Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
i, .+mmaFffi{roffiHycffiE 3 ffiFFffiffiffiffiffiffiffi#
!j' +:di
PREFA,TA
${ FRTCTLE OAMENILOR
t: d
-jl t Ioil, i *
it
$ *ttropolitul Edessei, Pellei qi Almopiei
:"
.
Lucrdrile fricii i
s
*. ;
{
t.: And se nagte, fiecare om este supus in el
"1 ,.
*
; insuqi anumitor sldbiciuni psihologice gi l:
{: trupeqti. De exemplu, setea insaliabil5 de ts
+
,, in rubire. Insi Hristos a vrut si ne elibereze de ,q
I
duhul lagitdfii, care provoacd team5, ci Duhul E - Una este s5-!i fie fricd de Dumnezeu gi alta
infierii (Rm 8,14-15). Hristos ne-a eliberat. Cine este sX implinegti poruncile lui Dumnezeu
crede in Hristos se elibereazd gi este cdlSuzit (Simeon Noul Teolog).
spre iubire, ,,cdci iubirea desdvArqitd alungd fri-
Am putea spune cd in viala noastrl duhov-
ca" (L ln 4,18).Insi pentru a ajunge la dragoste niceascd premerge frica de Dumnezeu, care ne
este nevoie de lupti gi exercifiu, qi nimeni nu face sI ne pociim de picate, dupd care urmeazd
trdiegte dintr-o datd aceastd stare. La primii sdi iucrarea poruncilor ca road5. Frica aiutl impreund
pagi spre desXvArgire omul trebuie sd se teamd cu credinla la implinirea poruncilor.
de anumite lucruri, cum ar fi, de exemplu, de iad Frica de Dumnezeu ne obligd sd luptdm im-
sau picat, de gheena focului. insi frica de pdcat potriva rlului, iar dacd lupthm contra lui ne este
qi de condamnare nu il poate indepdrta oare pe aldturi in aceasti luptd harul lui Dumnezeu (Mar'
om de Dumnezeu? ru Ascetul).
Riddcina evlaviei noastre fa!5 de Dumnezeu
Pdreri ale Parinlilor despre fricd: este frica de Dumnezeu. Aceasti fricd de Dum-
Frica de a nu c5dea in pdcat este virtute. In- nezeu este arma cea mai puternicd in lupta cu
ceputul adeviratei vieti spirituale a omului greutXlile intAmpinate in progresul nostru du-
este frica de Dumnezeu (Isaac Sirul). hovnicesc (Ioan Gurd de Aur).
Frica este cea dintAi poruncd, care il duce pe Un exemplu elocvent este cel al tAlharului' Cu
om ia plrerea de r5u pentru picate (Petru tolii qtim ce au spus ceilalli rdstignili impreund
cu Hristos: ,,<Nu egti tu Hristosul?; MAntuieqte-te
Damaschinul). ff
pe tine gi pe noi!...r, Iar celdlalt, certAndu-l,i-azis:
- Cel care crede in Domnul se teme de iad, i .Nu te temi tu de Dumnezeu, de vreme ce eqti in
iar cei care se teme de iad implineqte i! po- aceeagi osAndi? r" (Lc 23, 39). Dinaintea Domnului
runcile. Cel care gine poruncile indurd lt
tAlharul recunoscitor a simlit o fricd puternic[
necazurile, iar cel care indurd necazurile i!
pentru pdcatele lui qi a spus acele cuvinte cele-
bre: ,,Iisuse, pomene$te-m5 cAnd vei veni intru
ImpIrSlia Ta" (Lc 23, 41).
t-Fffi -gh-Fffi 'm9f ;-4E
=:v;=rri;riri4Eiwif "oq"pgilsEiryEF+EiF[tEirtr4fl
Cine vrea sX iubeasci pe Dumnezeu trebuie
sd inceapd de 1a frica de El. Datoritl acestei frici
suntem aten{i gi Ia cele mai fine pdcate. Cel care se
teme de Dumnezeu igi mdrturiseqte pAnd la cele
mai mici pdcate ale sale deoarece are impresia cd
duph moarte il aqteaptd stdri foarte urAte.
Cine se teme de Dumnezeu iubeqte infrAnarea.
Se apropie cu fricd de implrt5ganie. ,,Cu fricd de
Dumnezeu, cu credinti gi cu dragoste sd vd apro-
ptall" , sunt cuvintele cu care slujitorul altarului ii
cheamd pe credinciogi la cuminecare. Cel care se
teme de Domnul nu se teme de atacurile dracilor
si nici de ameninfdrile oamenilor.
cumva sd se intAmple vreo rdstu rn spafii inchise - de exemplu in lift sau si cIlS-
viala lor duhovniceascl gi sI toreascl cu avionul, trenul etc. -, deoarece este
Frica incepitorilor dispa coplegit intr-o foarte mare mdsurd de team5. Pot
iertate picatele omului, pe erista o mullime de lucruri sau situalii care cau-
fricd, a celor desdvArgifi, rd zeazd aceastl stare nepiScut5 de frici. Cele mai
om Ei i) sfinfeEte continuu. obignuite sunt: piete sau spafii unde existd mulli
Din toate acestea infelege oameni (agorafobia), urcarea la ultimele etaje ale
losimin cel mai mare grad d unei clSdiri (hypsofobia), vietdli lipsite de pericol
O rugdciune din SfAnta Litu prentru om (cum ar fi mici pdianjeni - arachno-
mod clar acest lucru: ,,Pune fobia - sau gAndaci - katsaridofobia). Existi de
lor Tale porunci, ca toate asemenea teama de microbi (microbofobia), motiv
vieluire duhovniceascd si pe pentru care cei care au aceastd problemd igi spalS
fXcAnd toate cele ce sunt spre foarte des mAinile gi hainele. De asemenea, se ma-
Aceste stiri duhovniceqt nifest5 gi in raport cu anumite boli, cum ar fi de
permanent pentru a deveni exemplu cancerul (karkinofobia), mergAnd pAni
la a fi atenfi sX nu cumva si-i atingd vreun om
care suferd de o astfel de boalX. Cei care au aceste
fobii nu sunt indivizi fricoqi sau cu o personalitate
Am mentionat ce este frica deficitar5. Dimpotriv5, pot fi implinili profesional,
riie ei. SI vedem in cele ce urme oameni de gtiin!5 oneqti, gi chiar si se dedice unor
Fricile omeneqti. activit5li temerare, cum ar fi alpinismul.
Psihiatria ca gtiin!5 nu Starea de fobie este datoratl unei perturbdri
tiune sau tulburare pe care a funcliondrii sistemului nervos central. Atunci
cAnd este coplegit de team5 cAnd omul, suferd de vreo teaml qi nu are alte
reald pentru a o avea. Se s simptome psihopatologice, aceastX stare dure-
are claustrofobie atunci cd roasl se numeqte fobie nevrotici, iar omul are
:r -":-:i :n;: asafiq,i s,.roiWwE-'CrF']pFA 13
il :4:.i1=:4:t+:edqaE!&ry!d4l648€heqs{
depiini cunogtinfd despre caracterul iralionai ai Ce poate face un duhovnic in astfel de situa-
fricii lui. Ins5, contrar tuturor incerc5rilor sale, ni? Desigur, nu poate sd dea indicafii medicale
nu poate sd scape ugor de ea. De asemenea, fo- .au iegate de medicamentafie. Nu se rezolv5 ni-
bia poate fi unul dintre multele simptome ale nic prin a-i spune cE ceea ce i se intAmpli nu e
psihopatiei, cum ar fi melancolia etc. Sd ludm grav sau sd nu meargd la doctor. Un medic bun
doul exemple. Un doctor mi-a spus cd era vizitat ;i erperimentat poate aprecia dacd are nevoie de
adesea de cdtre cineva care avea fobia infarc- r-indecare medical5. Un duhovnic care dd astfel
tului miocardic Ai in general fobia morlii. Avea iie sfaturi devine lipsit de credibilitate. Lucrarea
suspiciuni legate de orice l-ar putea ameninla in duhovnicului la scaunul de spovedanie cu cei
aceasti privinfd gi tremura la ideea cd ar putea .are recurg la ajutorul sdu gi au fobii constd in
sd aibd un infarct. Din cAnd in cAnd mergea la :-- face pe oameni sd piece cu incredere neclinti-
doctor gi igi exprima neliniqtile in aceasti privin- :i in Dumnezeu gi cu nddejdea ci in rezolvarea
rroblemei lor nu va lipsi harul lui Dumnezeu.
!5. Atunci cAnd, dupi ani, s-a intAmplat sd i se
descopere un cancer la ficat, a ficut fa(5 acestui I.:e ertraordinard constatarea empirici a sfintrlor
diagnostic qi bolii cu o uimitoare resemnare gi 3i:intr in privin(a faptului cI pe mdsuri ce mintea
ribdare deoarece era un cregtin congtient. Era - curateqte, patimile gi dezechilibrele sale psiho-
uimitor faptul ci igi aqtepta linigtit moartea. Un logice dispar. Odatd a fost intrebat unul dintre
alt exemplu. C[pitanul unei nave comerciale, Pirinti ce fel de iucrare are, iar acela a rdspuns:
."L:'ri pdzesc mintea". Paza gi curdtia minlii il scapd
care a infruntat adesea oceane agitate gi a linut
piept cu succes furtunilor teribile de pe mdri, pe om de multe fobii. Mintea cur6titl domnegte
era cuprins de fobie atunci cAnd intra in porturi :E-cie cap qi iqi subordoneazd toate simlirile tru-
gi vedea inghesuiala (invllmigeala) de vapoa- :uiui. Marele sfAnt Grigorie Palama accentueazi
re. Avea mereu impresia cd nu reugegte sd intre iaptul cd mai presus de strdduinfa omului de a
in port. Nu-i era teamd de valurile silbatice ale cunoaste ,,m5rimea astrelor qi raliunile fiintelor"
oceanului, ci era cuprins de frica de imbulzeala - adicd, am spune azi, de a dobAndi cunogtinfe
portului protector. ;tiintifice -, este mai de preferat ,,cercetarea pro-
an .+.-e==nE+---iis:FsFr4?HFirrav*a1566*uFffi
-t1t pERqf, RvqE\EWnFpqR{pE 4xffi ryxffi ffi ovo*r,-S-
* *{! -r+
^
priei noastre minfi qi a boliior ei gi si cdutdm sd ;:;za fricilor. Fericitul Pdrrnte Paisie spunea cd cel
le vindecdm". Cultivarea minlii cu isihie, post, '.-.."ean gdseqte diverse prilejuri pentru a-i face pe
rugiciune, lacrimi curhfitoare, slujbe, muncd qi ;ei sensibili qi mai sensibili, iar pe cei insensibili
comunicare/comuniune cu duhovnicul gi algi pH- sr mai insensibili. Cei sensibili petrec de multe
rinfi, gi ascultaiea cuvAntului lui Dumnezeu va ,-:: zile chinuitoare din pricina fricii. in anumite
duce la rezultate pozitive pentru om 9i va putea e',-enimente ale vietii cotidiene, lucrarea celui vi-
infrunta mai cu putere fobiile chinuitoare. Harul r-ean 9i situatiile psihologice create de aceasta il
lui Dumnezeu, atunci cAnd pune st6p6nire pe ini- i:c re om sd sufere foarte mult. Atunci este nevoie
ma omului, ii curdleqte toate puterile sufletului gi, ie :lutorul duhovnicului, de convorbirea cu el,
desigur, principala sa facultate lSuvapq]: mintea. de linigtea adusd de cuvintele sale, de simfirea
Astfel pot fi timdduite qi fobiile. :r:ngaierii lui. Prezenla oamenilor care ne iubesc
Am putea spune cd, in mod practic, ocupalia iezinteresat este extrem de binefdcdtoare.
minlii cu pomenirea neincetati a lui Hristos este -{m vrea sd ne referim gi la un alt aspect.
un mijloc pentru a ne controla fobiile. In spate- Tlmiduirea fricii depinde gi de smerenia omu-
le cuvintelor rugiciunii mAntuitoare se ascunde iui. imi amintesc de ifaturiie pe care i le dldea
prezenfa lui Hristos insuqi. Omul care se roagd un Pirinte din SfAntul Munte cuiva chinuit de
spunind:,,Doamne, Iisuse Hristoase, miluiegte- anumite temeri. Era tAndr qi ii era frici s5 meargd
m6", intr6 in contact direct cu Dumnezeu qi se noaptea, sI treacl pe lAngd cimitire, si doarmi
impXrtlqegte din izvorul vielii. Sufletul omului singur in camerd etc. Acel Pdrinte, inspirat de
se umple de iubire fafX de Iisus qi astfel dispar Dlmnezeu, i-a spus: ,,Toate acestea !i se intAmpl[
fobiile. Am in vedere pe cineva care avusese di-
"lin cauza egoismului gi pentru cd nu te impdr-
verse temeri, care-l impiedicau sX doarmS, dar ii;egti des". Smerenia sinelui propriu gi harul
cAnd a inceput sI spunl aceastX rugdciune qi ea Catator de viatd al sfintelor taine au posibilitatea
a inceput sd lucreze in el, multe din aceste stdri de a timidui frica.
nepl5cute au dispirut. De asemenea, este ade- \u sunt suficiente doar medicamentele medi-
vdrat cI oamenii sensibili suferX foarte mult din cului, ci este nevoie qi de puterea harului lui Dum-
ffi&EiEqu@da 16 p*.rraenmh@ffi-,hqer*EffiWE;,@l .?::i7=+:e-':*iiilj"--?Eny*FvHfi
17 maEqeWFwtrqr*o\*e-$r+,u-*-*rrS'
. ...:... . a: 1.
lfrr! ,i
'il'
f;
probleme multd bucurie duhovniceascS.
4 CATRE IISUS HRiSTOS,
!i
€r
DOMNUL !-'ACI!
*
ti{.
Alcatuire a lui loil, Mitropolitul Edessei
+
EI
dr
HI
"#;
*:,1
"fl1
'ri
i
ltt
.q t.
q- s U-,-/.,!-
.- - /J
d/..:i- -v. .1 .^ 18 19 o;+=-puammE:' req@Rkcmm;#g
G;l;rnatr;;+;,r+*rEq;rn;;uirir-r,a;**e;]
CANON DE MANqAIERE
CATRE DOMNUL II5U5 HRISTOS,
DOMNUL PACII
5-}a!*<c4}{a
Dacd este preot, atunci acesta
binecuvinte azd, zicdnd:
Bine este cuvdntat Dumnezeul nostru tot-
deaun4 acum gi pururea 9i in vecii vecilor.
lar daca nu este preot, noua a$azi , rineiarti noud gretelile noastre, i
atunci se face otrignuitul incepu!: precum 9i noi iertim gregifilor nottri/ ti nu ?
i*
tru, miluiegte-ne pe noi- Amin. Preotul. ecfcnisul: *
$
i
L.
B
al
&
t:,
+9+i&aEd#5lE5}1ry16r4':i.13qQl nd% ' : -: r:,-,?:=11=!.-1{!.!!$4!i+t@:4=!!r1s*1riE!jtt!E!1dg@qe{!trE4t:&!r6il: lrD
JI
mie. Stropi-md-vei cu isop gi md voi curati, dreptiifii, prinosul si arderile de
b,inet oi iertfa I
rs
spdla-md-vei si mai vdrtos decdt zapada iot atunci vor pune pe altarul Tau vitei- le
ma voi albi. Auzului meu vei da bucurie gi
veseliei bucura-se-vor oasele cele smerite. $,
**
intoarce fata Ta de catre pacatele mele, si toate
H
farrldelegile mele gterge-le. lnima curata zides-
*E
te intru mine, Dumnezeule, gi Duh drept in-
noiegte intru cele dinlduntru ale mele. Nu ma i$
i qrubnic ajutor di-mi mig lisuse al meu, -; S tapane, Hristoase, miluiegte pe robii Tdi. B
E
t
! tristeyii gi al strdmtorarii. sfi icat, Mdntuitorule, pentru aceea tulburiirile E
*
$1
t.t . noastre, cele de multe feluri, tdmiduieste-le t
i ;i acum--., al l{ascatcai'ei de !}um:re.zeu:
prrin milostivirea Ta. -?
J
{r,, toti robii tai, cei ce pdtimesc in nevoi, de bo- : S tapang Hristoase, miluiegte pe robii Tdi. ?
{.
1
!, lile chinuitoare ale sufletului si de pierderea I azvratirile nesocotite ale gindului gi ale t
" mintii, ceea ce esti Preacurata. mintii, suspiciunile diavolesti 9i biinuiala r
r
p' mejdiilor p otrivnice, M dntuitorule, m ult-
ri f
$
t
+
:sr
msp&gexsffi$sNg iubitorule de oameni, prin ascultarea Tq de-
grab le nimicegte.
{.
l
Y
1
,;i
Slavii.-. t
1ht+rrr+:=t';;.",r-;-.t-Evi:ryiFr!;r,nr a*Al 30 ,r=,+r,7r1;51,5..q;cq.io;rj;ni,,,,rrF . t--.1,-irj;trr,i,!,,-,$;;r,1-.,, 31- sirlg.ri..l:.rj;,1rr:r;p*Jin:-q!irit!rFFfr.p:ts?tr: ;*9
1@$4!4:1{\d!O!1Eg!&:!44!4f :{-1L1&:!,&r!1B*844F',
, ""- *,_6 e;
celor ce sufera cumplit, care pururea cer de : -.'.r:: Doamne mituiegte {de 3 ori}. ft
la Tine alinarea sufletului. E
ecfonis:
h"
.} i
f'oclobie; Cele de sus cautdnd... Hn-.toase al meu, cu dumnezeiascd cufun- Y
1i
,. ,-_=
iffir j;:-.'a Ta.
,;:
i
: fhffi ffiiaria sufletelor gi trupurilor robitor Tai, Slava-.- j
; i,ffiffilHristoase, Atotputernice, prin harul - iria bolilor schimbdtoare de suflet, vi- r:,1
a
'v_
WiTau ?n felurite tulburari opazeqte, caci
qi*irea trupului gi lucrarea [or, Treime Sfant+
t
,-a
3 darurilor. +
r a! h.Jascatoare! de tr)umnezeu: I
;t ri}(s,i,G\gri,GNg,;),,6\*c"r6\c;1 .1 ecum...,
\'6k.iJY4hiaflr='4}x ?YgH.t.?:r3k.tj +
{ , iman lin al mflntuirii avdndu-te pe tine,
r'
t
,i^
:
"ra!
fANT,qRLA A 4-A \.:-<caloare de Dumnezeu, agteptdm sa supui
i;
:I
t
s rnn rugaciunile tale valurile deznadejdii. 3
*l lrrnosui: &
t
; ffiluzit-am, Doamne, taina rdnduielii ,i:
Srih: 516p611e, Hristoase, miluiegte pe robii Tdi. rt"ar este din pieire, Atotliitorule Preabune,
infali;arite ariitarilor celor potrivnice, r€ r.dI r-€ Te roagd peTine, care au cazut in groa-
suspiciunile bolilor ingrozitoare, ginduri- :e *gitelor si vindeca durerea sufletelor lor.
-
le sf&rgitului celui neprielnic si cugetdrile :eacurata, ceea ce in zllele de apoi, negrdit
diavolegti, Hristoase al meu, cu putere, depar' r,* r: cul'dnt, pe Cuvintul ai ndscut, roagii-L,
leazd-le de la robii Tai prin dreapta Ta. :: Jne ce ai indraznire de Maicd.
Slavd... DiaconuI zice ectenia:
; gi Ana si cu ale tuturor sfintilory rugdmu_Tg ', Stih: Stdpang Hristoase, miluieste pe robii Tdi.
mult-MilostiveDoamne,arni-nepenoipacatogii r Ca un Stapan a toate, degrab izbiivegte'ma
tl
$i care ne rugam !ie, gine miluiegte pe noi. i de viclenia demonilor, de tiranie 9i de rdtdcirea
l&:.1";'p-;r1r;,7grrT;;7rrn;iq;,+:+r: -:7..;,: 44 ,i {--iir?"rr*:78:.t;F+*::rId:,:f;+;S
.u : .-o:rrrdr -d
Sij#S441{8!dsr1#1444r&=Ail:&:i!$rit&rrdri:Lr!O :rd!ftr4=Odii{} +,:ia!f4i1.t{,ii144!4,|]i14Ei:li:!4Eh14Er}lAS-qli!@::r!E!449d+letsq&:5a8!44j&144nqfl.
L
$ pofta
.d
minlii mele, de ariitarile cele nelegiuite si de
i
statornica a sufletului meu celui iubitor {
, gxgffisffi$gxgg#g ;:
I,
iIi d" materie. i CANTAREA,A S-A fl
Il
f
tiipine, Hristoase, miluiegte pe robii Tdi. !
Stit-,, S rvrvvr,sr'
) trmosui: l$
: Mii rog |ie, tisuse, impdrate a toate, ca sd i
ffile lauda I
imparatul ceresc, pe care il
i :. nimiceasca moleseala mintii si degertarea , prea- i
i judecdtii, ranile con;tiintei si valul patimi- i ffi ffiqi ogtile ingere;ti,laudafi-L;i-L
; to-r mele, poftele trupului si gandirea cea
,
iHjWi inaltati intru toti <.vecil>. r
. schimbdtoare.
Stih: Stapane, Hristoase, miluiegte pe robii Tai' t
','E
!isuse al meu, ca un c6rmuitor al pdcii,
i;
*i shvd-.. ;
in t
#
5 izbave;ti de osinda focului celui vegnic;i de i Cu coarnele cele de lemn ale pacatului +
ii 9i&4 intuitorul r I
i: .1
fr
f,, e-A
caNTAREA A--
- if ;_+ Popoarete, semintiile gi limbite, in veci pe
f I
fl trmosut: j tine, Nasciitoare de Dumnezeu, cu imnuri te i
gf .i
iLMite
5i N&willrata, marturisim pe tins fecioard cu- if ? s
derii dintre cei bolnavi, intru nadejdea welli. " tuiasca pe noi. i
O, lisuse, Preabun, degraba departeaza iI i Apoi:
a^^r, t
1
h-C
+
somnul nelinigtit al copiilor si visele supdra- i i sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara *
toare gi da-[e lor lini;te, bucurie gi nadejdea
] i de moarte; miluiegte-ne pe noi (de 5 ori). i
cea neclintitd.
Toate cursele potrivnicilor din viala noas- lf
-$ truua Tatdlui gi Fiului ;i Sfantutui Duh, 9i I
$
voia
Ii
i : acum ca un Milostiv si ne izbavegte pe noi de
il numele Tdu, vinii imparafia Ta, faca-se ::svvr!rl
iX
{t:
'*
F i$
;ir- ,:!.
,1.$;F$1i8&4p-F?EffiR?;h=6iirrpnFyz;t 54 pq;Woq.,nSnEVFi$tTR?E#JidiiFfO;+*d' Lt. ;i-4- =u ,"r-,p;tu; u i,Jr+lr ,,--" 55 ,j ''{;s+Eqrtr*ilE-&r1in{,,L.s-{p.-.rJ;:p
!S+$el!@!44i,'de4!:qi!!i!!o+i4p;+4!!6:+tt!::4i!&r1o4:sF(sriE
1: t':
Slava...9i acum---Doamne,
-^-.
miluiegte(de 3 i ;
--.-.il--:-..-..r . /--l^ , a ,-t-
rJtasul al B-lea:
ori)' Binecuvinteaza'
I ; Stapan4 prime;te rugdciunile robilor tdi
preotul face otpusrul cel mic: f1 :| ti ne izbdvegte pe noi dintru toatd nevoia si
necazul.
H ristos, Adevaratul Dumnezeul nos- i ; .r
nadeidea mea spre tine o pun' Maica
tru, pentru rugdciunile Preacurat"i r"rui.ii f , ; ,-.. loutu
Saie, ale preaiuviogitor gi a" nr.rll", If i lYl."-""teu'pazeste-mdsubacoperdmdntul
tau'
purtdtorilor Parinlilor nogtri, si ale tuturor ; ;
Sfinfilor, sd ne miluiascd si sa mintuiasca pe 1 t Preotul incheie:
noi, ca un Bun gi de oameni lubitor- r I
Pentru rugdciunile Sfinlilor Parinlilor nos-
i :
Strana: Amin tr i tri, Doamne lisuse Hristoasg Dumnezeul
i t nostru, miluieste-ne pe noi. Amin-
rFa!**<&p<-a
i; lh
$ t, se canta aceasta stihira, giasul al l-lea: I i 2
; Oodobie: Cand de pelemn... : i (ffi,
* Mantuitorul meu, dd robilor Tdi acopera- ; ; (NSr%
? mant;ivesnicd bucurie, viafa pagnica si iumi- i i Xm
{ nare minlli, inalfarea inimii si a sufletului, po- t 4 /flW
gdndurilor 9i izbavire de frica cea amard
;
;, 1rl"ir.u i $
d h€c<lZUrilor celor felurite, alinare in vatdmarea l ;
#6f:
V- Q
t$
ft
,$
r$
1
a
$
a
Ir:
,?
rREt RUqACEUN!
ti
il.i: In*pornrva FRtctLGR 5t A IlIuMElDtEt
:?
-{ DIAVOL[sTI
s
t
t RUQACIUNE PENTRU (}RiCE FEL DE TRICA E
$
s 5I PENTRU NIMICIREA NEASTEPTATA i
i1
ir F
Facere a mitropolitului loil Frankakos
a
fr
$
fl
r$
a
r
#
*il
f
*
*
YI r 'dErlr-rxa+rrln+;;;q*ir*,rr:+n;:
h * *'.v +-v:.p,.a--d, 1 !, a 58 , - 1 r'. L, .\.. ,.. .t. .4. -.". .,. ,2 i.:r5i.,A:a-4 59 fu;,1-rUi j.i&rgF4-l;rtrii?-;r-.trlVpill;;#
:i) I '': -', i ]] l t trl a r ': I .
.r,r!::r,i!:r,q\e:atr,'1.:!,:l+i:'4iir.i,--:!1itr,i:1::iilll:'dr'r1i!:r:'4!1:'rijtr.lbrtr, "' '
'41 '.t
" *1
'1.""x !,1_*-''
i tului. Departeaza de la el: gdndurile neplacure, i
''" :. &'l 1,
-
$
P
$ cugetarile spre moarte napraznica, suspiciunea $ '|.
I
rS
carea fara de nadeide cdtre [ucrurile cele bune I
,i si bine placute ]ie, somnul tulburator, cel ; plin t
fi
{
potrivnicului, auzi-ne pe noi, cei ce ne rugam
I i
JI
:r: } j pururea si in vecii vecilor. Amin.
li
(+;al r;:li;€j{i;,i,.,ir'r,ii-i{rrrli-$-+iqti., 62 ,",n ,- .=-,;;... ra *, --., =g!.;q[,r;=,.9 '.&,,.-,;-;,;;r,,,.,,1-.r;.,r.;,-1r;,,ryr;1;;r5a,ir],.,r
$J ir:.;An;:;,|I,r,r5,.5r:rp;;ignr-lri,.,"prreanf1,Ei:S
j$Eiild!:ii+:a!r1i&:l*4r!(},-:ry$!i,o4g44!lrrr.i-{r!aer}J. 41\!r:o{14-:!E!+:a4.-..r5-:ir..,t r
l"t :r 4",
rl ri
i. j Ca ce ai miluit pe fiica cananeencei, CeLce ai
f ALTA RUqACITiNE I : scapat pe tdnarul lunatic, fiul tatalui celui pulin-
3
+
} Sl:qYSy,roATA PRTMEJDUTREA ai
INSELATORTA DIAVOLEASCA, ; -
1 credincios, Cel ce prin crucea gi invierea Ta 1
*
.i
:'q:
:l'
n
t
+
i
:i:
:!
1l
t
aL
F]
?
I
i
i1
1
a.
;
f; l
{ ?,
f
l;"
$ l
'i
I ]i]
:lr
!-
$ :l
"s
tJ
E
-
,+ F'-c@ff i
i{r
[};n!2,ir"&i -::s,,-r4+.irftrr.,!tr;Vt.i+:a,.,;:tjlEarjl
66 ;!.-1i4ili,ilrC;-.,;{t:F.|fr ;iiJ; rr-!i';]1t,ia.,
ff
s