Constantin Camelia Clasa a 12-a c

Mutter Courage
Bertolt Brecht(1898-1956) A fost un dramaturg, poet i regizor german, iniial expresionist, ntemeietor al instituiei teatrale "Berliner Ensemble", iniiator al "teatrului epic", a promovat o nou teorie i practic a teatrului, bazate pe efectul distanrii epice.A fost unul dintre cei care au revoluionat teatrul secolului . !-a nscut laAugsburg, ntr-o familie mixt confesional. "ama sa a fost protestant, iar tatl catolic. A studiat medicina i a lucrat o perioada scurt ntr-un spital din "#nc$en, n timpul %rimului &azboi "ondial. 'iind student la medicin, frecventa boema literar i participa la ntrunirile din cafeneaua (!tep$anie(. Atmosfera militarist din timpul %rimului &azboi "ondial l-a motivat s devin un pacifist convins i s-a apropiat mult de micarea muncitoreasc. )rec$t s-a implicat prin via*a +i opera sa n istoria contemporan a ,ermaniei, cu o net atitudine de st-nga. .+i ncepe activitatea literar ca poet, compun-nd balade /muzica +i versurile0, ntr-un spirit de frond +i de boemie. 1n domeniul teatrului ncepe o perioad novatoare, cre-nd premisele teatrului epic, n care dramaturgul /+i regizorul0 vedea o art de sintez rezultat din mbinarea tuturor genurilor literare2 el nu viza numai structura operei dramatice, ci +i 3ocul actorilor +i decorurile +i viziunea de ansamblu a regizorului n scopul revolu*ionrii artei spectacolului de teatru cu toate implica*iile lui. 1mpunerea unei estetici teatrale nonaristotelice va fi un proces de durat pe care )rec$t l va sus*ine at-t prin contribu*ii teoretice, c-t +i prin opera sa dramaturgic. .n privin*a raportului dintre ra*iune +i sentiment, dintre 3udecat +i emo*ie, )rec$t /ca +i 4r5in %iscator pu*in mai nainte0 subordoneaz emo*ia n*elegerii ra*ionale. 6!entimentele 7 credea %iscator 7 ne slu3esc +i ele n argumentarea concep*iei noastre despre lume, dar nu le putem acorda o valabilitate n sine, cci ceea ce ne intereseaz n epoca noastr este comunicarea eficient a ideilor socialpoliticeprin teatrul epic(. 8pun-ndu-se teoriei aristotelice, )rec$t sus*ine c cele dou tendin*e fundamentale ale teatrului 7 amuzarea +i instruirea spectatorului 7 rareori fuzioneaz. Amuzamentul +i instruirea rm-n n aten*ia lui, dar maniera de rezolvare va fi alta. 9ac arta bazat pe emo*ii poate da o imagine fals asupra rela*iei dintre oameni, atunci 7 zice el 7 trebuie cutat o alt modalitate de stabilire a contactului dintre contemplator +i opera de art. Aceast nou modalitate este efectul de distanare opus de )rec$t cunoa+terii emo*ionale, prin aceast modalitate atitudinea critic fa* de realitate lu-nd locul n*elegerii afective.%ornind de la aceast premis, dramaturgul german opune teatrului iluzionist, care speculeaz strile afective ale spectatorului, teatrul realist, care se adreseaz n primul r-nd factorilor ra*ionali.

!copul efectului de distanare 7 arat )rec$t 7 const n mi3locirea unei atitudini cercettoare, critice fa* de evenimentele reprezentate, n scrutarea lucid a unui fenomen. %entru realizarea lui pe scen trebuie nlturate orice 6efecte magice( care faciliteaz iluzia +i mpiedic 3udecata obiectiv +i critic. %rocedeul este aplicat consecvent n opera dramaturgic a scriitorului, dar el vizeaz nu numai textul dramatic, ci ntreaga art a spectacolului 7 decorurile, muzica, efectele de lumin, 3ocul actorilor. 4xemplare din acest punct de vedere sunt piesele Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprit, Capete rotunde i capete uguiate +.a. 9ar efectul de distan*are nu constituie unica modalitate de realizare a teatrului epic. !tructura dramaturgiei lui )rec$t este +i ea revelatoare n acest sens: independen*a scenelor, interven*iile comentatorului,cantecele, dinamica persona3elor n plin transformare, deta+area tipurilor umane de mediul n care evolueaz, proiec*iile de film, inscrip*iile, comentariile corului 7 toate acestea sunt specifice teatrului epic brec$tian, duc-nd la o nou structur a operei +i persona3elor, sensibil diferite de cele clasice. 1ar+i exemplare sunt, n acest sens,lucrrile dramatice Mutter Courage, Cercul de cret caucazian +.a. Mutter Courage este o pies cu un puternic mesa3 socio-politic, ce militeaz mpotriva rzboiului.%iesa reprezinta tabloul ingrozitor al razboiului de ;< de ani/1=1>1=?>0 , razboi purtat intr principii 1mperiului &omano-,erman si principii catolici , care ulterior se va transforma dintr-un razboi german in european. )rec$t scrie textul n 1@;@ pe baza romanului lui ,rimmels$ausen Descrierea vietii marii escroace si aventuriere Courasc e. %iesa este prezentatA n premierA absolutA la 1@ aprilie 1@?1 la !c$auspiel$aus B#ric$, av-nd-o n rolul titlular pe C$erese ,ie$se /&egia: Deopold Dindtberg0, n timp ce montarea lui )ertolt )rec$t si 4ric$ 4ngel din 1@?@ de la )erlin i va aduce interpretei principale Eelene Feigel faima mondialA. 4roina piesei , Anna 'ierling , zisa si G"utter CourageG , este o negustoreasa care-si duce existenta de pe urma razboiului. !ingurul lucru de care se teme este pacea, care,pentru ea, ar nsemna ruina: 6%acea m sugrum. Am cumprat provizii +i acum to*i pleac acas +i eu rm-n cu marfa nev-ndut(. 4a are trei copii , toti din casatorii diferite :!c$5eizerHas care era cuminte si ascultator , al carui tata fusese elvetian, 4ilif care era cura3os ca taica-su ce murise in razboi si Iatrin ,pe 3umatate nemtoaica, care era muta. Anna 'ierling +i propune s triasc de pe urma rzboiului, dar s nu-i 3ertfeasc nimic2 copiii ei, adic, s nu fie implica*i 7 ceea ce se va dovedi o iluzie de+art. 1n sufletul lui "utter Courage are loc un conflict puternic , ea osciland intre dorinta de a face bani de pe urma razboiului si de a-si salva copii din g$earele necrtutatoare ale acestuia.Contrar dorintei ei de a-si tine copiii aproape , dorind ca acestia sa-i fie ascultatori , 4ilif pleaca in razboi , !c$5eizerHas devine si el casierul regimentului doi2 ei vor muri in razboi , urmati de Iatrin care va face un gest de sacrificiu. "utter Courage , stiuta de toata lumea ca fiind o femeie cura3oasa , a primit aceasta porecla de cand a trecut cu caruta prin front la &iga , avand paini gata sa mucegaiasca si trebuind sa faca acest gest urgent.4a profita de pe urma razboiului pentru a-si face mica afacere care in care vinde mancare soldatilor , $aine , incaltaminte etc . , sa prospere/G%lutonierul:"ananci paine de pe urma razboiului J...Ktu traiesti din razboiG0."utter Courage este un persona3 cu trasaturi contradictorii: isi iubeste copiii si incearca sa-i pazeasca de pericolele razboiului , dar ii este greu sa decida ce este mai important :mentinerea afacerii ei , apararea unui copil in defavoarea altuia.%e 4ilif , care

era Gdestept si viteazG , "utter il pierde devreme acesta fiind convins de %lutonier si &ecrutor sa se inroleze in armata , el dorindu-si acest lucru c$iar daca mama se impotrivea.4a este mandra de el afland ca a devenit prote3atul generalului , facand fapte GeroiceG / de exemplu fura vitele taranilor pentru a $ranii soldatii0 insa cand i se cer bani pentru el , aceasta ezita sa-i dea.4ilif moara cand e pace , el fiind condamnat pentru gestul care parea firesc in timpul razboiului , acela de a fura animale.!c$5eizerHas este copilul cuminte , Gfricos dar ascultator J...Kcel mai onest dintre copii , cinstitG si exact ca un ceas elvetian.!pre deosebire de fratele sau el este mai maleabil , ascultand inca de mic de mama mai mult decat el/GCu tine nu mai mi-e teama , tu esti cuminte J...Ko sa piei si tu , dragul mamei , daca nu ma asculti cum te-am invatat de mic J...KAdu-mi totdeauna restul cand te trimit dupa paineG0.!i el isi dorea sa devina soldat in razboi insa nu are cura3ul necesar si a3unge casier.Avand caseta cu soldele soldatilor , el vrea sa faca un gest eroic , sa duca caseta generalului in ciuda pericolului ce-l pandea , si-si pune in prime3die intreaga familie.8 aseaza pe malul unui rau asteptand ca sa fie eliberat si sa-si duca la final planul.Anna ca sa scape de prime3die nu il recunoaste ca fiind fiul sau.4a vrea sa-i amaneteze afacerea lui Lvette , o vec$e cunostiinta , o femeie coc$eta , care stie sa se foloseasca de farmecele ei feminine pentru a obtine ce vrea/bani , faima etc.0 , pentru a-l salva pe !c$5eizerHas , gandindu-se ca va recupera banii din caseta cu solde.Afland ca aceasta e pierduta , refuza sa dea mai multi bani spunand ca trebuie sa se gandeasca si la ceilalti copii.1n ultima clipa se $otaraste sa dea banii insa este prea tarziu pentru ca fiul ei este ucis.Iatrin , tanara muta , care are insa atat de multe lucruri de spus , este poate copilul cel mai acaparat de Anna."ama vrea ca aceasta sa fie stearsa , neobservabila/G8 vreau sa fie ca o piatra din campia poloneza , unde sint numai pietre.Mreau sa nici nu se vada din campieG0 , sa nu se indragosteasca de vreun soldat caci va suferi mult ci sa astepte pacea ca sa-si formeze o familie/GAsteapta pacea , nu te incurca cu vreun soldatG0.Contrar dorintei ei , Iatrin isi doreste sa fie coc$eta avand-o ca model pe Lvette .1i fura lui Lvette botinele rosii cu toc , ii probeaza palaria , se mac$eaza ,, poarta $ainele pe care mama ei le are la vanzare insa la toate aceste gesturi mama o cearta spunandu-i ca iesind in evidenta pericolul o pandeste /GCa sa te faci coc$eta , asteapta paceaG0.Cand bucatarul ii propune lui "utter sa plece cu el si sa o paraseasca pe Iatrin aceasta refuza,nevrand sa o paraseasca dar nu o face mai mult ca sa nu-si piarda afacerea.Iatrin este persona3ul care m-a impresionat cel mai mult din piesa prin bunatatea , altruismul si sacrificiul ei. 9esi pare o fiinta slaba datorita defectului ei este una foarte puternica.!ufera mult pentru fratii ei pe care ii iubeste2cand 4ilif pleaca incearca din rasputeri sa-si previna mama si nu poate sa dea glas gandurilor iar cand !c$5eizerHas moare sufera cumplit.4ste trimisa de mama ei singura in oras pentru ca sa ia marfa si vina acasa ranita , ramanand desfigurata , insa aduce toata marfa mamei ei , salveaza un copil dintr-o casa care statea sa se darame.8 scena memorabila este cea de la sfarsitul piesei cand Iatrin , ramasa singura , se urca pe casa si bate toba ca sa-i anunte pe sateni de pericol.4ste amenintata , si pana la urma ucisa , insa gestul ei eroic da roade. %redicatorul este unul dintre persona3ele secundare , care din cauza meseriei lui este in pericol , razboiul fiind si unul religios.4l se ascunde o vreme deg$izat in om normal cu "utter Courage , de care se indragosteste ulterior/G"-am gandit deseori la viata pe care am duce-o impreuna .Nraganul veacului nostru de razboiae ne-ar apropia imediat unul de celalalt.G0, insa aceasta nu-i raspunde avansurilor.)ucatarul spunea ca %redicatorul face niste glume cam deoc$eate nepotrivite pentru statutul lui. 4l se afla in conflict cu

)ucatarul deoarece , mai tarziu , si acesta se va indragosti de Anna/G)ucatarul:sa-ti iasa din cap ca te-ai putut masura cu mine.)atalia de cocosi dintre noi nu se potriveste cu $aina dumintaleG0 .%redicatorul il va da de gol in fata Annei spunandu-i ca el a fost cu mai multe femei , de care si-a batut 3oc.Lvette ii confirma , fiinda ea insasi una dintre ele /GOoroc ca sint aici sa-ti spun de ce sa te pazesti.4 cel mai ticalosJ...KDa fiecare deget de mana numara o femeie pe care a nenorocit-oJ...Ksi cat l-am iubit pe ticalosul astaP !i el traia cu o negricioasa cu picioarele strambe.A nenorocit-o si pe ea , firesteG0.Ascultand cele spuse , Anna decide sa ramana cu el. Crasatura fundamentala a lui "utter Courage este cura3ul ea insasi spunand ca Gfara cura3 oamenii saraci se scufunda.Oumai ca sa te scoli cu noaptea in cap , sa ari in camp in timp de razboi sau sa aduci fara nade3de pe lume copii-e un al dracului cura3G.4ste intradevar o trasatura demna de admiratie , insa autorul pune in lumina si celelalte trasaturi ale ei pentru care este 3udecata , instabilitatea , faptul ca traieste practic din razboi si e in stare sa-si sacrifice copiii , desi ii iubeste . Da sfarsitul piesei, Anna 'ierling rm-ne singur, dar acest lucru n-o descura3eaz, no face s renun*e la profesia ei de negustoreas de rzboi. .n$mat singur la cru*, +i face proiecte de viitor pe acelea+i coordonate:6Crebuie s mai pun la cale vreun nego*(, +i propune ea n final.&spunz-nd repro+ului unui confrate dramaturg /'r. Folf0 care l ntreba de ce nu a nf*i+at, n epilogul piesei, o transformare comportamentului Annei dup toate c-te s-au petrecut cu ea, )rec$t i explic astfel: 6.n pies se arat c "utter Courage nu a nv*at nimic din catastrofele prin care a trecut. 9ar publicul putea s nve*e ceva privind-o(.