EDUCAȚIA FIZICĂ ȘI SPORTUL

Sensul pedagogic al noțiunii de educație fizică

Educația fizică este o componență indispensabilă a educației, care urmărește dezvoltarea
armonioasă și normală a organismului, intărirea sănătății și cultivarea unor calități fizice
necesare muncii, activității sportive. Este primul gen de educare care își exercita influența asupra
organismului. Educația fizică vizează latura biologică a ființei umane. Ei ii revine sarcina de a
asigura condițiile necesare care să permită maturizarea la timp a funcțiilor naturale și de
dezvoltare în condiții optime a personalității umane. Pe lângă întăirea sănătății și călirea
organismului, ea urmărește formarea și dezvoltarea deprinderilor igienico-sanitare, priceperilor și
deprinderilor motrice, cultivarea unor calități fizice precum: forța, rezistența, viteza, precizia,
coordonarea, o ținută frumoasă.
Educația fizică este strâns legată de educația morală, urmarind formarea la elevi a unor
trăsături și sentimente morale ca: simțul dreptății, curajul, stăpânirea de sine, cinstea.

Scopul educației fizice școlare urmărește consolidarea sănătății, a capacităților de

munca, perfecționarea calităților motrice, dezvoltarea armonioasă a organismului, formarea
calităților morale, refacerea forțelor fizice și psihice.

Obiectivele educatiei fizice sunt:

1. Întărirea sănătății și călirea organismului elevilor
Indeplinirea acestui obiectiv trebuie sa asigure cresterea normala a copilului, dezvoltarea
armonioasa si stimularea marilor functiuni vitale in scopul intaririi rezistentei organismului si al
sporirii capacitatii de munca a elevilor. Ea implica grija pentru  apararea si intarirea sanatatii
elevilor, crearea conditiilor necesare pentru viata si dezvoltarea lor fizica normala, dezvoltarea
capacitatii organismului de a se adapta la conditiile concrete ale vietii.

2. Formarea si dezvoltarea deprinderilor motrice de baza si a calitatilor fizice ale

miscarilor (forta, rezistenta, viteza, indemanarea) necesare in viata si in practicarea
sporturilor
Acest obiectiv are in vedere inarmarea elevilor cu un ansamblu de miscari si indemanari
necesare in viata, precum si pentru dezvoltarea unui corp sanatos, cultivarea deprinderii si a
dragostei pentru gimnastica, sport si alte activitati fizice. Prin practicarea educatiei fizice
organismul elevilor trebuie sa dobandeasca o serie de calitati fizice cum sunt: forta, rezistenta,
indemanarea, viteza.

3. Formarea si dezvoltarea principalelor calitati morale de vointa si de caracter

 Prin practicarea educatiei fizice trebuie avute in vedere o serie de calitati moral-volitive
cum sunt: stapanirea de sine, punctualitatea, perseverenta, curajul, precum si o serie de trasaturi
de caracter, precum: cinstea, corectitudinea, modestia.
4. Instructia igienico-sanitara si formarea, si dezvoltarea unei conceptii igienice, si a unui
comportament igienic
Realizarea acestui obiectiv va permite elevului sa devina el insusi un factor activ
al  pastrarii si intaririi propriei sale sanatati. Acest obiectiv presupune:
- transmiterea unor cunostinte noi privind igiena individuala si calirea organismului prin
factori naturali de mediu: apa, aer, soare,
-  folosirea rationala a acestora,
- formarea deprinderilor si obisnuintelor igienice necesare efectuarii exercitiilor fizice si a
sporturilor,
- dezvoltarea cunostintelor privind alimentatia stiintifica, obisnuirea cu
respectarea  regulilor de igiena a alimentatiei.

Modalitati de realizare a educatiei fizice

Dimensiunea corporala a educatiei este realizata prin:
- educatia fizica din scoala (educatie a miscarii),
- educatia psihomotorie realizata prin programul scolar (educatie prin miscare),
- activitati educative care implica coordonatele motorii si psihomotorii(cercuri de
gimnastica, inot, sculptura, pictura, drumetii, excursii ),
- sportul practicat atat in cadrul scolar, cat si in cel al educatiei nonformale  sau chiar
informale.
Forma principala prin care se infaptuiesc obiectivele educatiei fizice o reprezinta ora de
educatie fizica.
Organizarea lectiei de educatie fizica implica anumite verigi (etape) care constau in:
organizarea colectivului, pregatirea organismului pentru efort, influentarea dezvoltarii
armonioase, insusirea, fixarea, perfectionarea priceperilor sau dezvoltarea calitatilor motrice,
verificarea si aprecierea gradului de pregatire executantilor, scaderea intensitatii efortului,
concluzii, indicatii pentru munca independenta a acelora cu care se lucreaza.
Pe baza acestei structuri generale, lectia de educatie fizica dispune si ea  de anumite
tipuri:
- lectia pentru insusirea materialului nou (lectia de invatare),
- lectia de repetare, perfectionare si consolidare a materialului insusit,
- lectia de verificare a cunostintelor, abilitatilor si deprinderilor motrica dobandite,
precum si a gradului pregatirii fizice (lectia de control),
- lectia de tip mixt (lectia de invatare-antrenament).
In desfasurarea lectiilor trebuie sa se tina seama de clasa, numarul de elevi, eleve, de
starea sanatatii, gradul de dezvoltare fizica, de deosebirile psiho individuale (fricosi,  timizi,
curajosi, activi, linistiti, turbulenti), de locul pe care il ocupa educatia fizica in orarul clasei, de
conditiile materiale in care se lucreaza (in sala, pe teren, in aer liber), de materialele didactice
folosite. In lectie sa se respecte  principiile didactice, sa se foloseasca metodele de invatamant
adecvate obiectivelor didactice.
 Dintre formele de activitate din afara clasei amintim: exercitiile fizice, gimnastica,
jocurile si concursurile sportive, concursurile de orientare turistica, drumetiile.

Cerinte ale educatiei fizice

In practica educatiei fizice si sportului trebuie respectate anumite cerinte:
- antrenarea elevilor laun numar rational de activitati de educatiei fizica,
- masuri de protectie,
- asigurarea conditiilor de timp, materiale si didactice,
- intelegerea de catre factorii de decizie si de catre elevi a importantei educatiei fizice si
sportului,
-  imbinarea rationala a educatiei fizice si sportului cu invatatura si respective cu munca,
evitand neglijarea invataturii pentru tineretul studios,
- luarea in considerare a posibilitatilor si preferintelor reale ale tinerilor si imbinarea
rationala a efortului fizic cu odihna, evitandu-se suprasolicitarea.
UNESCO acorda o importanta deosebita educatiei fizice si sportului, subliniind printre
altele: efectul benefic asupra solutionarii unor probleme sociale, politice, economice, fiind si
mijloc de diminuare a delincventei, violentei, criminalitatii si toxicomaniei,  contributia la
integrarea sociala, contributia la sporirea productivitatii muncii, prin imbunatatirea fizice si a
sanatatii, contributia la prelungirea varstei active de munca, a pensionarii ca si ameliorarea
situatiei persoanelor in varsta si a handicapatilor.