Opera lui Cehov

Proza si dramaturgie

Cehov i-a ctigat o reputaie nu numai ca dramaturg , ci ca i unul dintre cei mai mari autori de
nuvele i povestiri din lume.Opera lui Anton Pavlovici Cehov cuprinde un numr impresionant de
povestiri , nuvele si piese de teatru.n acea perioad,n Rusia i respectiv Europa secolului al XIX-lea
,operele erau promovate prin publicarea n reviste , ziare , ca mai apoi s fie cumulate ntr-un
volum.Aa a fost promovat i scriitorul nostru.
Un portret facut intr-o diorama ne arata un om comun , un burghez , un om asezat la
casa lui , cu familie , cu toate cele de trebuinta.Dincolo de aceasta poza domestica , din care
emana onestitatea cotidiana , blandetea unei firi doar aparent retinute , ponderate ,
izbucneste latura sa nestavilit humoresca!Anton Pavlovici este , cu adevarat , un maestru al
improvizatiei comice , la moment.(pag 8).n opera lui trebuie cutate semnificatiile din
spatele a ceea ce se nelege la prima vedere.i interesant este felul lui unic de a transforma
o situatie banal , sau trist , ntr-una comic.Este evident c dramaturgul este un geniu ,
fiind nzestrat cu un talent incontestabil .Cehov nu numai c a scris bine , ci a deschis un
nou drum n lumea teatrului , care s-a potrivit manu sistemului lui Stanislavski.De aceea el
este considerat cel mai important reprezentant al teatrului din Rusia.El vine cu ceva nou ,
inovator i nu ine cont de schemele dup care se scria n acea vreme.Spre deosebire de
contemporanii si,Lemontov , care l imita pe Puskin , n anumite opere , sau Dostoievski ,
care se inspira din opera lui Schiller , Anton Pavlovici Cehov n-a imitat pe nimeni pstrndu-i
identitatea , doar mai parodia pe ici , pe colo scriitori cunoscuti n acea epoca.
nceputul scrierilor sale sta sub nedezmintitul simt al disponibilitatii firesti , care a
descins dintr-o exuberanta si o energie vitale , colaborand intr-un preaplin al vietii.Studiile
medicale i-au creat lui Cehov cadrul obiectiv al observatiei , urmate de concluziile date de
faptele concrete.De altfel , cum si deseori a marturisit , fara niciun pic de jena , el a scris din
ratiuni pecuniare.(pag9) Talentul scriitoricesc l macina de la vrste fragede.ncepe s scrie
n perioada adolescenei din placere apoi o face pentru a se ntreine i a-i ajuta familia.El
neaga felul de scriere din acea vreme i se impune printr-un stil original.Meritul pe care l
recunoate scriitorul este doar acela de inovator , nu de realizator: Tot ceea ce am scris va fi
dat uitarii in cinci sau zece ani; dar drumurile pe care le-am defrisat vor ramane solide si
practicabile - acesta este singurul meu merit." (http://cultural.bzi.ro/cei-mai-mari-scriitoriai-
lumii-anton-pavlovici-cehov-654)Scriitorul are n dotare capacitatea de observare minuioasa
a caracterului uman , de aici decurge severitatea cu care este judecat omul.A nceput sa scrie
greu anulnd multe din paginile scrierilor din perioada de nceput , deoarece acestea la o
relectur nu aveau impactul asupra publicului pe care Anton Pavlovici l atepta. ns
inceputul greu n scris l-a ajutat pe dramaturg s se perfectioneze dupa propriile exigene nu
dup gustul ndoilenic al cititorilor de ziare.
n prima parte a creaiei sale , Cehov parodiaza o mulime de opere din toat
lumea.Dupa ce trece prin literatura lumii , descopera numeroase subiecte umoristice , cliee
,tipuri , creaia sa capta valoare datorit fanteziei sale: Este un mod de a crea ceva nou in
contact cu un lucru deja existent , si modernitatea umoristicii lui Antosa Cehonte
demonstreaza ca se poate parodia orice... , spune Sorina Balanescu . ( pag 12)
Stilul su are la baz sentimentul de nehotrre care se apilca aproape ntotdeauna n
operele sale.Nu este o critica la adresa omului , ci un adevar care vine de la necesitatea
impusa de soarta omului confruntat cu unele chestiuni fatale. Cehov face <<analize>> ,
ironizeaza si se indigneaza pe rand-numai ca tuteleaz zambetul usturator , al
scriitorului.Umorul lui este sec , distant asemntor cu cel britanic.
Scriitorul are capacitatea sa priveasca i sa scoata n evidena anumite detalii care nu poti
fi vzute cu ochiul liber.Astfel , o situatie banal , in perspectiva lui capta nelesuri multiple
/caleidoscopice.n acest context , voi continua cu urmatorul exemplu din proza
scriitorului.Voi descrie cum un simplu strnut capt dimensiuni uriae vzut prin ochii lui
Cehov i cum o situaie comic se va transforma ntr-una tragica i invers.Cum ar fi daca
stranutul i-ar aparine unui slujba mrunt , i ar fi emis fix in ceafa superiorului su , la
un spectacol.Ivan Dimitrici Cerveakov? se afla la un un spectacol , urmrete din rndul al
doilea opereta lui R.G.L. Planquette Clopotele din Corneville , Cand deodata fata i se
schimonosi , ochii ii iesira din oribite , rasuflarea i se taie , lua binoclul de la ochi , se apleca
si...hap-ci-i-iu!!!stranuta...Lucru comun care i se putea ntmpla oricui,indiferent de rangul
social.nsa , dupa ce privi in jur , cu unda de scuze mijite in ochii inlacrimati de efort ,
Ceveakov se socheaza :incremeni:batranelul care sedea in fata lui , in primul rand de fotolii ,
isi stergea grijuliu chelia si ceafa , cu manusa , mormaind ceva , iar batranelul nu era altul
decat consilierul de stat Brizgalov , de la Ministerul Comunicatiilor.Situaia n sine nu este
dramatica , adic nu ar fi putut provoca nimic grav.n urmatoarea zi la serviciu , Ceaveakov
ncearca s-i ceara scuze efului su , ns acesta l expediaza considernd faptele ntmplate
fleacuri.Prin prisma angajatului , situaia devine din ce n ce mai grava ;el considera ca daca
consilierul nu vorbete cu el , nseamna c e suprat , nu c pur i simplu nu e afectat deloc de
cele ntmplate , i ine neaparat sa-i ceara scuze: Nu vrea sa vorbeasca cu mine , isi spuse
Ceveakov , palind.Inseamna ca e suparat...Nu , nu pot sa las lucrurile asa...trebuie sa-i
explic.El se duce din nou la consilier , i cere scuze ncontinuu , acesta este neinteresat , nu-l
asculta i exasperat l d afara pe Cveakov din birou.Dup cele ntmplate Fara sa mai vada
si sa auda nimic , se trase indarat spre usa , cobori nucit in strada si o porni pe jos , abia
putnd s-i mai miste picioarele.Ajuns n netire acas, se ntinse pe divan fara s-i scoata
uniforma i...muri.Aceasta situaie descrie soarta omului mrunt cu venituri nesemnificative.
Aici se afla combustia fomidabila care a generat dramaturgia cehoviana.Locuri , fapte ,
personaje , situatii conflictuale unele cu suport real , altele pur si simplu imaginare capata
o aureola de un tip special , cu incarcatura simbolica , de mare consistenta.
(pag 17-18)
n toata opera lui Cehov , inclusiv n cea a lui Cehonte se resimte o prabuire treptat
a sentimentelor ce semnific o atitudine tipic slav.ntr-o lume amestecata , cu o perspectiv
simultana a contrariilor , cu elemente date de neprevzut i cu tot soiul de ciudenii , comicul
are , oricnd ,n rezerv , tragicul.La cel mai mic semn se produce acea macinare
interioar.Personajul , din proza ori din teatru , este inut captiv de o idee nct ajunge sa fie
izolat i sa nu se poat elibera.Ceea ce la inceput strnea rsul , ulterior va dobndi o
dimensiune filosofica , uneori tragica , spune Viktor Kataev. (pag 18-19)
Schia Agafia este modificat drastic de scriitor nainte de a fi introdus n volumul n
amurg , pentru a elimina lirismul.O trastura a tehnicii narative cehoviene este
obiectivitatea.n aceasta schi gasim modelul , foarte rar ntalnit la Cehov , al unui personaj
dotat cu voin , cu fora , cu putere de decizie .
NuvelaDrama la vntoare surprinde situaia tragic a omului , n general , i a celui
cehovian , n special.Scriitoul tie sa-i protejeze naraiunea , avnd grij s-i prezinte alter-
ego-ul:Este(...)nalt , lat n umeri i solid(...)cred c sub patruzeci de ani.E mbrcat cu gust ,
dupa ultima mod(...).Dar ceea ce primeaz (...) este frumuseea lui cu totul ieit din
comun(...)Nu-i voi uita niciodat chipul masiv , musculos.Pe acest chip evzi un nas uor
acvilin , ca la grecii antici , buze subtiri i ochi albatrii frumoi , n care citeti buntate i
nc ceva greu de definit.Acest <<ceva>>l poi surprinde n privinrea unor mici slbticiuni ,
cnd sunt triste sau chinuite de o durere fizica.O expresie rugtoare , copilroas , de supunere
rbdtoare...ntreg chipul i reflect sinceritatea , o fire deschis , generoas i profund
cinstit.n opera Cehov , folosete descrierea minuioas , evideniind tehnica detaliului
semnificativ , n defavoarea naraiunii.El se opune romantismului , parodiind acest gen
raspndit n secolul al XIX-lea.nfiarea personajului poate provoca simurile:Are prul
castaniu des , moale ,mtsos.La fel e i barba.Se spune c prul moale este indiciul blndeii ,
al gingiei , al unui <<suflet ca mtasea>>.(20-21)
Ivan Petrovici Kamev , scriitor debutant , vrea s-i publice creaia ntr-o redacie n
care manuscrisele nu vor ajunge , poate , dect la rubrica Posta redaciei.Totui , textul
ajunge sa-i atraga atenia redactorului-ef al revistei respective.Legtura dintre personaj i
scriitor este ct se poate de evidenta.Cititorul poate rmne ntr-o stare de uoare
surprindere , fiind greu de prezis ceea ce ar putea s urmeze.Cehov tie asta i spune despre
nuvela lui Kamev:Nu are nimic ieit din comun.Sunt multe lungimi , destule
asperiti...Autorul are slbiciune pentru fraze tari...Se vede c scrie pentru prima oar n
via , cu o mn ovitoare , neformat...Totui lucrarea se citete uor.Are intrig i
substan i , ceea ce este esenial , destula originalitate.Este foarte expresiva i , ceea ce se
cheama sui generis.Nu-i lipsit nici de undele caliti literare.Merit citit...Cehov tie s
incite cititorul , s-l provoace pentru a-i crea o anumit stare , o anume disponibilitate ca
acesta s se implice suficient , intrnd n relaie cu tema , caracterele celor ce evolueaza ntre
i printre rnduri etc.
Dup anul 1887 subiectele abordate n piesele lui Cehov se schimba parial , ataca
virulent o societate in miscare lenta , lenesa , chiar daca in straturile de adancime se simt mari
miscari tectonice.Se considera c atunci Cehonte devine Cehov.Un scriitor/dramaturg cu mai
mult experien. Trecerea la teatru , la dramaturgie se face pornind de la ideea de reforma.Se
face trimitre la diferenta dintre primele incercari cehoviene in domeniul teatrului : Ursul ,
Cererea in casatorie , Nunta si o serie de asa-zise scenete , precum Proasta sau capitanul
la pensie , Povestire fara sfarsit , O zi la tara , Tu si dumneavoastra , Primavara ,
subintitulate ca atare , si care nu sunt altceva decat exercitii , pregtiri pentru abordarea
genului dramatic , in care a excelat cu prisosina.
La o lectura mai atent , se observ c dramele personajelor au la baz o bucic din
sufletul autorului: Dramele au trecut prin stiloul cu care le-am pus pe hartie , adica fac parte
din mine. El poart multiple mti deghizndu-se n diferite personaje , i ncearc sa evite
subiectivismul cu toat fora lui , s nu se simt acionarea din umbr a acestuia , chiar dac
este imposibil:Trebuie sa fii cat mai cinstit :sa dispari de pretutindeni , sa nu te vari pe tine in
eroii romanului , sa renunti la persoana ta macar pentru o jumatate de ora...Subiectivismul
este un lucru ingrozitor .(40)
Totodat , trebuie s se in seam de spiritul parodic al scriitorului.Din cnd n cnd
Cehov , ia mici pauze i se pune n situaia tragica a personajelor.Acest lucru se vede n schia
Dragoste nemprtait , cu un hildagie care se injunghie , sau la percepererea situaiei
caraghioase din O femeie fr prejudeci. Cehov stie sa transforme in comic o situatie ce
putea trece din deriziune in complexitatea unei veritabile tragedii.(48)
Cunoscnd n detaliu viaa micii burghezii ruseti i a boiernailor de provincie de la
sfritul secolului al XIX-lea , Cehov aterne pe paginile scrierilor sale platitudinea vieii ,
sufocate de prejudeci , de egoisme atroce , de ruti , invidie , ipocrizie etc.Scriitorul
cunoate foarte bine aceast lume , o descrie exact aa cum este , fr a o idealiza , sau a o
ndulci.De aici provine o trstur specific stilului de scris al lui Cehov: vigoarea
observatiei are in sprijin insusirea rara , deosebita , care se numeste simtul umorului , al
comicului de buna calitate.
n spatele creaiei dramatice a lui Cehov sta cea din proz.Prin proza a pregtit fundaia
pentru dramaturgie , tiind c un personaj are o mulime de faete i relaii cu celelalte
personaje , pe parcursul unei piese de teatru , ce relev stri de spirit de mare accuitate
psihologic .Prin proza A.P.Cehov a reuit s ating cote nalte n arta scrisului. Altfel spus ,
scrisul nu-i mai rezerva niciun secret.