Noile educaţii

Răspuns la dezvoltarea lumii contemporane

 Noile educaţii

• Modul de dezvoltare al lumii contemporane este legat în mare măsură , de

modul în care educaţia poate să satisfacă cerinţele acestei dezvoltări;
• Noile tipuri de conţinuturi sau noile educaţii – sunt considerate cel mai util şi
cel mai pertinent răspuns al sistemelor educative la imperativele generate
de problematica lumii contemporane;
• În denumirea de noile educaţii se încadrează:
• 1. educaţia relativă la mediu;
• 2. educaţia pentru pace şi pentru cooperare;
• 3. educaţia pentru participare şi pentru democraţie;
• 4. educaţia în materie de populaţie;
• 5. educaţia economică şi casnică modernă;
• 6. educaţia pentru comunicare;
• 7. educaţia tehnologică;
• 8. educaţia pentru sănătate;
 Educaţia relativă la mediu

• Îşi propune să-l conducă pe elev spre formarea unui punct de

vedere mai obiectiv asupra realităţii, al cărui fundament este relaţia
om-oameni-mediu, să-l incite la participare, să devină conştient de
viitor, de faptul că viaţa generaţiilor viitoare, calitatea ei, depinde şi
de opţiunile sale;
• Scopurile generale – au fost formulate de Conferinţa
interguvernamentală – 1977, la Tbilisi- “ educaţia relativă la mediu
trebuie să urmărească dezvoltarea gradului de conştiinţă şi a
simţului responsabilităţii tuturor oamenilor faţă de mediu şi
problemele sale. Oamenii trebuie să dobândească cunoştinţele,
atitudinile, motivaţia , angajarea şi instrumentele necesare pentru a
acţiona individual şi colectiv, în vederea soluţionării problemelor
actuale şi prevenirii apariţiei unor noi probleme.”
 Obiectivele

• În perspectivă şcolară, elevul trebuie ajutat să:

• 1.înţeleagă că omul este inseparabil de mediul său şi că efectele
negative ale acţiunilor sale se repercutează asupra lui însuşi;
• 2. obţină cunoştinţe de bază necesare soluţionării problemelor
mediului său;
• 3. judece responsabilităţile individuale şi colective, să se angajeze
în obţinerea cooperării pe linia rezolvării unor probleme;
• 4. dezvolte instrumente de analiză, reflecţie şi acţiune pentru a
înţelege, preveni şi corecta neajunsurile provocate mediului;
 Caracteristici ale educaţiei relative la mediu

• - stabilirea interdependenţelor între factori şi efectele în lanţ;

• - să se realizeze în condiţii de interdisciplinaritate;
• - punctul de plecare este mediul imediat al elevului;
• - este utilă formarea judecăţii de valoare;
• - utilizarea metodelor de acţiune – anchete, cercetarea
documentelor, discuţiile-dezbatere;
• - acţiunile educaţiei relative le mediu trebuie să implice comunitatea
în care trieşte elevul – familia, clasa, şcoala, cartierul;
• - eficienţa educaţiei relative le mediu se poate vizualiza doar pe
termen lung.
 Educaţia pentru pace

• Corespunde şirului de activităţi educative, de la simpla menţionare

în clasa a nivelurile diferite ale conflictului şi ale problemelor
internaţionale, până la integrarea mai comprehensivă a cercetării,
care are ca scop pregătirea oamenilor în vederea participării la
consolidarea unei lumi mai drepte şi a unei ordini sociale în care
violenţa directă sau structurală este redusă pe cât posibil.( Stehen,
M., 1983)
• Johan Galtung deosebeşte patru aspecte esenţiale ale educaţiei
pentru pace:
• Dezvoltarea – oferă posibilitatea de a prezenta valori de bază,
tendinţe esenţiale şi starea evoluţiilor internaţionale;
• Pacea – oferă posibilitatea de a discuta modul în care dezoltarea şi
abordarea în mod creator a conflictului se pot uni împotriva violenţei
directe sau structurale;
 Educaţia pentru pace ( aspecte)

• Conflictul – oferă posibilitatea de a discuta modul în care valorile

sau interesele vin în conflict, dinamica lor şi oprirea conflictului;
• Viitorul – oferă posibilitatea de a proiecta toate aceste tendinţe pe
un ecran al viitorului, făcând propuneri pentru acţiune;
• Obiective ale educaţiei pentru pace:
• Respectul pentru om, ca valoare socială supremă;
• Respectul faţă de valorile culturale şi acceptarea diversităţii
acestora;
• Toleranţă, acceptarea unor comportamente diferite;
• Descurajarea violenţei şi a agresivităţii;
• Formarea spiritului critic şi autocritic;
• Educaţia pentru pace presupune cultivarea unor atitudini superioare
şi formarea oamenilor în vederea evitării şi a promovării dialogului
constructiv.
 Constituirea unei pedagogii a păcii

• Profesorul Ştefan Bârsănescu propunea constituirea unei pedagogii

a păcii care trebuie să urmărească următoarele:
• Educarea copiilor astfel încât aceştia să se debaraseze de impulsuri
agresive şi de comportamente ostile şi să devină sensibili la ordine,
linişte, echilibru, dreptate;
• Formarea tinerilor în spiritul ideilor de înţelegere mutuală,
cooperare, toleranţă;
• Educarea tinerilor în ideea unei concepţii despre lume care să le
permită să se entuziasmeze de valorile spirituale ale omenirii. (
Bârsănescu, 1975).
• Disputele se soluţionează prin discuţii, argumentări, demonstraţii,iar
apelul la raţiune implică încrederea în capacitatea omului de a
învăţa să-şi exercite spiritul de înţelegere mutuală.
 Educaţia economică şi casnică modernă

Iniţierea în teoria şi practica economiei favorizează dobândirea

conştiinţei şi conduitei economice ca temei al unei vieţi echilibrate şi cu
o bună integrare în planul vieţii sociale.

În realizarea educaţiei economice se au în vedere următoarele aspecte:

• educarea unor atitudini corespunzătoare faţă de bunuri;
• dezvoltarea spiritului de cooperare;
• respectul faţă de munca proprie şi a altora;
• iniţierea în problematica economiei casnice;
• pregătirea economică pentru viaţa individuală şi pentru cea socială;