SUBIECTUL 20

Tipologii masculine in opera lui Ibsen

(Brand, Peer Gynt, Constructorul Solness)

CONTRUCTORUL SOLNESS

O tema caracteristica a piesei este miezul vital al sinelui care serveste la

intelegearea dezvoltarii personalitatii si cautarea identitatii. Aceasta dezvoltarea
personalitatii este expusa in drumul personajului Solness in incercarea de a-si
atinge scopul. Cel mai important element in aceasta cautare este destinul pe care
Ibsen il introducere in piesa ca un agent care unifica elementele in procesul de
dezvoltare a personalitatii constructorului. Ibsen il creaza pe Solness ca un
personaj care vrea sa detina tot ce este in jurul lui ignorand orice presiuni
exterioare. Aceasta nevoie de a poseda se rasfrange si asupra oamenilor cu care
lucreaza. Nu vrea sa ii dea sansa lui Ragnar sa lucreze pe cont propriu, dar nici nu
vrea sa il lase fara munca. Chiar si logodnica lui Ragnar, Kaja care a tinut foarte
mult la el inainte sa lucreze la Solness, dar care acum tine mai mult la Solness, este
printre cei pe care Solness vrea sa ii posede. Solness, desi nu este neaparat
multumit cu meseria sa, stie ca nu are voie sa cada indiferent de ce pericole sunt
sau cine ii submineaza succesul in constructie. Actiunile sale de-asi pastra pozitia
si ultimul act de maretie este indicarea ca el se considera un erou mistic. Inainte de
aparea Helda, motivatia lui Solness era sa duca o viata profesionala a care-I
satisfactie se baza pe faptul ca era un constructor renumit. Incapacitatea lui Solness
de a face fata cu problemele sotiei sale. Ea nu poate simti bucurie dupa pierderea
copiilor si a casei. Singura care il stimuleaza pe Solness este Hilde. Ea il
incurajeaza sa isi perfectioneze profesia punand accentual ca trebuie sa fie singur
in meseria asta. Asta este impulsul lui Solness de a-si continua munca care e
devotat sa construiasca camine pentru familii. Crede ca faptul ca casa sa a ars, e un
semn de la dumnezeu ca el trebuie sa faca camine pentru “o mama, un tata, pentru
copiii lor in care pot trai fericiti si constienti de faptul ca se au unul pe celalalt”

Constructorul Solness se termina cu el cazand din turn. Avand frica de intaltimi,

actiunea lui este autodistructiva ca un batran care incearca sa isi dovedeasca
puterile, potenta sa in fata provocarii unei fetite. Este adevarat ca Solness era
constient de pericol in timp ce urca in turn, dar nevoia irezistibila de a demonstra
ca este inca un constructor capabil il face sa cada. Faptul ca stia ca este o prostie sa
faca asta si a protestat in fata lui dumnezeu care l-a creat asa cum e.

Actiunea ca a urcat la o astfel de inaltime pe care ar fi trebuit sa o evite a fost

facuta ca o necessitate pentru SOlness care a obtinut un mare success in profesia
sa, dar care se afla intr-un moment de criza pentru ca alte generatii mai tinere vin
din urma. In urma acestei perspective putem spune ca Solness a facut ce a trebuit
sa faca pentru ca el nu putea sa traiasca in umbra sau sa fie inferior cuiva din
profesia pentru care el a sacrificat totul.

• Halvard Solness, devinde cel mai bun constructor/ architect ca urmare a

unei serii de coincidente pentru el si ghinioane pentru competitorii lui

• Inventeaza de mult acest coincidente fericite in mintea lui, dorindu-si cu

tarie ca ele sa treaca, dar nu a facut nimic cu adevart fata de ele. Pana in momentul
izbucnirii incendiului din casa stiei sale el deja isi imaginase Cum ar putea provoca
un asemenea dezastru, profitand de pe urma acestuia, facadn rost de pamant, und
ear fi putut sa construiasca

• Se simte vinovat pentru ca el nu a facut nimic sa merite toate acestea, in

timp ce sotia lui este grav afectata de incendiul din casa si da vina pe el, ca
incendiul ar fi putut porni din cauza lui.

• Ajunge la concluzia ca el nu trebuie decat sa isi doreasca ceva, ca intr adevar

sa se si sintample

• El vede chestia asta ca pe un dar de la D-zeu, ca prin succesul sau nefiresc sa

poata duce la sfasit construictia de biserici si nu ii suporta pe tineri, nu suporta
ideea ca el va fi dat jos de cei care vin din spate.

• Solness lupta pentru schimbarea conditiei sale de monstru, e importiva

divinitatii.

• La terminarea turnului bisericii din Lysanger, Solness, ajuns în vârf, se simte

eliberat, atotputernic sub ovaţiile mulţimii şi înfruntă Divinitatea.
• Solness construieşte timp de zece ani case pentru oameni, având ca ţel
servirea umanităţii; în acest timp însă constată că trăieşte în minciună, că oamenii
nu au nevoie de construcţiile lui

• Din vârful turnului, Solness va înfrunta Divinitatea de pe poziţii pe care el le

consideră egale. Rezultatul este prăbuşirea, pe care Hilde o percepe drept victorie

• Vina lui Solness este multiplă: în calitate de constructor pentru Divinitate, i-

a anihilat posibilităţile de afirmare soţiei sale, iar ca şi constructor pentru umanitate
are drept victime pe cei trei colaboratori ai săi – Knut, Ragnar şi Kaja, pe care îi
vampirizează permanent. Asumarea vinei rămâne însă doar un episod în viaţa
tumultoasă a constructorului, care preferă eticii creştine, a căinţei, etica păgână a
luptei pentru eliberare

PEER GYNT

- scris in perioada in care in arta lui Ibsen se intrepatrundeau realismul si

romantismul, poemul dramatic povesteste, parca, viata ce avea sa o traiasca
autorul, auto-exilat, departe de Norvegia aproape 30 de ani

- se simte influenta lui Goethe, a teoriilor lui Nitzsche

- povestea unui om care a trait cat 4 vieti, calatoria initiatica a celui care se cauta
pe sine

- a construit tipologii foarte puternice, fiind misogin, anti-feminist

- i-a creat in cheia realismului psihologic si le-a atasat actiunii dramatice, asa
numita actiune-proces

- a adus nou finalul cu virgula

- evoca figura unui cunoscut personaj din mitologia scandinava

- inzestrat cu curajul vanatorului, dar si cu o imaginatie iesita din comun, el e

deopotriva tipul aventurierului si a cautatorului de idealuri
- este mitoman, iar mitomania lui este mai putin un viciu si mai mult o nevoie de a
iesi din hotarele unei vieti inguste

- se vadeste a fi un revoltat, care vestejeste unele din traditiile vremii; de fapt

revolta este una din trasaturile majoritatii personajelor ibseniene

- va intreprinde o serie de calatorii, va avea diverse profesiuni,va sta intr-un azil de

nebuni, unde asista la moartea adevarului absolut, va ajunge in America, loc in
care-si va reface averea. Peste tot, insa, nemultumirea il va insoti

- toate experientele prin care a trecut, au sfarsit in cele din urma prin a-l ajuta sa
descopere advearul despre sine, omul care cauta aiurea ceea ce ar fi avut tot timpul
daca ramanea in patria sa

- in personajul acesta, Ibsen a concentrat o idealitate in stare sa actioneze de la

distant asupra destinului nefericit al eternului cautator de mereu altceva, care este
Peer

- Personaj care vrea sa se autodepășească. Își pune multe întrebări, trăiește intens.
Trece printr-o grămadă de peripeții

- Ca mecanism de creeare a piesei, Ibsen gândește foarte modern pentru vremea

lui. Acțiunea piesei începe în primii ani ai acestui secol, urmând ca sfârșitul să se
petreacă în zilele noastre.

- Peer este imatur nimeni nu are încredere în el, e plecat mai mereu, chef de muncă
nu are, le promite fetelor că le ia de soațe, dar tot ce vrea e să le dezonoreze ( fură
mireasa de la propria-i nuntă și se inchid amandoi în hambar).

- Are o atitudine pozitivă față de toți cei pe care-i întâlnește, deși nu are nicio
intenție serioasă. E plin de entuziasm, în care nu poți avea încredere. E viclean cu
femeile și hot cu bărbații.

- Trăiește 4 vieți, într-una singură.

SYNOPSIS:

Peer Gynt, fiul lui Jon Gynt si-a cheltuit toti banii cum a vrut si si-a lasat sotia si
fiul ingropati in datorii. Ase, mama lui Peer ajunge la concluzia ca este inutil, visator si un
pierde-vara. La nunta din sat fuge cu Ingrid, mireasa, promitandu-i ca se va insura cu ea. O
paraseste, intalneste 3 ciobanite cu care isi petrece noaptea, la fel cu femeia in verde cu care este
obligat sa se insoare si care se dovedeste a fi trol, reusind in final sa scape de ea.

Indragostit de Solveig, pe care o intalneste la nunta, o cheama la cabanuta lui din padure
insa o paraseste, plecand intr-o calatorie in Maroc, care implica trafic de sclavi. Rataceste prin
desert, se da drept profet, ca sa o obtina pe Antira , fiica unui beduin, este “musafir” in aventura
cu Sfinxul si spitalul de nebuni din Cairo. Spre casa, naufragiaza si se intalneste cu un strain care
ii vrea cadavrul. Acasa, da de o inmormantare si participa la o licitatie unde-si vinde toate
bunurile capatate in calatorie. Il intalneste pe topitorul de nasturi, simbolul mortii, care ii spune
ca sufletul lui trebuie topit si ca singura lui scapare din ghearele iadului e sa spuna “cand” si
“unde” a fost el insusi in toata viata lui.

Aproape impacat cu ideea mortii, Peer o gaseste pe Solveig, care l-a asteptat in tot acest
timp si care-i marturiseste ca a fost intotdeauna el insusi in dragostea ei.

CE SPUNE PERSONAJUL DESPRE EL

'' Ba imparat si rege-ajung! ''

"Eu sant holtei. Da. Iata cheia, domnii mei. Si n-am nimica de ascuns. „Fii insuti tu", e-al meu
raspuns. La ce bun sa te impoveri Cu suferinte si dureri Ca o camila, in zadar? Gandeste-te la
tine, doar. "

“Era cam gaunoasa acea treaba; Precara si neclara mai degraba, intotdeauna m-am simţit strain. ''

''Sa-nduri de bunavoie-atata chin, Sa-ti lasi prieteni, tara si camin, Si bogatia s-o arunci in vint,
Sa uiti chiar al iubirii legamant, Spre-a da de-al adevarului mister! ''
''Sa ai acasa-o droaie de copii, Sa-ti sara-n jur, cand te intorci, zglobii, Sa stii ca cineva te are-n
gand Cand pleci... La mine nimeni nu s-a gandit, nici- cand... ''

“Oi fi eu haimana si de prisos, Dar nu sunt, propriu-zis, un pacatos. "

''As fi crezut vreodata ca multele-mi pacate De la incurcatura ma vor scoate? E drept ca n-am
trecut peste hotar: Din spuza pot sa cad oricind in jar. Dar e o vorba veche ce-atirna in balanta:
Unde e viata este si speranta''

Ah! Vreau să urc pe culme, să mă agăţ de grind, Vreau soarele să-l mai zăresc suind, Făgăduita
ţară s-o cercetez, alene; Pe urmă să mă-nghită zăpada în troiene. „Aici nu zace nimeni" — vor
scrie într-o zi Pe urmă, mai pe urmă, tîrziu... Fie ce-o fi! ''

CE SPUN CELELALTE PERSONAJE DESPRE PEER GYNT

Ase - ''Of! Tare eşti nerusinat! Alergi prin munti de luni si luni dupa ierunci si cerbi? Minciuni!
Imi vii cu blana vulpii-n sac /Si flinta lipsa; m-amagesti cu povestiri vanatoresti si crezi ca mi-ai
venit de hac! Ei, unde ai dat de cerbul tau?''

Ase: '' Pui de drac! Iar minti ca un nelegiuit! Sa te crucesti, ce de minciuni! Isprava asta, oameni
buni, o stiu din vremea de pe cand eram codana si nici gand sa i se-ntimple dumnealui. Lui
Goldbrand Glesne, tot ce spui i s-a-ntîmplat, nu tie! "

Ase: '' Sa-mi taci! Cu file vechi de carti Stam la feresti in loc de geam, Si nici de unele nu am.
Uluca-i la pamant, in ger stau vitele; si cui sa-i cer si cine-mi da cand pe ogor e numai iarba si
mohor? ''

RELATIA CU CELELALTE PERSONAJE

Peer Gynt – Ase – relatie conflictuala prin faptul ca traiesc foarte greu

Peer Gynt – Ingrid -o fura de la propria ei nunta din ambitie dar se plictiseste repede de ea

Peer Gynt - Fata imbracata in verde - relatie malefica

Peer Gynt - Solveig - Adevarata lui iubire. Solveig il va astepta pana la capat.

Peer Gynt - Topitorul de nasturi (diavolul) - confruntarea cu propriul lui destin

PARCURSUL PERSONAJULUI

- Peer Gynt, tanar, locuieste cu Ase, mama sa. Tatal a murit si traiesc in conditii precare.

- Ingrid, posibila sotie se marita cu altul

- O fura pe Ingrid de la nunta

- Se plictiseste de ea si o trimite inapoi

- Se intalneste cu Femeia imbracata in verde, fata regelui din munte

- Regele i-o da in casatorie

- Peer Gynt accepta pana cand ii se propune sa se transforme in trol

- Peer Gynt fuge

- Se muta cu Solveig

- Femeia imbracata in verde il anunta ca ea si copilul pe care l-a avut dau tarcoale cabanei

- Fuge de langa Solveig

- Incep aventurile
- Maroc, traficant de sclavi

- Pierde totul intr-un naufragiu

- Este adoptat de oamenii de acolo ca profet

- Anitra il fura

- Ase moare

- Peer Gynt, batran, se intoarce in Norvegia

- Topitorul de nasturii ii vesteste finalul

- Peer cauta o scapare

- Fuge din nou

- Se intoarce la Solveig care l-a asteptat in tot acest timp, fara speranta de a-l mai vedea.

BRAND

- Poate fi socotit un numitor comun, al gandirii psihologice ibseniene si

asta datorita faptului ca numele protagonistului inseamna deopotriva
sabie si valvataie, incendiu

- Pe de o parte, are atributul de luptator si pe de alta de purificator

- Odata cu aparitia acestei piese putem vorbi de ivirea temei centrale a

creatiei ibseniene, vocatia omului de a se autodepasi.