deactiune.
Pedagogul face remarci si in privinta unui bun educator care trebuie sa aiba bune
maniere,sa fie bine crescut pentru a fii un bun exemplu pentru elevii sai, sa cunoasca
lumea si viata.
Cu ajutorul pedagogului stiinta educatiei a progrsat precizandu-se cateva categorii
pedagogice : scopul educatiei, principiile didactice,metodele de educatie si instructie, s-
au stabilit criterii ale construirii continutuluiinvatamantului, sa conturat mai bine ideea
unei educatii intemeiate pe cunoasterea psihologiei elevilor. Sa dovedit faptul ca fiind
complexa activitatea educativa nu este la indemana orcui ea presupune competente si
insusiri de personalitate.

S-ar putea să vă placă și