Cuprins:

Virtutea religiozitii
1. Numele lui Dumnezeu.
2. Sfinenia lui Dumnezeu;
3. Slava lui Dumnezeu.

Omul i slava lui Dumnezeu

Natura religiozitii
Pcatele mpotriva virtuii religiozitii

Viaa uman - Sensul acesteia i responsabilitatea fa de ea

Responsabilitatea omului fa de propria via
Stima de sine
Smerenia
Iubirea de sine

ndatoririle fa de suflet
ndatoriri fa de capacitatea intelectual a personalitii umane:

ndatoriri fa de viaa afectiv

ndatoriri fa de viaa social
ndatoriri fa de voin

ndatoririle fa de trup
Consideraiile pentru care socotim c avem responsabilitate fa de trup.

Bioetica

GRIJA BISERICII FA DE MEDIUL AMBIANT

Simptomele unui mediu ambiant bolnav
Principii doctrinare privind grija Bisericii fata de mediul ambianat
Aplicari etice ale principiilor doctrinare

DESPRE TRANSPLANTUL DE ORGANE DIN PUNCT DE VEDERE ORTODOX

Tipuri si forme de transplant
Dispozitii legislative privind transplantul de organe
Principii fundamentale luate in considerare la realizarea transplantului
Persoanele implicate in realizarea transplantului
Moartea cerebral

1
PLANIFICAREA FAMILIALA, CONTROLUL NATERILOR I CONTRACEPIA
Contracepia i epoca modern
Biserica i planificarea familial

CLONAREA REPRODUCTIV I TERAPEUTIC

- proceduri
twining-ul
transplantul de nucleu
clonarea moleculara
Clonarea umana reproductiv
Clonarea umana terapeutica
O evaluare din punct de vedere moral

ORGANISMELE MODIFICATE GENETIC I SNTATEA VIEII UMANE

Performante si avantajele modificarii genetice ale organismelor
Riscuri pe care le presupun organismele modificate genetic (OMG)
O evaluare din punct de vedere cretin

PROCREAREA UMAN MEDICAL ASISTAT

Sterilitatea umana
Reproducerea umana prin fecundarea in vitro cu transfer de embrioni

FAMILIA CRETIN NTR-UN MEDIU SECULARIZAT

Ce este secularizarea ?
Omul secularizat
Motivatia cauzelor crizei familiei moderne
emanciparea femeii
lipsa de dialog a sotilor
gradul de cultivare al tinerilor

2
 27 februarie 2017
TEOLOGIE MORAL
Semestrul al II-lea

Virtutea religiozitii

Atunci cnd vorbim despre religiozitate sau despre evlavie, trebuie s ne amintim c n
perioada patristic Sfinii Prini nu numeau religia noastr (Hristianismos)-
Cretinism, ci i spuneau evlavia (-evseveia) sau filosofia adevrat (
-alithini philosophia). Filosofii nii, n societatea greco-roman, erau socotii ca nite
oameni preocupai de spiritualitate, dar cretinii au numit aceast filosofie filosofia din afar (
, exo philosophia), pe cnd calitatea de a fi cretin era desemnat prin filosofia cea
dinluntru. Aadar, vorbind despre religiozitate ca virtute, ne gndim la cuvntul religie, i prin
acesta nelegem toate formele i modalitile prin care trim i dovedim relaia cu Dumnezeu,
religiozitatea fiind de fapt virtutea care l determin pe om s exerseze religia creia mrturisete c
i aparine.
Cretinul care se declar nepracticant i pentru care Hristos este doar o referin istoric, nu
se poate de fapt numi cretin, ntruct el nu are contiina implicrii n noutatea pe care o reprezint
lucrarea de Rscumprare a Fiului lui Dumnezeu ntrupat. Spunnd cretin nelegem desigur un
om care a fost botezat cu Botezul cretin valid, care crede i care se roag, dar mai ales care se
comport n consens cu ceea ce crede i cu propria lui rugciune. De vreme ce cretinul este cel care
face dovada celor trei virtui teologale credina, ndejdea i dragostea, trebuie s nelegem c
virtutea credinei rodete n dragoste. La fel, relaia cu Dumnezeu se statornicete n acte de nchinare,
n acte de cult, n Sfnta Liturghie.
Cultul este expresia a ceea ce simim n calitate de oameni, realiznd mreia lui Dumnezeu,
Care Se coboar la noi; cultul nu este simpla manifestare spectacular fa de o realitate care te
uimete sau te face s te cutremuri. n celebra carte a lui Rudolf Otto, Sacrul, el analizeaz conceptul
de sacru din perspectiv aproape pgn i caut s argumenteze c i formele de manifestare a
sacralitii lui Dumnezeu n istoria sfnt sunt sinonime cu alte forme de manifestare a sacrului din
religiile nerevelate. Pentru el sacrul este acea realitate confuz care fie ne face uneori s rmnem
fascinai (mysterium fascinosum), fie ne face s tremurm (mysterium tremendum), dar el nu vorbete
niciodat de faptul c acest sacru intr ntr-o relaie intim cu omul. n cadrul Revelaiei sfinte a
tradiiei iudeo-cretine, Dumnezeu Se descoper ca o realitate personal cu care se poate comunica.
Sfinenia lui Dumnezeu nu este o sfinenie-spectacol care se limiteaz la calitatea ei de a fi cu totul
diferit i de a nu intra n relaie cu omul, ci este o sfinenie care se afirm c trimite la o realitate
diferit de lume, dar este una mprtibil; faptul acesta a fost de nenumrate ori mrturisit cu
precdere de ctre Prinii niptici, care vorbeau despre percepia aproape fizic a lui Dumnezeu n ei.
Avnd contiina faptului c el este o fiin implicat ntr-o lucrare a lui Dumnezeu de nnoire a lumii
i a existenei umane, cretinul trebuie s fac din ntreaga lui via o form de omagiere a
modalitilor pe care le-a perceput, prin care Dumnezeu i Se adreseaz, i Se face cunoscut. n aceast
relaie reverenioas, n aceast stare de respect determinat de modul n care omul constat c Cel
Atotputernic l solicit, se gsete originea cultului. Cultul nu este un cuantum de forme exterioare
prin care noi cutm s l constrngem oarecum pe Dumnezeu s ne dea ceea ce vrem, neinteresndu-
ne dac ceea ce vrem ne este sau nu potrivit. Aceasta nu nseamn nicidecum c nu trebuie s i cerem
nimic lui Dumnezeu, cci tim c fr El nu putem face nimic, dar toate rugciunile noastre trebuie

3
s se ncheie cu fac-se voia Ta, urmnd exemplului pe care Hristos ni l-a artat n Grdina
Ghetsimani. Rugciunea i ntreg cultul trebuie s provin din acest simmnt profund de respect pe
care l avem fa de maniera n care Dumnezeu intr n comunicare i comuniune cu noi. El nsui
dovedete c ceea ce nva este conform cu ceea ce El este; El nu doar nva, ci este Cel Care face
Cel dinti i Se ofer pe Sine ca putere dat omului spre a ajunge la dobndirea mntuirii: Trupul este
adevrat mncare i sngele Meu, adevrat butur (Ioan 6, 55).
Virtutea evlaviei are drept fundament modalitile prin care Dumnezeu ni S-a descoperit i ni
Se descoper i ni Se face mprtibil. n cult, omul se restabilete pe el nsui ntr-o relaie
doxologic cu Dumnezeu, redevine fiin care se mplinete ntr-o via care d slav lui Dumnezeu
pentru toate. Prin creaie i prin recrearea lumii n Hristos, Dumnezeu i-a descoperit slava Sa n
msura n care omul a putut-o cuprinde i percepe. De aceea, n virtutea religiozitii omul cinstete
slava lui Dumnezeu.
n Sfnta Scriptur gsim bazele, obiectul i coninutul virtuii evlaviei n jurul a trei teme
mari:
1. Numele lui Dumnezeu.
Departe de a fi o denumire convenional, cum este n cazul nostru, numele desemneaz rolul
unei fiine n Univers. nainte de Moise, Dumnezeu nu este cunoscut dect ca Dumnezeul prinilor,
Dumnezeul strmoilor, Dumnezeul lui Avraam, lui Isaac i lui Iacov. Atunci cnd Iacov se lupt
cu ngerul lui Dumnezeu, cnd el l oblig s-i spun numele, ngerul refuz. Lui Samson, Dumnezeu
i Se descoper ca fiind Cel Minunat. Atunci cnd Moise l ntreab pe Dumnezeu ce s le spun
evreilor despre Cel Care l-a trimis, Dumnezeu i spune Eu sunt Cel ce sunt... Aa s spui fiilor lui
Israel: Cel ce este m-a trimis la voi! (Ie. 3, 14), adic Yahweh- (Ego eimi o On). Dei
termenul l gsim i la Platon, totui el nu l-a gndit pe Dumnezeu ca realitate personal, ci ca
Fiin neutr, aa cum i Parmenide vorbete despre Cel fr de limit. n gndirea greac, cnd se
vorbea despre Dumnezeu, se recurgea la o denumire neutr, la Ceva. ns gndirea iudaic ofer o
cu totul alt perspectiv: Dumnezeul poporului evreu are un gen, arat c e vorba de o Persoan i nu
de o neutralitate. Prin Revelaia dat lui Moise se confirm c Dumnezeu nu este o neutralitate
atotputernic, ci este Persoan, cu care intrm n relaie. Dumnezeu i-a descoperit acest nume pentru
ca s putem intra ntr-o relaie autentic cu El. Chiar numele nu este numele propriu al lui
Dumnezeu, ci este doar un simbol, o form prin care s nelegem c dincolo de orice form exist
realitatea lui Dumnezeu. Evreii au folosit i alte denumiri pe lng Yahweh, cum ar fi Elohim-
Dumnezeul otirilor, Adonai-Domnul meu, Adonai fiind tradus n Septuaginta cu termenul de K
(Kyrios). Pn astzi la evrei este interzis s fie pronunat numele lui Dumnezeu, acesta rmnnd
ntr-o tain desvrit n pofida tuturor epitetelor pe care I le-a consacrat.
De aceea, numele a fost unul dintre temeiurile religiozitii poporului evreu i chiar i noi,
cretinii, nu pretindem c cuvntul Dumnezeu/ este numele propriu pe care l dm
Dumnezeului n care credem. Reala denumire a lui Dumnezeu este direct proporional cu Fiina lui
Dumnezeu i tim c este imposibil s cunoatem Fiina Sa, aadar omul trebuie s nu piard
contiina plasrii n planul apofatic atunci cnd vrea s cunoasc esena divin. De aceea, acesta este
unul dintre temeiurile pe care le are cel care crede n Dumnezeu s fie reverenios fa de El. Lui
Dumnezeu i putem da multe nume, dup cum spune Sfntul Grigorie de Nyssa, i astfel l numim
(Polionimos-Cel cu nume multe), dar n egal msur, aa cum spune Sfntul Grigorie
Palama, trebuie s recunoatem c de fapt Dumnezeu n intimitatea Sa este un (Anonimos-
fr nume), adic nu putem gsi un nume care s l defineasc, s l cuprind. n momentul n care
Dumnezeu i manifest puterea, constatm c El e Sfnt, c are o existen cu totul alta dect
existena noastr, dar e vorba de o existen care nu ne e interzis: Fii sfini pentru c Eu, Domnul
Dumnezeul vostru, sunt sfnt (Lev. 19, 2); Fii, dar, voi desvrii, precum Tatl vostru Cel ceresc

4
desvrit este (Matei 5, 48). Din momentul n care omul care triete sub clopotul Revelaiei
supranaturale, constat c numele lui Dumnezeu nu rmne ca ceva nemprtibil i sfinenia Lui nu
este doar o calitate pe care o vedem i ne uluiete, ci una la care participm i suntem invitai s ne-o
nsuim, ajungem la al doilea temei al virtuii religiozitii.

2. Sfinenia lui Dumnezeu;

Sfntul Grigorie de Nyssa spunea c Dumnezeu i manifest atotputernicia n smerenie, n
toate formele prin care El ni S-a descoperit, care sunt tot attea forme de coborre (-
katavasis) a Sa spre noi, ca noi s-L percepem direct proporional cu posibilitile noastre. Despre
aceast coborre a lui Dumnezeu prin ntrupare vorbete i o rugciune de la Slujba Sfinirii celei
Mici a Apei: c pentru aceasta ai venit n chip de rob, nu cu nluciri nfricondune pe noi, ci dnd
adevrat tmduire trupului i zicnd: iat teai fcut sntos, de acum s nu mai greeti.
Dumnezeu nu ne-a ctigat ca popor ales prin simple artri spectaculoase, nlucitoare, ci prin faptul
c S-a cobort la noi, fcndu-Se asemenea nou.

3. Slava lui Dumnezeu.

Cea de-a treia motivaie a virtuii religiozitii este slava lui Dumnezeu. n limba ebraic
ntlnim destul de frecvent cuvintele kabod Yahweh, ale cror corespondente n Septuaginta sunt
-doxa Theou. Aceast slav a lui Dumnezeu desemneaz mreia lui Dumnezeu care se face
cunoscut n lucrarea creatoare a Sa. Slava lui Dumnezeu este ansamblul sau totalitatea energiilor
divine necreate n care se afirm atotputernicia i splendoarea lui Dumnezeu; slava lui Dumnezeu
este prelungirea atotputerniciei lui Dumnezeu pn la om, ntr-o manier adaptat la posibilitile
omului de a o percepe. De aceea, Sfntul Grigorie de Nyssa spunea c Dumnezeu, n toate formele
Sale de coborre chenotic, se comport cu omul precum se comport o mam cu pruncul ei; toate
formele de manifestare a slavei lui Dumnezeu n procesul Revelaiei Sale de-a lungul istoriei sunt
formele de gngurire a Sa cu oamenii, pentru ca ei s poat pricepe ceva din aceast mreie.
n fapt, slava lui Dumnezeu este o epifanie a sfineniei i a atotputerniciei lui Dumnezeu; acolo
unde El acioneaz i vrea s-i arate prezena, acolo face s iradieze splendoarea, slava i mreia
Sa. n Vechiul Testament avem o anumit form de manifestare a slavei lui Dumnezeu oarecum
distinct de modul de manifestare din Noul Testament. n Vechiul Testament Yahweh i arat
prezena uneori n fulgere i n tunete, dar i arat slava ntr-un mod special n Cortul Mrturiei, la
Templu i asupra Chivotului Legii; acolo, credincioii ptruni de respect pentru mreia lui
Dumnezeu i aduc laud i jertfe. Prezena Sa n locaul de cult, ca i prezena Sa n natur constituie
pentru poporul ales evenimente istorice. Spre exemplu, creaia cerului i a pmntului este legat de
Legmntul pe care Dumnezeu l-a fcut cu Avraam: crearea Universului este preludiul acestui
Legmnt pe care Dumnezeu l face cu omul. Pe Muntele Sinai Moise i poporul au vzut slava lui
Dumnezeu n forma focului care aprinsese muntele, a tunetelor i a fulgerelor. Pentru poporul ales
slava lui Dumnezeu de pe Muntele Sinai se prezint ca o flacr arznd totul, iar pe de alt parte ca
ntunericul cel de neptruns. Astfel, Moise l percepe pe Yahweh pe de o parte ca realitate personal
Care S-a descoperit i Se descoper, Care st n dialog cu omul, iar pe de alt parte, ca o realitate cu
totul inaccesibil omului n ceea ce privete Fiina Ei. Numai Moise a putut intra n acel nor i a primit
fr mijlocire cuvintele lui Dumnezeu. Cu toate acestea, lui, cruia Dumnezeu i-a spus oarecum
Numele Su, atunci cnd Moise cere s vad faa lui Dumnezeu, El i rspunde c nu va putea vedea
faa Sa cci nu poate vedea omul faa Mea i s triasc (Ie. 33, 20). Dumnezeu are fa i mini
(Ie. 33, 22-23) asemenea oamenilor, dar totui, din pricina limitelor impuse de existena pmnteasc
n trup nu l putem atinge i s mai trim.
Istoria dialogului lui Dumnezeu cu Moise pare oarecum naiv, dar are semnificaii adnci: n
Revelaia de pe Sinai, ca i n viziunile Prorocului Isaia, constatm c Revelaia lui Dumnezeu este o

5
tain care fascineaz, cutremur, dar totodat una care i aduce omului fericirea, pentru c dincolo de
uimitoarele forme de manifestare a slavei lui Dumnezeu, omul l percepe pe Dumnezeu ca pe Cineva
Care i este aproape. Tot poporul israelit simea cum slava lui Dumnezeu se revrsa peste el: atunci
s-a artat slava Domnului la tot poporul (Lev. 9, 23); slava Domnului umpluse templul Domnului
(III Regi 8, 11); aadar, slava lui Dumnezeu nu rmne o form de manifestare la distan de om, ci
revrsarea ei n Vechiul Testament se repet la Cincizecime, peste Apostoli, i se repet de fiecare
dat peste ntreaga Biseric. Cretinii sunt cei peste care s-a revrsat slava lui Dumnezeu. Dac
Yahweh a inut att de mult la poporul ales, aceasta a fost pentru c acest popor a fost slava Lui: Pe
toi acei care poart numele Meu i pentru slava Mea i-am creat, i-am zidit i i-am pregtit! (Isaia
43, 7). Pentru acest popor Dumnezeu rnduiete evenimente istorice, marcate de momente n care
slava Lui atinge poporul. i aceasta pentru c a ales acest popor pentru ca din el s apar Mesia,
Mntuitorul lumii. Slava lui Dumnezeu, revelndu-se n Vechiul Testament, desemneaz tocmai
dinamismul i atotputernicia Unui Dumnezeu al Crui comportament nu este determinat de calitatea
jertfelor pe care poporul I le aducea.
n Vechiul Testament cunoatem dou tipuri de revelare a slavei lui Dumnezeu: prin
interveniile minunate prin care Dumnezeu i arat puterea i prin apariiile slavei Sale:
n ceea ce privete actele de putere, Dumnezeu i arat slava prin interveniile strlucitoare,
prin judecile, semnele i minunile pe care le-a fcut (minunile de la Marea Roie, trimiterea manei
n pustie etc.); n aceste mprejurri slava lui Dumnezeu este aproape sinonim cu aciunile pe care
Dumnezeu le ntreprinde spre a i scoate pe evrei din siruaii nenorocite. Actele de putere prin care
Dumnezeu i arat slava confirm iubirea Lui i fidelitatea Sa n ceea ce privete Legmntul cu
poporul evreu.
n al doilea rnd, artrile slavei lui Dumnezeu: ca realitate vizibil, slava lui Dumnezeu n
Vechiul Testament este strlucirea fulgertoare a Fiinei divine; avem forme de manifestare a slavei
lui Dumnezeu n capitolul 6 din cartea Prorocului Isaia, la sfinirea Cortului Mrturiei i a Templului;
etapele i momentele n care se manifest slava lui Dumnezeu constituie un adevrat fundal luminos
din care treptat se va detaa chipul fr frumusee i fr strlucire al Slujitorului lui Dumnezeu
Ebed Yahweh din Isaia 52, 14, Care va avea responsabilitatea s fac de aa manier nct slava lui
Dumnezeu s strluceasc pn la marginile lumii: i Mi-a zis Mie: "Tu eti sluga Mea, Israel, ntru
care Eu M voi preaslvi!" (Isaia 49, 3).
n Noul Testament slava lui Dumnezeu se arat n momentul zmislirii Sale, al Naterii, al
Botezului: am vzut slava Lui, slav ca a Unuia-Nscut din Tatl, plin de har i de adevr (Ioan 1,
14). ntruparea Fiului lui Dumnezeu este teofania pe care celelalte teofanii vetero-testamentare au
anunat-o i prefigurat-o deja. Slava comun Tatlui i Fiului este semnalat n Evanghelia de la Luca
chiar de la Naterea lui Iisus, prin cntarea ngerilor n lumina divin. Pentru Apostolul Ioan slava
Tatlui strlucete n ochii credinei, n minunile lui Hristos i n Persoana Sa plin de slav. Noul
Testament arat relaia slavei lui Dumnezeu-Tatl cu slava Mntuitorului Hristos. Apostolii nii
mrturisesc c slava lui Dumnezeu este n ntregime n El, numindu-L Domnul slavei (I Cor. 2, 8) i
spunnd c El a strlucit n inimile noastre, ca s strluceasc cunotina slavei lui Dumnezeu, pe
faa lui Hristos (II Cor. 4, 6) i de la El, ea strlucete n oameni: Iar noi toi, privind ca n oglind,
cu faa descoperit, slava Domnului, ne prefacem n acelai chip din slav n slav, ca de la Duhul
Domnului (II Cor. 3, 18). Slava n Noul Testament este una dintre formele n care se manifest Iisus
Mntuitorul, Fiul lui Dumnezeu. El Se descoper n Noul Testament pe de o parte n total smerenie,
dar pe de alt parte i n anumite frnturi prin care las s se vad slava lui Dumnezeu care l nsoea.
Forma de manifestare a slavei lui Dumnezeu n Persoana Mntuitorului Iisus Hristos culmineaz n
nviere i n nlarea la Cer, dar i n modul n care El s-a comportat n contextul Ptimirilor Sale:
Chinuit a fost, dar S-a supus i nu i-a deschis gura Sa; ca un miel spre junghiere s-a adus i ca o
oaie fr de glas naintea celor ce o tund, aa nu i-a deschis gura Sa (Isaia 53, 7); nu-L vedem n

6
nici un chip crtind, vitndu-se, ci primete totul n aa fel nct omul vede limpede slava lui
Dumnezeu n modul n care Hristos a ndurat pn la moarte supunerea fa de Tatl, ca replic la
nesupunerea lui Adam; aceast supunere este ns legat organic de nviere, de nlarea la Cer i de
Trimiterea Duhului Sfnt.
Temeiul religiozitii se gsete n numele lui Dumnezeu, n sfinenia i n slava Sa, dar se
gsete i n noi prin faptul c El a mprtit aceast slav lumii: Slava pe care Tu Mi-ai dat-o, le-
am dat-o lor, ca s fie una, precum Noi una suntem (Ioan 17, 22). Dup Noul Testament slava lui
Dumnezeu, adic artarea prezenei Sale minunate i slava lui Hristos sunt unite ntr-o dependen
reciproc i esenial, lucru pe care l vedem parial i n Vechiul Testament, dar cu evenimentele din
Noul Testament nelegem mai mult ce nseamn slava lui Dumnezeu. i aceasta nu doar pentru faptul
c n teofaniile Noului Testament l vedem pe Dumnezeu c Se slvete n Hristos, dar mai ales pentru
c El ofer slava ucenicilor Si, celor Care l cunosc n mod autentic i i neleg rolul i rostul n
calitate de pri ale unui ntreg. Din momentul n care cretinul are contiina c este un mdular n
interiorul unui organism n care slluiete slava lui Dumnezeu, el are toate motivele s dea curs
invitaiei pe care Mntuitorul a adresat-o ucenicilor n ziua nvierii: Bucurai-v! (Matei 28, 9).
Aadar, religiozitatea este virtutea prin care omul are contiina slavei lui Dumnezeu, precum
i contiina faptului c aceasta se manifest pentru el i el o triete n ceea ce Dumnezeu i-a
descoperit n i prin devotamentul fa de El, n i prin recunotina fa de modul n care Dumnezeu
i Se mprtete, n i prin zelul cu care i mplinete voina. Pentru c Dumnezeu S-a proslvit n
Hristos i pentru c tot Hristos este Cel Care a dat ucenicilor slava Tatlui, religiozitatea ortodox
este una care l are n centru pe Mntuitorul Hristos. n virtutea religiozitii omul are contiina c
este dependent de Dumnezeu, dar i c este n siguran cu El. Activarea acestei virtui ine de voina
omului receptiv la lucrarea lui Dumnezeu. Prin voina sa virtutea religiozitii poate fi actualizat,
ntrit i dezvoltat sau poate fi nbuit, deviat. Simul religiozitii poate fi deviat n aa manier
nct s ajung s fie investit n realiti nedemne de scopul vieii omului, s nu mai fie pus n slujba
apropierii de Dumnezeu, ci n slujba unor acte abominabile (ex.: n numele evlaviei fa de o
anumit dimensiune religioas, se pot comite crime). De aceea, virtutea evlaviei trebuie curit de
orice exagerare i deviere, trebuie iluminat i canalizat spre adevrata slav a lui Dumnezeu.
Credina i practica Bisericii constituie norma i ndreptarul religiozitii, de aceea nu ne permitem
s deturnm calitatea de a fi cretin n acte care in mai degrab de aspectul social sau de activismul
cultural.

6 martie 2017
Omul i slava lui Dumnezeu

Toat nvtura moral, toat apropierea de studiul virtuilor, dac nu se concretizeaz ntr-
un mod special de raportare la Dumnezeu, nu sunt suficiente prin ele nsele. Virtutea religiozitii
este tocmai dovada faptului c noi am luat contact cu slava lui Dumnezeu i c nu ne-a fost indiferent
ntlnirea cu El. Exist, aadar, o slav intrinsec a lui Dumnezeu, care ine de modul n care
Persoanele Sfintei Treimi triesc, dar exist i aceast slav extrinsec, pe care persoanele alese de-
a lungul istoriei mntuirii au perceput-o i pe care i noi o percepem nu de puine ori n intimitatea
noastr.
Dumnezeu este n mod infinit desvrit i nu are nevoie de nimic din afara Sa. Cu toate
acestea, raiunea creat trebuie s descopere n atotputernicia lui Dumnezeu, n buntatea Sa, fcute
cunoscute oamenilor, motivele pentru care omul ca fiin raional trebuie s se comporte ntr-un mod

7
corespunztor cu ceea ce a constatat n formele de manifestare a slavei lui Dumnezeu. Dumnezeu a
creat toate i scopul a toate este El. Spunnd lucrul acesta, ne putem ntreba: dac El creeaz Universul
i tot El este scopul ntregului Univers i al tuturor celor create, nu este aceasta dovada egoismului
Lui?; cci El creeaz toate din iubire, dar n aa fel ca toate s-i gseasc mplinirea n El i nu n
alt parte. n acest sens, trebuie s precizm faptul c Dumnezeul nu acioneaz n vederea unui scop
aa cum facem noi, adic dorim ceva ce nu avem i struim n dobndirea aceea ce dorim. Dumnezeu
este perfeciunea de la nceput, atotputernicia fr limite, buntatea n fiin, prin urmare nu putem
gndi despre El c i-ar putea dori vreun bine sau c s-ar interesa de un anume scop deosebite de El
nsui. Nu putem gndi despre El c s-ar interesa de un bine pe care nu-L are, pe care s-l tnjeasc
asemenea unui om pentru c El este izvorul oricrui bine i dincolo de iubirea infinitei Sale bunti,
nu mai exist nimic. Dimpotriv, Dumnezeu comunic buntatea pe care o posed n ntregime, n
Fiina Sa. Ba mai mult, toate cele care exist n afara Sa prin actul de creaie, ntr-un grad mai mic
sau mai mare, reflect buntatea lui Dumnezeu.
Aadar, dac finalitatea tuturor celor create o reprezint Dumnezeu, aceasta nu este pentru c
Dumnezeu ar avea nevoie de cele create, ci pentru c ele se mplinesc mprtindu-se de buntatea
Lui, de desvrirea Lui. Prin urmare, toate formele de manifestare a slavei lui Dumnezeu sunt tot
attea modaliti prin care Dumnezeu vrea ca cele create, n spe omul creat dup chipul Su, s
activeze din ce n ce mai mult procesul propriei lor mpliniri. De aceea, atunci cnd vorbim despre
raportul omului cu slava lui Dumnezeu, nelegem faptul c el are nevoie de manifestarea slavei lui
Dumnezeu, dar i faptul c este creat capabil s aib acces la aceast slav, s se foloseasc de ea.
Artarea slavei lui Dumnezeu l provoac pe om s dea un rspuns acestei forme de manifestare a
slavei extrinsece a lui Dumnezeu.
Descoperirea slavei lui Dumnezeu nu este descoperirea unor adevruri care s-ar adresa doar
minii omeneti, ci dimpotriv: descoperirea slavei lui Dumnezeu este pentru om o problem de via
i de moarte. Cnd n Vechiul Testament avem istorisite momentele n care Dumnezeu i-a artat
slava, vedem persoanele martore nu se gseau doar n situaia de a accepta aceast manifestare a
slavei lui Dumnezeu, ci erau provocate s ntoarc ntr-un fel, printr-o form reverenioas, efectul
pe care manifestarea slavei lui Dumnezeu l-a avut n ei. Aceasta nu nseamn c Dumnezeu ar avea
nevoie de acest lucru, ci El vrea s-l scoat pe om dintr-o via monoton. A da slav lui Dumnezeu
este dovada faptului c noi am fost ntr-un fel anume atini, am ptimit, cum spune printele Stniloae,
efectul slavei lui Dumnezeu n noi. Dac omul este chipul lui Dumnezeu, dac reflect n el strlucirea
dumnezeiasc n momentele foarte importante n care el are parte de manifestrile lui Dumnezeu n
slava Sa, ca un receptacul a tot ceea ce radiaz din partea Modelului, automat devine i el elementul
acestui binom Dumnezeu-om. Sfinii Prini folosesc analogia omului cu o oglind: n msura n care
oglinda este mai curat de zgur, de praf, ea de vine din ce n ce mai capabil s reflecte strlucirea
lui Dumnezeu n ea. Manifestarea slavei lui Dumnezeu este ocazia excepional n care omul este pus
n situaia de a depi condiiile aa-zis naturale, care l las n monotonia obinuitului natural.
Manifestarea slavei lui Dumnezeu nu s-a produs doar n istoria sfnt, ci se poate produce i astzi n
viaa fiecrui om. Omul creat dup chipul lui Dumnezeu i spre ajungerea la asemnarea cu El este
nzestrat i cu capacitatea de a recepta aceast slav i de a o reflecta spre Dumnezeu din ceea ce el
este din punct de vedere ontologic.
Omul are nevoie de participarea la slava lui Dumnezeu. De aceea, dat fiind faptul c din punct
de vedere fiinial ntre om i Dumnezeu exist o separaie total, de fiecare dat Cel Care are iniiativa
este Dumnezeu. EL manifest aceast iniiativ la nivel personal prin harul Su, prin care i comunic
omului capacitatea de a comunica cu El. Omul rspunde acestei iniiative prin acte de evlavie, de
cinstire, de laud, prin acte de cult; adic prin acte n care luarea la cunotin de slava lui Dumnezeu
l pune pe om ntr-un dialog special cu Acesta, un dialog n cadrul cruia el simte s trebuie s-L
proslveasc pentru ceea ce Dumnezeu este.

8
 n Noul Testament atitudinea omului fa de slava lui Dumnezeu primete conotaii i anse
noi, pentru c Fiul lui Dumnezeu S-a fcut Om, S-a jertfit i pentru c firea uman asumat i
proslvit n El ne face s rspundem slavei lui Dumnezeu prin ceea ce Prinii numesc viaa n
Hristos (Sfntul Nicolae Cabasila). n Noul Testament avem de-a face cu forme diverse prin care
Dumnezeu i arat slava n Fiul, dar avem i forma suprem de contact cu El n Sfnta Euharistie.
Mntuitorul Iisus Hristos nu este numai Persoana n care ucenicii Si au vzut manifestarea slavei lui
Dumnezeu, ci i Cel Care Se ofer efectiv s fie consumat. Calea sigur i desvrit a evlaviei
cretine este, aadar, Hristos. Unirea cu El n Sfintele Taine, unirea n rugciune, ntr-o via curat,
n ascultare i dragoste sunt tot attea forme ale evlaviei mntuitoare. Aceasta pentru faptul c Hristos
nu este numai Modelul spre care tindem, ci este i Cel Care ne d putere, hrnindu-ne. ntruct
ntreaga creaie a lui Dumnezeu, implicit i omul, sunt receptaculi ai slavei lui Dumnezeu, n
Cretinism vorbim despre sfini pe care i venerm, avem spaii sacre, timpi sacri, n care ne simim
altfel dect n celelate fragmente de timp.
Obiectul virtuii evlaviei nu este neaprat slava intrinsec a lui Dumnezeu, ci mai degrab
manifestarea exterioar a strlucirii lui Dumnezeu. El va fi cinstit pe de o parte datorit experienei
pe care omul a avut-o i o are n diversele momentele n care a perceput aceast revrsare de
splendoare a slavei dumnezeieti, dar i n momentul n care are de a face cu cunoaterea unor
persoane sfinte sau sfinite. Biserica ne prezint sfinii ca persoane concrete n care oamenii au
perceput i percep prezena slavei lui Dumnezeu. n extensie, trebuie s fim contieni c fiecare
cretin este templu al Duhului Sfnt i n fiecare om este cinstit slava lui Dumnezeu care a acceptat
s se aeze n acesta la Sfntul Botez. De aici decurge comportamentul cu totul special al cretinului
fa de semenii si. De aceea, n cadrul cultului divin public preotul tmiaz Sfnta Mas, icoanele
i credincioii, pentru c n toate aceste realiti recunoatem prezena lui Dumnezeu, prezena slavei
Sale.

Natura religiozitii
nelegem natura evlaviei, a cultului fa de slava lui Dumnezeu, comparnd aceast virtute
cu celelalte virtui. Religia este relaia dialogal cu Dumnezeu, dar nu este vorba de orice dialog, ci
de un dialog n care omul are contiina manifestrii slavei lui Dumnezeu i a efectelor acesteia n
lume i n viaa lui. Prin urmare, putem spune c religia este cultul adus lui Dumnezeu. Cultul este
prima i imediata exigen a oricrei religii. Aadar, religia este relaia filial cu Dumnezeu, care se
exprim n cult, adic ntr-un mod reverenios de raportare la El, scond n eviden prin nsui modul
nostru de raportare slava lui Dumnezeu. Omul care este implicat ntr-un anumit act de cult, omul ca
fiin liturgic, este un om care iese din sine, confirm faptul c centrul lui de greutate nu e n el, ci
n afara lui, dup cum spune Christos Yannaras. Avnd n vedere c acest relaie presupune
comunicarea i comuniunea cu Dumnezeu i cu semenii deopotriv, religia este comunitatea celor
care sunt unii ntre ei prin aceeai credin, prin acelai cult i acelai ethos, care i pun pe toi i pe
toate n stare de comuniune. n sensul deplin al cuvntului, religia se va defini drept relaia cu
Dumnezeu i relaia ntre ei a celor care se unesc cu Dumnezeu.
Aceasta nseamn c virtutea religiozitii, manifestat n acte de cult i n forme de
comportament adecvat cu manifestarea slavei lui Dumnezeu spre noi i n noi, se gsete ntr-o relaie
cu totul special cu virtuile teologale i cu virtuile cardinale. Nu putem vorbi de virtutea evlaviei
fr credin i nu putem avea virtutea evlaviei dac nu iubim pe Dumnezeu i pe semeni sau dac nu
avem ndejde. Virtutea religiozitii are o relaie deosebit cu virtuile cardinale devreme ce ea va
afecta nelepciunea, cumptarea, curajul i dreptatea, virtui care determin ntregul comportament
al omului. Putem spune c virtutea evlaviei este forma religioas a virtuilor morale i are o prioritate
fa de acestea deoarece corespunde vocaiei sacerdotale a omului n Univers. Acest lucru exprim,

9
pe de o parte, calitatea omului de creatur, iar pe de alt parte nobleea lui, de care a avut parte prin
nsui faptul c este chip al lui Dumnezeu, prin faptul c a devenit fiu prin Fiul lui Dumnezeu ntrupat
i este luat n considerare ca un element dinamic activ n interiorul Trupului tainic al lui Hristos, care
este Biserica. Din momentul acesta omul nu mai are motive s fie trist, dimpotriv. De aceea, salutul
lui Hristos Cel nviat a fost Bucurai-v!.
Cretinul este sfnt pentru Dumnezeu, adic este pus deoparte fa de ceea ce nu este sfnt,
adic fa de ceea ce este nstrinat de Dumnezeu i care n felul acesta nu mai este atins de strlucirea
slavei i sfineniei divine. n aceast calitate, cretinul primete ansa sfinirii lui nsui i pe cea prin
care mplinete n Univers o slujire sacerdotal, mai precis ansa prin care poate da lumii n care se
mic un chip religios. De aici tragem concluzia c n lume cretinul are o vocaie cultic. Printele
Bartolomeu Anania, corectndu-l pe Mircea Eliade ntr-un aspect legat de cartea sa Sacrul i
profanul, atrage atenia asupra faptului c sacrul i profanul nu reprezint dou noiuni contradictorii,
profanul nu este ceea ce se opune sacrului, ci prin profan nelegem ceva ce premerge accesului nostru
la ceea ce este sacru. Devreme ce omul trebuie s consacre toate lui Dumnezeu, nu numai actele de
cult propriu-zise sunt supuse ethosului sacramental, ci ntreaga moralitate a omului trebuie s fie
marcat de virtutea evlavie. Cuvintele nu se refer numai la sfinenia cultic, la o puritate ritual sau
la corectitudinea tipiconal. i aceast corectitudine este impresionant, dar ea nu trebuie s se
limiteze la forma propriu-zis a cultului, ci la gradul de implicare existenial n dialogul reverenios
cu Dumnezeu. n felul acesta, efortul de desvrire moral este i efort religios. Corectitudinea
moral este nsufleit deodat de contiina raportului pe care omul l are cu Dumnezeu. Iar
corectitudinea moral a omului capt o pondere deosebit n msura n care el constat c ea consun
cu formele de manifestare a slavei lui Dumnezeu. Aceast corectitudine moral introdus n
experiena cultic asigur sfinenia. Sfinenia cultic a omului, puterea lui Dumnezeu care l nsoete
i creia i corespunde ca rspuns al omului virtutea religiozitii, primete prin fiina ei sfinirea
moral.
Cretinul nu are doar responsabilitatea de a consacra lui Dumnezeu eforturile sale morale
adugnd la ele din cnd n cnd i o intenie religioas, ci orice intenie moral pe care el o va depune
i orice reuit din punct de vedere moral trebuie s fie deodat rezultatul i expresia procesului su
de sfinire prin Dumnezeu. Consacrarea i demnitatea sacerdotal a poporului lui Dumnezeu cer din
partea fiecrui cretin ca el s fie gata s aduc jertfe duhovniceti, bine-plcute lui Dumnezeu prin
Iisus Hristos (I Petru 2, 5). Trupul nsui are parte de aceast vocaie sacerdotal i de aceast dovad
cultic, de aceea Sfntul Apostol Pavel spune: Slvii, dar, pe Dumnezeu n trupul vostru i n duhul
vostru, care sunt ale lui Dumnezeu (I Cor. 6, 20). Toate atitudinile noastre trupeti trebuie s aib un
caracter doxologic i s fie ptrunse de virtutea religizitii. Aceasta nseamn c n toate faptele sale
omul trebuie s fac loc religiozitii i cultului explicit al lui Dumnezeu. Adic trebuie s fac loc
contienei faptului c el se afl ntr-o demnitate cu totul aparte prin aceea c e creat dup chipul lui
Dumnezeu i nu e uitat de Acest Dumnezeu, ci, dimpotriv, El i descoper slava ca omul s creasc
din ce n ce mai mult n ceea ce este deja i n ceea ce trebuie s devin.

Pcatele mpotriva virtuii religiozitii

1. Hula mpotriva lui Dumnezeu const n necinstirea lui Dumnezeu cu gndurile, cu
cuvintele i prin atitudini ofensatoare. Prin ea, Dumnezeu este dispreuit i considerat nevrednic de
cinstire. Ea poate fi intern (dispreul cugettor), dar se poate manifesta i n afar, n diverse moduri:
prin atribuirea lui Dumnezeu a unor nsuiri rele, prin negarea nsuirilor bune sau afirmndu-le n
mod ironic i batjocoritor; prin atribuirea creaturilor a unor nsuiri divine i cinstindu-le ca pe
Dumnezeu.

10
 Hula se poate referi la Dumnezeu n mod direct i n mod indirect. Atunci cnd sunt necinstii
sfinii i atunci cnd sunt necinstite lucrrile lui Dumnezeu, El nsui este hulit n mod indirect. Hula
poate culmina cu blestemarea lui Dumnezeu sau cu injuriile adresate Lui.
2. Sacrilegiul necinstirea sau profanarea celor consacrate lui Dumnezeu.
Dup obiect, sacrilegiul poate fi de trei feluri:
Sacrilegiul personal cnd sunt batjocorite persoanele sfinte sau sfinite;
Sacrilegiul lucrurilor sfinite pentru cult, sau folosirea unor cuvinte sfinte pentru aciuni
obinuite;
Sacrilegiul locurilor nchinate lui Dumnezeu.
n Vechiul Testament, hula era pedepsit cu moartea uciderea cu pietre i execuia public.
n Noul Testament, Mntuitorul a alungat din templu pe cei care se ocupau cu alte ndeletniciri dect
cele sacre, iar Sfntul Pavel atrage atenia celor care se mprtesc cu nevrednicie c de aceea sunt
lovii de boli sau chiar de moarte ( I Cor. 11, 27-30).
3. Simonia cumprarea unei demniti bisericeti sau religioase cu bani (ex.: hirotonirea pe
bani) reprezint o form de manifestare neadecvat cu ceea ce presupune virtutea evlaviei.

Cultul manifestat fie la nivel de comportament fa de semeni, fie la nivel de relaie cu
Dumnezeu, rmne fiina religiei cretine mai ales pentru faptul c el fundamenteaz o anumit
comunitate. Dumnezeu nu ia n considerare nici un act de cult atunci cnd omul crede c prin acel act
suplinete celelalte dovezi de neascultare fa de voina lui Dumnezeu sau c astfel ar putea suplini
iubirea fa de aproapele. Manifestrile cultice exterioare trebuie s corespund unui sentiment
constant de respect i de iubire fa de Dumnezeu, fiind totdeauna n acord cu stilul de via cretin.
Actele de cult public nu sunt i nu trebuie s fie n viaa cretinului acte extraordinare, ci acte ct se
poate de fireti. Cultul este determinat de acest sentiment constant i firesc pe care l are omul sensibil
la manifestarea spre el i n el a slavei lui Dumnezeu. n ce privete cultul extern, este de dorit ca un
cretin s-l slveasc pe Dumnezeu prin rugciune interioar i prin meditaie, dar i prin cultul public
al Bisericii n aa fel nct cultul extern, individual sau colectiv, s fie nsufleit de evlavie i starea
interioar s rmn totdeauna autentic i fireasc. Mai precis, cretinul nu poate fi ntr-un fel n
cadrul cultului individual sau public i altfel n viaa obinuit. Fiecare cretin trebuie s sporeasc n
nelegerea semnificaiei actelor de cult. Poporul lui Dumnezeu are n egal msur dreptul de a i se
explica semnificaia cultului. Rnduielile cultice trebuie s fie gritoare i adaptate puterii de
receptare a poporului, de aceea, n Biserica poporului romn a existat nc din vremuri timpurii
preocuparea pentru slujirea, predicarea i tiprirea crilor de cult n limba vorbit.

13 martie 2017

Viaa uman
Sensul acesteia i responsabilitatea fa de ea

11
 Omul este o fiin psiho-fizic, altcuit dintr-un trup material, datorit unei griji deosebite a
lui Dumnezeu, i din suflet, care nu se confund cu metafora i a suflat n faa lui suflare de via
(Fac. 2, 7), ci sufletul omului este tot o realitate creat de Dumnezeu, nu este suflul divin. Din
momentul n care spunem om, gndim o fiin care este nu numai biped, capabil de gndire
organizat i integral, ci i o fiin care vrea s triasc avnd un sens. Sensul vieii este o preocupare
fundamental a fiinei omeneti. Cu studiul acestuia s-au ocupat i se ocup toate tiinele i toate
funciile cognitive ale omului. Filosofia i teologia se ocup mai mult, dar nici celelalte tiine nu
neglijeaz acest aspect. Pe baza a ceea ce s-a crezut ntotdeauna i pe baza Revelaiei, afirmm c
existena uman are un sens i din momentul n care omul are contiin de sine, se ntreab de sensul
vieii sale. Nu e nevoie s fac metafizic spre a confirma c el se intereseaz de sensul vieii sale, ci
dimpotriv, numai dac are simul realitii, el simte c triete cu sens sau fr sens. Nu este nevoie
ca omul s filosofeze sau s cad n teorii abstracte pentru a-L descoperi pe Dumnezeu, ci sensul
vieii ni se descoper n fiecare zi i cu privire la rspunsul pe care omul l d acestei chemri de a-i
gsi sensul n lume, el i orienteaz viaa; dac este vorba de un rspuns satisfctor, omul va privi
viaa cu maturitate, pregtit pentru confruntrile pe care le avea de-a lungul vieii; dac va da un
rspuns nesatisfctor, viaa lui va fi marcat de confuzie i va fi pus n situaia de a gsi motivele
pentru manifestrile sale comportamentale, care nu vor fi altceva dect tot attea forme de dezordine
n viaa sa.
Dat fiind faptul c nu numai teologia se ocup cu studiul sensului vieii, nu este singura care
explic l explic pe acesta, ci mai toate tiinele i curentele filosofice fiind preocupate de sensul
vieii, ne-au fost furnizate astfel multe concepii cu privire la acesta, de unde, cel puin pentru o
anumit perioad de timp, avem i orientri ale societii i ale omului n general cu privire la ceea
ce omul trebuie s vrea de la viaa sa. Continua schimbare a concepiilor sociologice, filosofice i
chiar religioase ale omului contemporan arat lipsa unui rspuns satisfctor la ntrebarea privind
sensul vieii, care n egal msur arat dorina adnc a omului de descoperire a acestui sens. Un
aspect important este faptul c neputina omului de a gsi un sens satisfctor vieii a crescut n lumea
contemporan ngrijortor de mult, n ciuda progreselor pe care omenirea le-a fcut din punct de
vedere tiinific.
Criza lipsei de sens a devenit una dintre cauzele unor maladii ngrijortoare. Sinuciderile
frecvente din rile cele mai evoluate din punct de vedere tehnnologic, tiinific i economic sunt
ngrijortoare, cei mai muli oameni aleg sinuciderea din lips de sens. Omul care provine din neant,
atta vreme ct nu se aga de Cel Care este Viaa prin excelen, ci caut s gseasc sensul existenei
ntr-o lume creat din neant, nu poate s aib simul deplintii. De aceea, Mntuitorul a spus: Cum
putei voi s credei, cnd primii slav unii de la alii i slava care vine de la unicul Dumnezeu nu o
cutai? (Ioan 5, 44). A cuta sensul vieii ntr-o existen finit, indiferent ce miraje prezint aceasta,
din punct de vedere cretin este firesc s duc la lips de sens. Pentru c noi vedem sensul numai n
a te plasa ntr-un univers care este dincolo de universul finit.
Dumnezeu mplinete n Hristos opera de Rscumprare, Hristos i alege ucenicii i continu
de-a lungul istoriei s realizeze mpria Lui pe etape, de-a lungul generaiilor, prin toi cei care se
nscriu pe aceast linie a celor care se las folosii de El ca mpria Lui s se extind. n momentul
n care omul realizeaz i accept ideea c e implicat n aceast lucrare uimitoare a Dumnezeului
Creator, sensul lui este altul dect cutrile unei motivaii ntr-o lume finit.
Teologia ortodox nu s-a adaptat n funcie de o anumit idee care a fost dominant ntr-o
anumit perioad de-a lungul istoriei. Dac Biserica ar fi mbriat, aa cum din pcate s-a ntmplat

12
n Evul Mediu n spaiul occidental, un concept din acea vreme, acum ne-am gsi ntr-o mare criz.
Biserica nu s-a adaptat nici mcar la marile succese pe care le-a presupus domeniul fizicii cuantice
sau cel al cunoaterii subatomice, pentru c scopul ei e legat de o anumit Perssoan, nu de concepte.
Conceptele nu sunt folosite dect ca literele unui alfabet pentru ceea ce vrem s exprimm.
Din momentul n care se orienteaz n mod contient spre Dumnezeu, omul se va elibera din
nelinitea existenial i se va mplini n calitate de persoan. Limitarea existenei omeneti la
dimensiunea ei fizic vzut care l caracterizeaz pe omul zilelor noastre, nu ne permite s vedem
adevratul sens al existenei umane. De aceea, putem spune c viaa fr Dumnezeu este o via
prozaic i care uneori paote ajunge insuportabil; o via dus departe de Creatorul ei va fi o via
neleas ca un sistem biologic al crui scop este de fapt autonegarea i, n cele din urm, moartea.
Cretinismul nu a fost niciodat mulumit cu aceast perspectiv, ci Biserica i propune s dea un
sens vieii omului introducndu-l ntr-o relaie personal cu Dumnezeu, Care ascult rugciunile
omului direct proporional cu gradul n care acesta este dispus s i asculte cuvntul. A lua act de
fiecare dat de contactul cu Cuvntul lui Dumnezeu nu nseamn numai o informare suplimentar cu
privire la acest Cuvnt, ci Cuvntul lui Dumnezeu lucreaz ntotdeauna prin Duhul Su. De fiecare
dat cnd omul citete cuvntul lui Dumnezeu intr n contact cu Cuvntul i cu Duhul, ntlnire care
creeaz n adncul din om perspectiva unor semnificaii care nu in neaprat de nivelul raional sau
neuronal al fiinei, ci de ceva mai adnc dect crede el, nct efectul informatic este fertilizat cu
semnificaii date de sensuri legate de o anumit zon de tain a existenei noastre i a raportului cu
Dumnezeu. Omul este, pe de o parte, cuttor de sens, iar pe de alta constat c de foarte multe ori el
nu mai gsete sens n mijlocul vieii sale, mai ales n lumea post-modern. Cutnd adevrul exclusiv
n lumea finit i refuznd s l descopere dincolo de ceea ce nseamn aceast lume omul ajunge de
cele mai multe ori n fundturi, care sunt sinonime cu sentimentul profund al lipsei de sens. Aceasta
l face pe omul contemporan s caute anumite sinteze sau modaliti de divertisment i debuee
religioase n diverse religii exotice din Orientul ndeprtat precum budismul, hinduismul i alte
spiritualiti orientale, provenite dintr-o cultur care exclude din start existena unui Dumnezeu
personal.
O alt problem pentru lumea contemporan este ridicat de societatea post-industrial de
astzi, care i propune ca scop satisfacia imediat. Mulimea produselor prefabricate, varietatea
serviciilor, abundena diverselor posibiliti, provocarea sistematic a necesitilor inutile i a
pornirilor instinctuale prin reclame i programe mass-media duc spre consolidarea ideii c scopul
vieii nu este altul dect acela de a-i tri viaa aici i acum. Maxima antic Triete clipa (Carpe
diem) primete n zilele noastre valoare de porunc, de unde i numele societii contemporane
societate de consum. ntr-o asemenea societate care are drept scop satisfacia individual, factorul
principal de unire a membrilor ei nu este vreun scop pozitiv, ci teama comun. n felul acesta,
societatea de consum ajunge s fie n acelai timp i societate a temerii sau societate a riscului. Att
timp ct societatea pstra cteva repere fundamentale, precum credina, respectul fa de persoana
uman, respectul fa de mediul ambiant, omul gsea anumite puncte de sprijin pentru propria lui
via, ns n societatea industrial i post-industrial aceste repere statornice sunt fie neglijate, fie
desconsiderate sau subestimate, n aa msur nct societatea risc s se dezintegreze. O societate n
care valorile statornice nu s-au mai bucurat de apreciere autentic se gsete ntr-o dezorientare
profund.
Din punct de vedere cretin, sensul vieii se gsete numai n cauza existenei ei, n Dumnezeu.
Credina n Dumnezeu n calitate de stare de fidelitate fa de ceea ce tim c este Dumnezeu i fa

13
de ceea ce tim c vrea de la noi i recunoaterea iubirii Sale pentru om dau sens vieii acestuia. Sensul
autentic al vieii omului nu se indentific cu relaiile sociale sau cu biografia omului, ci se extinde
dincolo de acestea. Omul ca individualitate mbtrnete i trece, dar n acelai timp se i maturizeaz
la nivelul altor aspecte n funcie de sensul pe care l are. Atunci cnd acest nivel este viaa n Hristos,
toate gsesc sens; n caz contrar, plictiseala, dezbinarea i lipsa de sens l vor cuprinde pe om i l vor
domina.

Din momentul n care avem convingerea c adevrata via a omului vine din izvorul nesecat,
care este Dumnezeu, cel care se desprinde de Dumnezeu va muri nainte de toate din cauza lipsei de
sens, chiar dac se nfieaz celorlali ca fiin vie. Omul este supus stricciunii i trector, n timp
ce Dumnezeu este nestriccios i venic. Omul striccios gsete viaa venic primind harul necreat
al lui Dumnezeu i numai n felul acesta poate birui stricciunea i moartea. n gsirea acestui sens
un rol fundamental l au credina i viaa sacramental a Bisericii: Sfntul Botez, Sfnta Euharistie i
toate celelalte Sfinte Taine; hrnirea efectiv cu diversele forme de prezen a lui Dumnezeu fac
posibil mplinirea sensului de existen uman. Problema existenei umane nu este una de referin
istoric la Dumnezeu, ci esena noastr n calitate de oameni religioi rezid n gradul de
contientizare a faptului c omul este implicat direct ntr-o lucrare a lui Dumnezeu. Dumnezeu face
totul pe etape, n care i implic ucenicii. Faptul c ai contiina c te hrneti cu Dumnezeu i ofer
o putere din prezena Lui. Omul gsete sens vieii sale numai prin nnoirea n Hristos, care nu se
refer numai la mintea sau la sufletul su, ci la ntreaga fiin. Harul lui Dumnezeu i sfinete pe
oameni n ntregime; trupul particip la harul nnoitor al lui Dumnezeu, cu alte cuvinte el este un
templu al Duhului Sfnt, de aceea n mplinirea sensului vieii cretinismul niciodat nu a eliminat
aceast dimensiune. Vorbirea peiorativ despre structura somatic a ceea ce suntem nu ine de
Cretinismul autentic, ci de un soi de ascetism eroic influenat de curentele orientale, n care trupul
este dispreuit. Sfntul Apostol Pavel menioneaz de nenumrate ori importana grijii deopotriv fa
de trup i de suflet. Atunci cnd opteaz pentru asceza fizic, cretinul lupt mpotriva gndurilor
crnii, care se opun dimensiunii duhovniceti a fiinei sale. Prin ascez Cretinismul caut s
prentmpine supunerea pasiv fa de ceea ce este efemer, fa de dou tendine care se gsesc n
noi, profund legate de fiina uman: tendina de conservare individual prin accentuarea lcomiei i
tendina de conservare a speciei prin folosirea dezordonat a instictului de reproducere. Instinctele nu
sunt nite forme de manifestare care s in de patologicul fiinei umane, ci instinctele noastre sunt
funcii absolut necesare pe care Dumnezeu le-a pus n noi cu sens; nici mcar un instinct nu este lipsit
de sens. mplinirea instinctului este nsoit totdeauna i de sentimentul de plcere, ceea ce nseamn
c omul are posibilitatea s detaeze sensul de plcere i s aleag plcerea suprimnd sensul. Cmd
vorbim despre asceza trupeasc n Moral i i gsim un sens i l mrturisim pe acesta, gndim la
acea disciplinare a gndului crnii, dup cum spune Sfntul Grigorie de Nyssa, expresie pe care mai
trziu avea s-o clarifice Soloviov, spunnd c prin gndul crnii nelegem impactul pe care trupul cu
ntreaga lui form de funcionare ar putea s l aib asupra asipraiilor sufletului. n efortul omului de
a se integra ntr-o ordine cu sens avem nevoie de un mod de gndire fertilizat de Revelaia lui
Dumnezeu i de un mod de trire efectiv n care trupul cu funciile lui s nu fac persoana uman s
se comporte pasiv fa de cele dou forme de instict. Cretinismul gndete c viaa omului are sens
pentru c Dumnezeu nu creeaz nimic fr sens i pentru c ea este inclus n planul lui Dumnezeu,
este darul Lui fa de care avem anumite ndatoriri: ndatorirea fa de viaa uman, ndatoririle fa

14
de noi nine, fa de trup, fa de suflet i fa de mediul n care trim, vzndu-ne astfel ca fiine
integrate ntr-o lume n care suntem solidari deopotriv cu lumea i unii cu alii.

20 martie 2017
Responsabilitatea omului fa de propria via

Responsabilitatea omului pentru sine nsui crete n orice mprejurare n care el realizeaz c
are pentru ce s fie responsabil. n lumea de astzi trim o situaie special, mai ales dup perioada
iluminist i dup cea post-modern, n care conceptul de drepturi ale omului a fost transformat ntr-
o ideologie abstract, la care oamenii fac referire de fiecare dat cnd nu le convine s fie responsabili.
Refuzul de a vedea demnitatea uman n faptul de a fi responsabil este cauzat de faptul c omului i
se ia treptat contiina dimensiunii sale, aceea c este ceva mai mult dect o simpl fiin a lumii. Dei
conceptul de microcosmos era larg rspndit n lumea antic, acesta a suferit din partea Cretinismului
o serie de amendamente. Cretinismul a precizat c demnitatea autentic i nobleea omului nu
constau n faptul c este un microcosmos, ci n faptul c este creat dup chipul lui Dumnezeu i n
perspectiva asemnrii cu El. Sfntul Grigorie de Nyssa, n Comentariul la Hexaimeron, avea s
spun pornind de la ideea c filosofii antici considerau un mare privilegiu pentru om faptul de a fi
microcosmos c demnitatea noastr const n faptul c suntem creai dup chipul lui Dumnezeu i
n perspectiva asemnrii cu El. Din momentul n care suntem convini de acest lucru,
responsabilitatea noastr fa de viaa pe care o avem capt alte dimensiuni. Una este s tii c viaa
ta este asemntoare exclusiv cu a celorlalte fiine i alta este s tii c viaa ta are o serie de diferene
fa de viaa fiinelor inferioare i are toate motivaiile pentru a tri la nivelul la care e chemat, cu
responsabilitile pe care le presupune calitatea de chip al lui Dumnezeu.
nainte de a vorbi de ndatoririle fa de noi nine, de trupul i de sufletul nostru, trebuie s
avem n vedere trei aspecte care concentreaz ndatoririle i responsabilitile pe care le avem fa de
propria noastr personalitate:

1. Stima de sine
Cnd vorbim despre stima de sine, nu ne referim la sine aa cum l nelege psihanaliza. Din
punct de vedere al psihanalizei, sinele este nivelul cel mai jos al structurii umane; dup C. G. Young,
sinele ar fi totalitatea trebuinelor instinctuale brute nemodificate. Froid, care a elaborat acest concept,
considera c acest nivel cel mai de jos al personalitii se manifest n tendina de a domina cu orice
pre ceea ce este n afara noastr i de a ne impune prin cultivarea i stimularea a formelor de
conservare fie a individului, fie a speciei: a individului prin lcomie i a speciei prin exacerbarea
libidoului). Nicieri n Sfnta Scriptur, n nvtura Mntuitorului Hristos, niciodat nu suntem
nvai s ne lepdm de ceva ce este specific uman; atunci cnd Mntuitorul spune: Oricine voiete
s vin dup Mine s se lepede de sine, s-i ia crucea i s-Mi urmeze Mie (Matei 8, 34) se refer
la ceea ce nelege psihanaliza prin sine, adic i recomand omului s se lepede de ceea ce l
mpiedic s triasc la nivelul a ceea ce el este: chip al lui Dumnezeu, care are vocaia asemnrii
cu El. Acest sine de care suntem ndemnai s ne lepdm este tocmai nivelul care se manifest ca
agresivitate, ca poft instinctual, dar scond din instinct finalitatea lui bun. Se refer la ceea ce l-
ar menine pe om la nivelul de natur, n sensul obinuit al cuvntului, rpindu-i calitatea de fiin
care triete i deasupra a ceea ce noi nelegem prin conceptul de natur. n Evanghelie ni se

15
recomand eliberarea de acest nivel care, cultivat, nu face altceva dect s-l menin pe om n rndul
celor care sunt ca el n ntreg ansamblul celor vii (fiinele necuvnttoare...).
Atunci cnd vorbim despre stima fa de noi nine, ne gndim la faptul c aceasta rezult din
contiina omului c este chip al lui Dumnezeu i c trebuie s ajung la asemnarea cu El. Numai
Revelaia lui Dumnezeu aduce lumin cu privire la motivaia real a faptului c omul trebuie s aib
stim de el nsui, c el trebuie s se preuiasc. Numai n lumina Revelaiei lui Dumnezeu omul poate
s-i cunoasc propria demnitate; altfel, el se va mulumi cu ideea c este un microcosmos, fapt care
nu este suficient. Numai din lumina Revelaiei omul afl c este creat de Dumnezeu n mod special,
afl c este renscut i nviat n Hristos prin harul Duhului Sfnt, afl c este capax Spiritus, capabil
s rein Spiritul. Sfntul Pavel afirm c omul este templu al Duhului Sfnt (I Cor. 6, 19). n afara
Revelaiei, omul se va concepe drept fiin a lumii, alturi de celelalte fiine, numai Revelaia l poate
face s neleag c este din lume, dar c existena n lumea de acum i de aici nu este singura pentru
care el a fost creat. Numai Revelaia lui Dumnezeu l face pe om s neleag nu numai faptul c are
vocaia participrii la mpria lui Dumnezeu, ci i capacitatea de a primi o serie de responsabiliti
n lume, prin care el devine colaborator al lui Dumnezeu n mplinirea planurilor pe care El le are cu
ntreaga creaie. Avnd o asemenea viziune, este imposibil s nu nelegi c viaa ta nu este ca cea
unei vieuitoare oarecare, c viaa fiecrei persoane umane nseamn mult mai mult dect ar crede
unii. Stima fa de propria personalitate va avea un mare rol n viaa cretinului, dat fiind faptul c,
recunoscndu-i valoare n faa tuturor celorlalte forme de via, el va putea depi ademenirile
inferioare care ar putea s afecteze n sens negativ propria sa demnitate. Valorificarea maxim a
personalitii umane va fi struina n viaa conform cu motivaia care i cultiv omului simul
demnitii. Demnitatea omului crete proporional cu modul de via conform cu ceea ce i sporete
acestuia stima fa de el nsui.

2. Smerenia
Stima fa de noi nine presupune cunoaterea autentic a ceea ce suntem, iar aceast
cunoatere ne pune n situaia de a ne privi foarte realist i de a realiza faptul c avem o demnitate cu
totul aparte. La nceputul Crii Facerii vedem c Dumnezeu a hotrt s-l creeze pe om, care s
stpneasc petii mrii, psrile cerului, animalele domestice, toate vietile ce se trsc pe pmnt
i tot pmntul (Fac. 1, 26) i l-a pus s pzeasc Grdina Edenului i s o ngrijeasc (Fac. 2, 15); n
general, aceste dou informaii cu privire la motivaia crerii omului nu sunt citate complementar.
Mai toi care se ocup cu analiza demnitii omului se refer numai la pasajul din Fac. 1, 26; 28,
ignornd pasajul din Fac. 2, 15, din care reiese demnitatea cu care Dumnezeu l-a nzestrat pe om. Cu
alte cuvinte, ca s l aduc pe om la realitate i s-i semnaleze c el nu are numai un privilegiu de a
fi altfel dect celelalte fiine ale pmntului, Morala cretin vorbete i despre smerenia lui. Din
momentul n care omul se analizeaz sincer, i vede limitele i constat c este dependent, pe de o
parte, de Creator i, pe de alta, de biotopul n care se gsete, nu risc s cread c este un zeu peste
universul creat. Omului din perioada modern i s-a cultivat aceast idee i a ajuns astfel s cread c
are dreptul de a exploata natura. Datorit aceleiai Revelaii, spre a nu-l face pe om s cread c e
mai mult dect e de fapt, apare i smerenia, virtute specific cretin, care const nainte de toate n
recunoaterea propriilor limite. Rdcina smereniei const n recunoaterea dependenei noastre
absolute de Dumnezeu, n recunoaterea dependenei fa de semeni i de natura nconjurtoare.
Contiina acestei ntreite dependene ne va face cu siguran s privim polii fa de care
suntem dependeni altfel dect i-am privi dac am fi fiine fr Revelaie. Contiina acestei
recunoateri are drept roade supunerea necondiionat fa de Dumnezeu, fa de Care avem
sentimentul de adorare, stima fa de aproapele nostru i respectul fa de natur, cu consecina de a
nu ne supraestima, ci de a ne gsi rostul i calea spre mntuire innd cont de aceste realiti de care,

16
la nivel individual, c vrem sau c nu vrem, suntem dependeni. n felul acesta, virtutea smereniei
vine n compensaie fa de stima de sine; este virtutea prin care cenzurm riscul pe care l presupune
ideea unei stime de noi nine care s ne fac s uitm pe aproapele i natura de care suntem
dependeni. Dac omul ar ti c toat structura sa somatic este o nlnuire biochimic i biofizic
depedent totalmente de mediul material, ar avea foarte puine motive s se comporte ca i cum ar fi
stpnul lumii.
Smerenia ca virtute nu trebuie confundat cu neglijarea contiinei propriei valori. Omul este
o fiin paradoxal: pe de o parte, creat dup chipul lui Dumnezeu, cu vocaia eternizrii n mpria
Sa, dar, n egal msur, contient de faptul c este praf i rn, c existena lui se reduce din punct
de vedere al esenei materiale la cteva elemente chimice structurate cu asemenea miestrie nct el
s fie ceea ce este. Smerenia este o virtute prin excelen cretin, recomandat de Mntuitorul nsui
(Matei 11, 29; Luca 14, 11). Dup cum mndria este nceputul oricrei cderi n pcat, smerenia este
nceputul oricrei virtui. Ea nu se confund cu abilitatea de a ti s iei din ncurctur, de multe ori
comportndu-te nesincer. n Ortodoxie, cuvntul smerenie are o nuan mult mai optimist dect n
zona occidental. Fericitul Augustin spunea c humilitas, care este n limba latin termenul pentru
smerenie, vine de la humus pmnt; prin urmare, omul smerit trebuie s se comporte ca pmntul,
s accepte s fie clcat n picioare precum clcm pmntul. De aici, n Occident s-a cultivat ideea
acestei smerenii ca supunere formal i total fa de cel cruia i eti dator cu smerenia. n Ortodoxie
smerenia are anumite nuane, nu este att de radical ca n Occident; de fiecare dat e cultivat ideea
c omul nu trebuie s i vad smerenia separat de stima de sine, de contiina c el este chip al lui
Dumnezeu. Prin urmare, nu putem accepta ideea c, n numele smereniei, cel n faa cruia trebuie s
ari ascultare poate fi ajutat de modul nostru de a fi, s se considere un fel de dumnezeu, clcnd n
picioare chipul lui Dumnezeu pe care toi oamenii l reprezint n egal msur. Smerenia nu are
numai un aspect formal de supunere necondiionat fa de superior, ci, pentru a fi virtute, trebuie s
fie sincer, trebuie s fie unit cu stima de sine, cu ncrederea i cu sperana n Dumnezeu. Ea nu se
va confunda cu slugrnicia i nici cu ipocrizia. Smerenia este o virtute care trebuie cultivat mai ales
de ctre persoanele care, prin poziia lor social, au toate motivele s nu fie smerite. ntre roadele
smereniei, putem enumera:
a) Roade ndreptate spre Dumnezeu:
recunotina, supunerea, pocina, rbdarea i acceptarea voii Sale;
dorina primirii din ce n ce mai mult a harului lui Dumnezeu i a conlucrrii cu acesta.

Sfntul Varsanufie, vorbind n vol. XI din Filocalie despre dobndirea harului, spune c el se
aaz dup ce omul i-a curit sufletul, ntruct nu poate locui acolo unde exist gunoaie, iar aceast
dorin este direct proporional cu gradul de curire a templului n care dorim s se aeze harul lui
Dumnezeu.

b) Roade fa de noi nine:

ncrederea cu msur n propriile noastre puteri;
trezvie, adic luciditatea dinamic a personalitii, prin trezvie nenelegnd numai efortul
fizic de a priveghea pe care aceasta l presupune, ci mai ales efortul din punct de vedere
duhovnicesc de a lupta permanent cu patimile i cu gndurile tulburtoare care l ndeprteaz
pe om de la scopul su.

c) Roade cu privire la aproapele:

stima i preuirea sincer a acestuia, ascultarea, ngduina, blndeea, mpcarea i dragostea
fa de lume.

17
 Dumanii smereniei:
insuficienta autocunoatere sau cunoaterea defectuoas a personalitii proprii, a propriilor
noastre obiective;
egoismul;
mndria.

Modalitile prin care cultivm smerenia:

cunoaterea autentic de noi nine;
cunoaterea autentic a lui Dumnezeu, exemplul Mntuitorului Hristos, cunoaterea autentic
a existenei noastre i sentimentul de fascinaie pe care l dobndim contemplnd i cunoscnd
creaia lui Dumnezeu.

3. Iubirea de sine
Avnd n vedere stima de noi nine i smerenia, avem premisele pentru cultivarea iubirii autentice
de sine, aceasta fiind una dintre cele trei laturi ale virtuii iubirii ( 1. fa de Dumnezeu; 2. fa de
apropele; 3. fa de noi nine). Putem spune c limita iubirii de noi nine este dat de iubirea de
Dumnezeu i de iubirea fa de aproapele, aici fiind inclui i dumanii. Fr celelalte dou forme de
iubire nu putem vorbi despre o iubire autentic fa de noi nine, ci de egoism ca form patologic a
iubirii. n mod concret, iubirea de sine const n preuirea darurilor naturale i harice pe care
Dumnezeu le-a dat omului i n nzuina sa de a-i desvri viaa potrivit cu ceea ce Dumnezeu vrea
de la om.
n actul iubirii de noi nine deosebim dou momente:
- lepdarea de sine (de acel nivel care, dei aparine omului, nu face parte din specificul omului
creat dup chipul lui Dumnezeu n starea de dinainte de cderea n pcat); aadar, atunci cnd
vorbim despre lepdarea de sine, ne gndim la toate predispoziiile, limitrile i formele de
comportare instinctual care au fost lipsite de finalitatea pe care trebuie s o aib instinctele,
de aa manier nct instinctul s nu-i mplineasc funcia lui sacr, ci s preferm mai
degrab plcerea, separat de responsabilitatea pe care aceasta o presupune.
- alipirea de identitatea noastr autentic, care nseamn alipirea de fondul curat al
personalitii, spre a-l folosi spre desvrire.
Primul temei al iubirii de noi nine se gsete n firea uman nsi i este concretizat n simul
conservrii i al continuitii n existen, n simul adaptrii la mediu i al desvririi personalitii.
Simul conservrii poate duce la excese dac nu va fi corectat de nelegerea superioar a omului n
calitate de chip al lui Dumnezeu i chemat la asemnarea cu El.
Un alt temei al iubirii de noi nine st n stima de sine, determinat la rndul ei de autentica
cunoatere de noi nine. Spunnd c iubirea de noi nine este una dintre condiiile fundamentale
pentru aprarea vieii, nu trebuie s nelegem c ea ar avea ceva mpotriva iubirii de aproapele, ci din
contr. Ea va crea condiiile morale necesare iubirii fa de aproapele. De aceea, Mntuitorul Hristos,
vorbind despre iubirea fa de aproapele, nu a suprimat iubirea fa de noi nine, dimpotriv; a dat-o
drept criteriu al iubirii fa de aproapele: S iubeti pe aproapele tu ca pe tine nsui (Matei 22, 39).

Limitele iubirii de sine:

18
 A. Aceasta nu trebuie s l ndeprteze pe om de misiunea primit de la Dumnezeu i s l fac
s ajung n eecul de a nu putea iubi pe alii. Iubirea de noi nine trebuie s rmn n limitele date
de cunoaterea autentic i de stima de noi nine.
B. Iubirea fa de Dumnezeu;
C. Iubirea fa de aproapele. Eventuala coliziune ntre iubirea fa de noi nine i iubirea fa
de aproapele este rezolvat de Mntuitorul Hristos n ceea ce constituie regula de aur a Moralei
cretine, pe care El o formuleaz diferit fa de forma ei n cadrul altor religii: Oricte vrei s v fac
vou oamenii, facei i voi lor asemenea (Matei 7, 12; Luca 6, 31).
Iubirea fa de noi nine poate avea i forme patologice, exprimate mai ales n egoism, n
iubirea ptima de sine ( - filaftia).

Pcate mpotriva iubirii de sine:

a) Ura de sine se poate manifesta n diverse forme; dac n mod firesc omul are predispoziia
de a se iubi, exist i cazuri patologice n care, n numele libertii, el i permite s nu se iubeasc,
s ajung la auto-maltratare;
b) Lenea este i ea o form a lipsei de iubire de sine;
c) Egoismul poate mbrca o form direct, explicit, sau o form indirect, n care ne
permitem s declarm c ne comportm cu dragoste, cnd, de fapt, ne comportm cu o dragoste care
are consecine n ceea ce ne privete n mod indirect: n numele bunvoinei fa de ceilali urmrim
nite interese.
Exist i o form de egoism absolut, acela prin care noi afirmm cu trie dispreul fa de
Dumnezeu, fa de aproapele i interesul categoric doar fa de propria persoan, de ceea ce reprezint
ea ntr-un context anume n care Dumnezeu, semenii sau mediul nconjurtor nu mai sunt luate n
considerare.

27 martie 2017
ndatoririle fa de suflet

n contextul contemporan, n cadrul neurotiinelor este adoptat tot mai adesea o perspectiv
monist asupra fiinei umane. ns exist o divizare i ntre specialitii acestui domeniu: unii consider
c omul este produsul creierului, iar alii susin c mintea provine din afara creierului.
Noi considerm c persoana uman este alctuit din suflet i trup, trupul fiind alctuit printr-
o grij deosebit a lui Dumnezeu, iar sufletul fiind dat de Dumnezeu n momentul conceperii omului.
Numai din motive metodice Teologia Moral abordeaz oarecum pe rnd, separat, ndatoririle pe
care omul le are fa de suflet i, respectiv, fa de trup. i aceasta pentru c, n realitate, ndatoririle
noastre sunt, deodat, att fa de suflet, ct i fa de trup. Ideea maniheic potrivit creia tot ceea ce
este ru n om ine de trup i de formele lui de manifestare nu se ncadreaz n punctul de vedere strict
al Moralei cretine. E adevrat c prin gndirea neoplatonic folosit de muli Prini ai Bisericii s-a
ajuns uneori la exagerri care au dus pn la forme de ascetism eroic din punct de vedere somatic, n
sperana c aceast ascez eroic cu privire la trup se va reflecta i n suflet. Aceast form de ascez

19
a pornit de la ideea c nimic din ceea ce se ntmpl n trup nu rmne fr urmri i n suflet, dup
cum i nimic din ceea ce se petrece n suflet nu rmne fr urmri n structura somatic a omului.
Prin progresul lor foarte nsemnat n ultima perioad, neurotiinele au artat ct de important
este reciprocitatea dintre trup i suflet, constatnd c prile cerebrale care pot fi cercetate cu ajutorul
tehnologiei moderne, se structureaz pe de o parte datorit stimulilor care ne vin din afar, iar pe de
alt parte, datorit ideilor imaginaiei de care fiecare om d dovad. Creierul nu face distincie ntre
o realitate concret, fizic n care ne gsim i una imaginar. De aceea, Prinii Bisericii, tiind de
mult vreme lucrul acesta, au insistat pe gndirea curat. n msura n care omul gndete curat i
interesat continuu de bine, creierul elaboreaz structuri, relaii neuronale care au un impact deosebit
i asupra trupului. Aceast reciprocitate foarte strns legat dintre suflet i trup este cea care a dus la
concepia monist despre persoana uman, prin care se susine faptul c ceea ce omul gndete i
simte este de fapt produsul aceleiai entiti.
Morala cretin rmne ns fidel credinei c persoana uman este compus din dou
realiti: realitatea spiritual i structura biofizic, biochimic, biologic, pe care o numim trup. Ne
ferim s dm o definiie sufletului i aceasta pentru c a ncerca s dm o definiie sufletului, despre
care spunem c este spiritual, presupune meninerea n zona apofatismului i a catafatismului, aa
cum se ntmpl i n cazul definirii lui Dumnezeu. Pe calea cunoaterii raionale, adic pe calea
catafatismului putem da o serie de definiii lui Dumnezeu, la fel cum putem s facem i cu privire la
suflet. Dar, n ultim instan, recunoatem c toate aceste definiii prin afirmaie sunt insuficiente i
ele trebuie s fie completate, mplinite, prin recunoaterea c Dumnezeu nu e nimic din ceea ce am
definit noi, pentru c orice definiie nseamn limitare, aa cum sufletul nu este nimic din ceea ce
putem spune c este. Trebuie s realizm c sufletul este ceea ce d specificitate structurii somatice
pe care noi o numim trup, sufletul este ceea ce d identitatea, este ceea ce face om o structur somatic
specific, care se gsete ntr-un echilibru instabil cu mediul. Metaforic vorbind, dar sugestiv, putem
spune c sufletul este matricea care structureaz materia organic ntr-un trup viu, omenesc, nu n
orice fel de trup. Sufletul nu poate dinui n orice trup. Faptul c sufletul este aceast entitate organic
ce structureaz elementele organice ale lumii ntr-un trup specific uman, ne face s afirmm sau s
negm metempsihoza sau ensomatoza, o concepie care ctig din ce n ce mai mult teren n lumea
contemporan. Dac pentru buditii i hinduii antici rencarnarea era o nefericire, o catastrof,
semnul nedesvririi, pentru omul modern aceast concepie este mult mai relativ. Ideea de
eternitate, care anim persoana uman, este cobort la nivelul diverselor rencarnri, omul refuznd
ideea identitii i irepetabilitii persoanei uamne, considernd c are defectele i calitile pe care
le-au avut cei n care spiritul su a existat cndva i c, la rndul lui, trebuie s dinuiasc ntr-o fiin.
n acest fel, ideea responsabilitii morale raportate la norma obiectiv a moralitii poate disprea.
Morala cretin are o perspectiv mult mai larg cu privire la om dect orice alt sistem moral, etic,
politic sau filosofic, susinnd ideea c omul are att de mult demnitate, nct ea nu poate fi repetat
ntr-o alt existen. ncercarea de a defini sufletul s-a dovedit totdeauna zadarnic, pentru c ar fi
trebuit ca acesta s fie gndit ca o realitate din afara noastr, ceea ce este imposibil, dat fiind faptul
c n viziunea Revelaiei supranaturale sufletul nu este o realitate despre care s vorbim ca despre un
ter; el nu este o realitate detaat de omul care l are. Uneori, sub influena dualismului catolic, s-a
ajuns ca sufletul s fie conceput ca o realitate despre care s-ar putea vorbi detaat, ca despre un ter.
Acestea sunt exagerri, gndirea critic nu promoveaz un asemenea dualism, dei nu neag faptul
c omul ca persoan are o structur material nsufleit.
Pstrnd taina sufletului, dar, n egal msur, respectnd ceea ce noi numim n personalitatea
uman suflet ca fiind o realitate ce face din noi persoan, respectnd propria noastr tain, vorbind
despre suflet, ne vom limita s facem referin la manifestrile lui sau la funciile principale ale sale,
care sunt de ordin intelectual, afectiv i voliional.

20
ndatoriri fa de capacitatea intelectual a personalitii umane:

Cnd vorbim despre intelect, nelegem totalitatea facultilor cognitive i cugettoare ale
persoanei umane. Atunci cnd vorbim despre inteligena unei persoane, nu lum n calcul numai
abilitatea acesteia de a se descurca. Astzi se vorbete despre tot mai multe tipuri de inteligen,
deci inteligena nu este doar capacitatea care se rezum la cuvntul detept, nu este doar funcia
prin care putem judeca din punct de vedere logic corect, ci i de a asuma nite cunotine pe care s
le folosim n mod personal n modul nostru de a ne comporta. Cultivarea intelectului nseamn
cultivarea tuturor capacitilor omului de a putea gndi corect i a asuma cunotine care s-i asigure
un mod de comportare adecvat pentru ceea ce omul se definete a fi. Cultivarea intelectului este att
o trebuin, ct i o obligaie moral.
Fa de toate darurile personalitii umane, prin urmare i fa de funcia cognitiv i
cugettoare, omul are obligaia de a le spori, de a le cutiva, iar, pentru aceasta, primele msuri pe care
trebuie s le aib n vedere sunt de ordin profilactic, ele constnd ntr-o serie de aciuni care s evite
vtmarea puterii noastre cognitive. Putem vorbi i despre msuri care s sporeasc aceast capacitate
a omului. Una dintre problemele care se ridic n neuroetic este dac luarea unor medicamente sau
produse industriale n vederea creterii capacitii omului de nelegere, de asimilare de cunotine,
este etic din punct de vedere al moralei obinuite. n neuroetic se poate depi aceast idee c dac
omul ia anumite medicamente sau suplimente care s i sporeasc puterea de judecat, care s i
sporeasc luciditatea, care s i sporeasc puterea de nelegere a unei taine, nu nseamn c se
intervine duntor n structura lui; pentru c orice efort, orice performan care urmrete ameliorarea
strii czute a fiinei umane este o form prin care se lupt mpotriva manifestrii rului n mediul n
care ne gsim i n om. Omul, pentru sporirea capacitilor de nelegere, trebuie s ia, desigur, i
msuri profilactice, dar nu este imoral aducerea unui plus de oligoelemente prin anumite produse,
care vor spori capacitatea intelectual. Ortodoxia este fidel unei antropologii deschise i foarte
optimiste.
ntre msurile profilactice pentru pstrarea intact a capacitii omului de a nelege i de a
cunoate se numr:
Evitarea neodihnei i a surmenajului;
Evitarea abuzului de alcool;
Evitarea drogurilor, care duc la deteriorarea complet a celulei nervoase. Este de dorit ca,
pentru cultivarea capacitii de gndire i a posibilitii transmiterii neuronale n limitele
firescului, s evitm ceea ce practic ne deterioreaz celula nervoas;
Combaterea abaterii spiritului de la adevrurile fundamentale pe motiv c ar fi icongnoscbile,
inutile sau simple prejudeci;
Evitarea fixrii spiritului pe o anumit idee sau asupra unui numr restrns de idei;
Evitarea sofismelor, care pot duce la ipocrizie i la pervertirea puterii de judecat i de
cunoatere. n acest sens, exist persoane care, nativ, se joac cu raionamente ieftine, dar
captivante;
Cunoaterea de sine. Aceasta se poate face prin introspecie, care va avea n vedere dou
aspecte:
- examinarea preventiv, care const n examinarea perspectivelor aciunilor noastre zilnice;
- examenul de contiin, care const n raportarea a tot ceea ce am svrit cu gndul, cu vorba i/sau
cu fapta la contiina individual i la norma obiectiv a moralitii.
Efectele acestei cunoateri autentice de noi nine au fost i sunt reale, n special atunci cnd
ea este raportat la modelul lsat de Hristos i cnd Acesta este perceput ca o prezen vie n viaa

21
omului. Din pcate, omul contemporan, sau mai ales teologul, consider c a fi ortodox se identific
doar cu orientarea istoric la Hristos i la Sfinii Bisericii sau raportarea cu insisten asupra unor idei
fixe.

Aciunile pozitive fa de activitatea intelectului constau n luarea iniiativelor necesare n

vederea salvrii i promovrii progresului i a activitii noastre intelectuale. n acest sens, unitatea
noastr de judecat i de nelegere trebuie purificat de toate judecile i de ideile inexacte sau de-
a dreptul nesntoase i de prejudecile care ntunec uzul corect al puterii de judecat. Dup acest
moment se va purcede la cultivarea cu folos a puterilor noastre de cunoatere. Aceast cultivare se va
referi deodat la puterea de judecat i la capacitatea de cunoatere. Aceasta presupune o real
informare n care vor avea un rol determinant criteriile logice i axiologice. Din punct de vedere
moral, o judecat corect nu este numai cea care dovedete c a respectat legile gndirii logice, ci mai
ales dac respect principiile axiologice, adic acele principii care ne conduc spre valori, iar pentru
noi cea mai important este valoarea sfineniei. Criteriile morale nu trebuie fie, aadar, numai logice,
ci predominant axiologice, s tim unde ne duce aciunea pe care o facem. Aristotel sublinia acest
aspect n Cartea a treia din Etica nicomahic i o fcea n urma unei observaii tiinifice asupra
faptelor ca atare. Morala cretin este i ea interesat, mai degrab, de finalitatea unui act dect de
sanciunea lui imediat. O raiune atent, sensibil, iluminat de har, va putea elabora raionamente
sntoase pe baza celor furnizate de celelalte funcii ale intelectului uman, pe baza celor ndjduite,
pe baza celor vzute la Hristos Mntuitorul i n vieile Sfinilor.
Aadar, atunci cnd vorbim de cultivarea puterii de judecat i de cunoatere, nu putem s nu
implicm i celelalte aspecte ale funciilor spiritului uman n modul nostru de a gndi, de a evalua i
de a cunoate realitatea. n ceea ce privete formarea intelectual n persectiva mntuirii, trebuie
pstrat urmtoarea ordine: necesarul, utilul i, dup aceea, plcutul. n ceea ce privete cantitatea
cunotinelor, trebuie s ne cluzim dup principiul non multa, sed multum (nu multe, ci mult - nu
multe lucruri d.p.d.v. cantitativ, ci mult d.p.d.v. substanial). Intelectul nostru trebuie instruit i
educat, prin instruire nelegnd dobndirea de cunotine religioase, morale, tiinifice .a., iar prin
educare nelegnd modalitatea prin care cunotinele ne modeleaz personalitatea, cultivndu-i
curiozitatea, spritul critic, discernmntul i alte virtui.
Cunoaterea este bine plcut lui Dumnezeu dac este pus n scopul mntuirii i dac nu duce
la ngmfare (I Cor. 8, 1); este bine plcut dac cultivarea ei nu duce la pgubirea aproapelui sau n
vederea unor justificri ale pcatelor. Cultivarea capacitii noastre de nelegere i cunoatere poate
fi pctoas atunci cnd nu corespunde unei necesiti, ci unor curioziti care se ndeprteaz de la
finalitatea i vocaia omului. Virtutea la care trebuie s se ajung prin cultivarea funciilor intelectului
va fi desigur, nelepciunea. Dar nelepciunea trebuie vzut drept virtutea n care raiunea sau
capacitatea omului de a gndi este unit cu cunotina dreapt i cu buna intenie. Este virtutea prin
care omul cunoate binele i mijloacele adecvate de nfptuire a binelui i de evitare a rului.
nelepciunea se contituie, aadar, din informaie, din puterea de judecat i din simul moral care
face ca puterea de judecat s ia n calcul valorile sau raionamentele axiologice. Ca s fie virtute,
nelepciunea va trebui s se refere la Dumnezeu i s fie pus n lucrare n nfptuirea binelui moral,
nelegndu-l pe acesta ca produsul aciunilor noastre exercitate prin mplinirea poruncilor n
perspectiva binelui eshatologic, care este mpria lui Dumnezeu. nelepciunea ca virtute va fi, deci,
o for pe care o primim din partea lui Dumnezeu n msura n care mplinim poruncile Lui. i, n
felul acesta, ea va fi virtutea care ne va opri de la tot ceea ce ne poate vtma (ignoran, eroare,
prostie .a.m.d.) sau de la tot ceea ce ne poate degrada (minciun, ipocrizie, linguire), dar, n acelai
timp, ea va cere s educm facultile cognitive prin disciplinarea imaginaiei i a reveriei neroditoare
prin dezvoltarea puterilor superioare de reflecie n faa adevrului concret al vieii. Din nelepciune
se nasc virtui cum ar fi: docilitatea, prevenia, circumspecia i paza cea bun. Pe de alt parte, dac

22
neglijm aceast virtute, putem pctui prin impruden, superficialitate, grab, prin indiferena fa
de adevr.

ndatoriri fa de viaa afectiv

Prin afectivitate nelegem instinctele sau nclinrile noastre spre mplinirea n mod firesc a
unor necesiti; nelegem senzaiile de plcere sau de durere, emoiile, pasiunile, temperamentul. Prin
sensibilitate, omul are fa de mediu o atitudine interpretativ. Sensibilitatea i are principiul n
nclinrile noastre fireti, cum ar fi nevoia de hran, de ap, de perpetuare a speciei .a.m.d., de aici
decurgnd i ntatoririle fa de aceste necesiti specifice speciei umane. n cadrul neurotiinelor
exist dou puncte de vedere cu privire la atitudinea moral fa de ceea ce se constat n formele de
stimulare neuronal a personalitii. Unii consider c modul nostru de a aciona este determinat n
mod mecanic de stimulii pe care i primim fie din interiorul nostru (de la imaginaie, de la ideile care
ne anim), fie din afar. Acest mod de a aciona nu este specific uman. Dac exist o serie de
modaliti de aciune legate strns de stimuli, externi sau interni, ar fi o cdere de la nivelul specific
uman, n sensul c nu putem confunda actul reflex cu actul moral. Actul reflex la animale este format
din dou segmente: stimul i reacie. ns psihologia a constatat c actul uman este format din trei
momente: stimul, suspensie i reacie. Prin urmare, viaa afectiv, care este profund determinat de
stimuli, este o via cu adevrat specific uman, atta vreme ct se ine cont de aceste segmente sau
suspendri n etapele pe care le presupune reacia fa de stimuli.
Aadar, avem o serie de ndatoriri fa de nclinaiile idividuale de autoaprare, care sunt
cultivate prin curaj, spirit de iniiativ, gustul riscului, dar toate acestea trebuie supuse uzului raiunii
i contiinei, toate trebuie transformate din acte determinate de senzaie n acte cu adevrat omeneti,
n care intervin perspectiva, orientarea dat de simul valorilor, nfptuirea, avnd n vedere criteriul
subiectiv al moralitii i criteriul obiectiv. Altfel, acestea nu vor fi acte umane n sensul deplin al
cuvntului; ns aceast constatare nu trebuie s fie exagerat i s conduc la pierderea posibilitii
ca aceste acte s fie sancionabile; ideea conform creia fapta rea pe care un om o svrete este doar
produsul unei cauzaliti n care el se afl ncifrat este complet greit. Nu orice mplinire a strilor
emoionale, nu orice act svrit n stri emoionale bine determinate poate s fie justificat din punct
de vedere etic sau ne poate justifica nct s nu fim sacionai pentru c noi am reacionat la stimulul
respectiv. Omul are posibiliti n evoluia lui neuro-psihic s blocheze anumite forme de
manifestare, fie ea i instinctual, dup cum are i posibilitatea de a le perverti, de a separa plcerea
de finalitatea instinctului. n grija fa de viaa afectiv trebuie s intervin un control dat de puterea
de judecat.
Avem ndatoriri fa de nclinrile spre plcere: a fi cretin nu nseamn a duce o via
lipsit de frumosul ei, dimpotriv. Omul nu se hrnete numai cu stomacul, ci cu tot ceea ce i se ofer
(cu vederea, cu auzul..), prin urmare Cretinismul nu este religia doliului perpetuu, cretinul nu
trebuie s stea ntr-o continu stare de peniten, lucru sugerat de Mntuitorul Hristos n primele
cuvinte dup nviere: Bucurai-v! Nu putem suprima dorina sau cutarea plcerii. Dar una este o
plcere nevinovat, alta o plcere care se nscrie pe linia comportamentului firesc al omului, i cu
totulalta este plcerea care nu are nici o perspectiv.

ndatoriri fa de viaa social

A cultiva funciile sociale nu este nicidecum un pcat, dimpotriv; omul este fiin social.
Avem responsabiliti fa de nclinrile noastre superioare fa de adevr, iar datoria cretinului este
aceea de a le cultiva, ferindu-le de contaminarea cu egoismul, cu interesul ngust i cu plcerea
nevinovat. Din punct de vedere negativ, fa de sensibilitate avem datoria de a nu distruge prin patimi
capacitatea de a iubi real i de a nu dezechilibra sensibilitatrea printr-un exces de dorin. Virtutea
care disciplineaz sensibilitatea este, desigur, cumptarea, mpreun cu toate celelalte virtui pe care

23
ea le presupune: sobrietatea, castitatea, smerenia, prudena .a. Sensibilitatea poate fi cultivat prin
canalizarea modalitilor ei de manifestare n aciuni contrare celor vicioase, prin cultivarea
sentimentelor nalte i nu prin lsarea n voia instinctelor primare spre perpetuarea individualitii
speciei umane n toate formele de lcomie i de egoism.

ndatoriri fa de voin
Prin voin, personalitatea uman acioneaz i reacioneaz n afara sa. Voina este facultatea
spiritului n care omul acioneaz n mod contient i liber. De foarte multe ori ea are rol de comand
ntre puterile noastre sufleteti. Cnd vorbim despre voina omului i spunem c ea este liber, o
gndim de fiecare dat n funcie de natura uman. Voina noastr este voina unei fiine create de
Dumnezeu, ea are la ce s se raporteze. Toate actele de voin poart caracterul libertii unei fiine
create care nu are capacitatea nelimitat de manifestare, att din interior, ct i din exterior, pe care o
are numai Dumnezeu. Dac libertatea omului are aspiraii care depesc statu quo-ul n care omul se
gsete la un moment dat, Sfinii Prini spun c Dumnezeu are acel act ex-ousion, capacitatea de a fi
liber sub toate aspectele, necondiionat din exterior sau din interior. Omul are libertatea (elefteria)
unei fiine create, cu aspiraiile care depesc nivelul la care se gsete omul la un moment dat,
raportndu-se de fiecare dat la Cel cu Care trebuie s fie n raport sau fa de Care s creasc ntr-
un raport de asemnare; libertatea de aciune (prohairesis) este o funcie exercitat n sensul profund
al aspiraiilor omului i n sensul asemnrii cu Dumnezeu, care l fac pe om din ce n ce mai liber, l
elibereaz de ceea ce l mpiedic s-i mpineasc vocaia. Libertatea omului nu este mai degrab
nainte de a aciona, ci ea se ctig dup ce omul a acionat n perspectiva pe care natura sa o are. n
msura n care acionm n acord cu ceea ce tim c Dumnezeu vrea de la noi, noi ne eliberm. Dup
cum n msura n care acionm mpotriv, devenim nrobii propriilor noastre forme de manifestare
a libertii.
Voina poate fi educat ca s acioneze n felul acesta, nct s fie condiia prin care noi ne
eliberm constant i statornic de ceea ce ne mpiedic s ne gsim n procesul de asemnare cu
Dumnezeu. Poate fi educat prin msuri profilactice cum ar fi: evitarea surmenajului, a goanei dup
satisfacerea dorinelor ptimae, a consumului de alcool i de narcotice, prin abinerea de la tot ceea
ce poate micora capacitatea de manifestare a voinei. Din punct de vedere pozitiv, avem datoria s
iluminm modul de aciune, s ntrim i s perfecionm voina. Iluminarea aceasta se face prin
studierea temeinic a ndatoririlor noastre fa de noi nine, prin ascultarea de puterea de judecat,
prin obinuina de a nfptui binele i prin deprinderea cu virtutea. Ar trebui s i se dea o importan
deosebit tendinei de a nfptui binele i de a nfptui bine ceea ce nfptuim.
Scopul cultivrii voinei nu este acela de a-l pune pe om s se impun cu orice pre, ci s-i
ndeplineasc rolul esenial de comand a tuturor activitilor sale n perspectiva mplinirii binelui.
Pentru acest lucru se cultiv stpnirea de sine. Aceasta condiioneaz libertatea. Cultivarea voinei
se va face prin exerciiu, care presupune, pe de o parte, stpnirea de sine, iar pe de alta, stimularea
voinei n orice fapt bun. Pentru cultivarea voinei se vor folosi tehnici spontane sau dobndite, cu
scopul de a controla ideile i aciunile noastre, un rol n aceast aciune avndu-l, desigur, cumptarea.
Cultivarea voinei nu urmrete realizarea unui om care s fie contient de faptele sale dar iresposabil
n ceea ce privete perspectiva lor, ci cultivarea voinei n sensul n care fiecare act de voin devine
unul care se nscrie pe linia procesului de asemnare cu Dumnezeu, pe linia a ceea ce nseamn
confirmarea n noi a prezenei lui Dumnezeu, n sensul n care finalitatea actului nseamn
simmntul c te afli n comuniune cu Dumnezeu i cu semenii. Actul de voin nu trebuie s-l rup
pe om de relaia pe care trebuie s o aib pe orizontal cu semenii i pe vertical cu Dumnezeu. Actul
de voin este produsul acestei aciuni de mprire a lui Dumnezeu n noi. Oamenii pot deveni
dumnezei tocmai n msura n care acioneaz, prin harul lui Dumnezeu, ca terminale prin care
Dumnezeu i mplinete n lume aciunea Sa mntuitoare.

24
 3 aprilie 2017
ndatoririle fa de trup

Este dificil s dm o definiie trupului din punct de vedere teologic, dar recunoatem c el face
parte din ceea ce noi suntem n mod real. Trupul, n calitate de cea de-a doua component a fiinei
umane, are o valoare deosebit i un rost n istoria mntuirii. Aadar, nu putem vorbi de om fr s
vorbim despre truo, aa cum nu putem vorbi despre om fr s vorbim despre suflet. Omul este o
persoan alctuit din trup i suflet.
Trupul este structurarea unor elemente din mediul nconjurtor printr-o grij deosebit i ntr-
o ordine special, voite i mplinite de Dumnezeu. Noi mrturisim faptul c trupul omului nu este
produsul ntmpltor al naturii sau exclusiv al evoluiei biologice, nu este nici mcar produsul
mediului ambiant la porunca lui Dumnezeu, aa cum sunt celelalte vieuitoare de pe pmnt. n ceea
ce privete apariia sufletului n trup n cazul constituirii omului de dup crearea primilor oameni,
sunt mai multe teorii. Noi considerm c trupul i sufletul se contituie din momentul n care se unesc
cele dou celule germinale i din momentul acesta omul devine o fiin uman. Omul este, aadar,
fiina uman cu o specificitate dat de nsui modul n care el a aprut, n faptul creaiei, printr-o grij
special a lui Dumnezeu i prin ceea ce el este din momentul conceperii sale. Aceasta ne face s
nelegem c trupul omenesc nu este un simplu corp aa cum sunt celelalte corpuri pe care le ntlnim
n lumea tridimensional. Sfntul Grigorie de Nyssa se ntreab n Tratatul despre om ce este trupul
omenesc dup ce sufletul iese din el i rspunde: este cadavrul unui fost om; cu alte cuvinte, dup ce
sufletul iese din structura aceasta nu mai putem spune c trupul este cadavrul unui om. ns aceast
structur material merit n continuare tot respectul i din momentul n care ncepe s se disipeze i
se constat moartea cerebral, urmtorul pas fiind moartea biologic. Potrivit Revelaiei lui
Dumnezeu, trupul omenec nu este un produs al pmntului, ci o structur creia Dumnezeu i-a artat
o grij deosebit. Din cauza aceasta exist diferene fundamentale ntre trupul omenesc i trupul
celorlalte fiine, mai ales primatele, despre care greit se susine c ar fi precedat n evoluia biologic
omul.
Cteva dintre aceste deosebiri sunt:
- Capacitatea cutiei craniene; aceasta crete n mod sensibil direct proporional cu trupul prin
dezvoltarea zonei limbajului n lobul temporal al cortexului i prin apariia lobilor prefrontali
neexisteni la primate, dar care la om reprezint circa 30% din encefal.
- Capacitatea omului de a-i confeciona unelte; omul i confecioneaz unelte anticipnd necesitatea
utilizrii acestora, pe cnd animalul folosete orice obiect abandonat drept unealt.
- Limbajul articulat al omului este nc o diferen cu totul aparte dintre limbajul animalelor i
limbajul oamenilor. Nici o specie subuman nu a ajuns s aib limbaj articulat, cu excepia ctorva
papagali, care din pricina neuronilor-oglind repet anumite noiuni care se fixeaz n creier.
Diferena dintre consoan i vocal i distincia pe care omul poate s o fac ntre ele sunt specifice
posibilitilor de exprimare ale omului prin trup.
- Arta i scrisul sunt posibile la om pentru c numai acesta este capabil s utilizeze simbolul.
Aceste diferene exist ntre om i animal, dar nu putem nega abilitatea cu totul aparte pe care
o vedem la formele de manifestare instinctiv a animalelor, de unde ni se confirm faptul c
instinctele sunt absolut necesare supravieuirii fiinelor vii, ele avnd o finalitate precis, ele fiind de
cele mai multe ori foarte subtile n funcionalitatea lor, i crend, n egal msur, i plcerea. Omul,
spre deosebire de celelalte fiine, are posibilitatea s obtureze finalitatea instinctului i s pstreze

25
numai plcerea. n ceea ce privete anatomia, un studiu comparat ntre anatomia trupului omului i
trupurile primatelor a artat c trupul omului deine 312 caracteristici proprii spre deosebire de
primate i 205 caracteristici comune att trupului primatelor, ct i trupului omului.
Trupul omenesc este o exteriorizare a interiorului, nct putem afirma c relaia dintre trup i
suflet este att de strns, nct omul are un trup specific datorit sufletului, un trup modelat de suflet
i nu de un alt trup. Diferena specific a omului fa de celelalte fiine rezid, desigur, nainte de
toate, n facultile spiritului uman i vedem lucrul acesta mai ales n faptul c nici un animal nu
accede la principii abstracte i la inteligena raional. n ce privete existena celorlalte vieuitoare,
Scriptura spune c Dumnezeu le-a creat pe toate dup felul lor (Fac. 1, 21, 25), fiecare mplinindu-i
vocaia n ceea ce a fost creat; astfel, niciodat nu vom putea fi de acord cu principiul de natur
materialist care susine c funcia creeaz organul, ci cu acela conform cruia funcia mrete
capacitatea de manifestare a anumitor organe.

Consideraiile pentru care socotim c avem responsabilitate fa de trup:

1. El a fost creat printr-o grij special a lui Dumnezeu, nu este produsul lsrii n legile
universului pe care se presupune c le-ar fi avut de la nceput, nu este creat nici de ctre pmnt ca o
reacie a acestuia la cuvntul lui Dumnezeu,.
2. Trupul este organul firesc de manifestare a sufletului i organul prin care sufletul acioneaz
n lume. Trupul este att de strns legat de suflet, nct desprirea lor nu este uoar, ci este att de
strns legat, nct se face prta la tot ceea ce sufletul mplinete sau nu mplinete n unirea cu trupul.
Trupul este prta la toate nlrile i la toate cderile i decderile sufleteti, fcndu-se mpreun-
rspunztor cu sufletul pentru toate acestea.
3. Demnitatea trupului a fost confirmat n faptul c Fiul lui Dumnzeu S-a fcut Om, deci a
luat trup, i a fcut din trupul fiecrui cretin nu numai participant la viaa sufletului, ci i templu al
Duhului Sfnt (I Cor. 6, 19). Trupul omului s-a fcut mpreun cu sufletul capax Spiritus, receptaculul
care poate primi Duhul lui Dumnezeu.
4. Trupul este organ al activitii morale a omului n raporturile acestuia cu mediul ambiant i
cu semenii. Trupul are unicitatea sa adecvat unicitii sufletului. El este destinat existenei eterne
mpreun cu sufletul n universul transfigurat, n cerul nou i pmntul nou care se constituie la
sfritul veacurilor. Trupurile noastre fiind create din aceleai elemente nnoite la sfritul veacurilor,
vor cpta aceast capacitate de a nu pieri.
n limba greac se face diferena ntre eternitatea lui Dumnezeu i eternitatea omului:
Dumnezeu este (aidios), are o eternitate care nu este marcat de realitatea eonilor, adic de
timp i spaiu; eon n limba greac nseamn iniial veac, dar este conceptul prin care se definete
calitatea creaturilor, care totdeauna vor fi marcate de timp i de spaiu. De aceea, eternitatea ngerilor
i a omului este una pe care Prinii Bisericii din gndirea greac o definesc prin termenul
(aioniotita), nsemnnd o eternitate care continuu este msurabil, prin categoriile de timp i spaiu.
Acest tip de eternitate, marcat ns de suferin, este, pentru gndirea greac, sinonim cu moartea;
moartea, pentru gndirea Prinilor, nu este intrarea n inexistena fizic, ci const n ndeprtarea de
Cel Care este Viaa prin excelen, indiferent c tu pstrezi calitatea de fiin vie, de aici decurgnd
nefericirea sau fericirea pe care o presupun apropierea sau ndeprtarea de sursa de via.
5. Trupul este vehicul al sfineniei, nct putem spune c, precum Fiul lui Dumnezeu a mplinit
lucrarea mntuirii noastre n trup, la fel i trupul nostru este organ al vieii noastre harice, organ al
desvririi. El se mprtete mpreun cu sufletul din Sfintele Taine, din Trupul i Sngele lui
Hristos, devine spaiul n care odihnete Duhul lui Dumnezeu (I Cor. 3, 16), nct pe bun dreptate
Sfntul Pavel avea s spun: nu tii c voi suntei temple ale lui Dumnezeu? i Duhul lui Dumnezeu
locuiete n voi? i acelai Apostol ne spune c Dumenzeu este Cel Care va nvia trupurile noastre

26
muritoare prin Duhul Su (Rom. 8, 11), schimbnd trupul strii noastre smerite, fcndu-l asemenea
trupului slavei Sale (Filip. 3, 21).
Acestea sunt cteva motivaii care ne dau justificarea de a nu socoti c, fiind alctuii din trup
i suflet, putem s afirmm c omul este fiin spiritual. Omul este o fiin psiho-fizic, nu doar
fiin spirituale (asemenea lui Dumnezeu, ngerilor sau diavolilor); n ce privete spiritualitatea
ngerilor, acetia, spre deosebire de Dumnezeu, nu au ubicuitate, iar acest aspect i face pe Sfinii
Prini s disting ntre spiritualitatea ngerilor i spiritualitatea lui Dumnezeu. Omul particip prin
suflet la spiritualitatea ngerilor, dar prin duh este solidar cu marea tain a universului creat, nct, pe
msur ce tiina avanseaz, creeaz i lumini noi cu privire la structura somatic a omului, fr s o
nege, dimpotriv; muli dintre oamenii de tiin, uimii de aceast subtilitate cu totul aparte a
structurii somatice a fiinei umane, ajung s spun c toate manifestrile pe care omul le afirm n
calitate de fiin liber sunt produsul acestei subtiliti cu totul speciale pe care o constatm n trupul
omenesc. Se descoper din ce n ce mai mult subtilitatea alctuirii trupului omenesc, mergnd tot mai
mult spre afirmarea nrudirii ei cu subtilitatea sufletului. Sfntul Grigorie de Nyssa spunea c sufletul
nu este localizat undeva anume, ci el este n ntreg trupul omenesc, ceea ce ne face s fim foarte
prudeni cu ceea ce nseamn trupul nostru.
Pe temeiul celor mai sus afirmate i pe temeiul Sfintei Scripturi, Morala cretin susine
responsabilitatea pe care trebuie s o avem fa de trup. Ideea c trupul este responsabil de toate
rutile noastre este una de influen maniheic. Mntuitorul Hristos spune n Predica de pe Munte:
oricine se uit la femeie, poftind-o, a i svrit adulter cu ea n inima lui (Matei 5, 28); de asemenea,
i Sfntul Grigorie de Nyssa subliniaz c nainte de a fi pctuit n trup, omul pctuiete n suflet;
iar acest fapt este confirmat actualmente i de neurotiine, care arat c aceiai neuroni sunt
resposabili i de aspectele plcute i de cele neplcute pe care le trim nainte de toate mental i abia
dup aceea la nivel fizic. Ceea ce rmne de fapt, este ceea ce e consumat la nivel mental. Ceea ce se
consum la nivelul sinapselor, la nivel neurona,l este realitatea care ne marcheaz, de aceea Prinii
insist ntotdeauna pe disciplinarea gndirii i a imaginaiei. La nivel neuronal, creierul nu face
distincie ntre ceea ce este concret palpabil i ceea ce este imaginar, motiv pentru care preocuparea
vieii ascetice este de a cura mintea de tot ceea ce nseamn mod de a gndi, de vedea, de a intui
sau imagina ceva care de fapt s nu fie n sensul a ceea ce nseamn frumuseea i buntatea.
Trupul omenesc este i rmne o tain, o realitate inviolabil, aa c atunci cnd vorbim despre
grija fa de trup, gndim la grija pe care trebuie s o avem fa de viaa n trup. La acest lucru s-au
gndit, pe de o parte, oamenii de tiin i eticienii atunci cnd s-a cerut consimmntul subiectului
uman naintea oricrei intervenii medicale. n medicin se vorbete despre consimmntul informat
pe care trebuie s l aib medicul nainte de a ntreprinde un tratament care presupune riscuri pentru
pacient. Pe linia acestui respect fa de structura intim i fa de taina trupului, se nscriu i o serie
de acte normative, luate la nivel naional i internaional n cadrul Comisiei de sntate UNESCO i
a ONU cu privire la ct i cum se poate interveni pe genomul uman. La ora actual este interzis
intervenia pe genomul uman, dat fiind faptul c inviolabilitatea trupului uman trebuie s se extind
pn la respectul fa de structurile sale moleculare, i aceasta pentru c nu putem atenta asupra
patrimoniului genetic al unei persoane dect numai n interesul su propriu i dac aceast intervenie
nu afecteaz genomul, tiut fiind c orice modificare a unor gene se transmite generaiilor urmtoare.
Exist intervenii pe embrioni, exist malformaii constatate foarte devreme, exist posibilitatea
interveniilor pe aceti embrioni, dar este acceptat numai n interesul propriu al persoanei, cnd
intervenia presupune sntatea i nu capriciile pe care le pot avea prinii cu privire la copiii lor; la
fel, intervenia nu trebuie s afecteze genomul.
Atunci cnd afirmm c trupul uman este inviolabil, avem n vedere faptul c nu ne putem
nici debarasa pur i simplu de el, susinnd faptul c trupul i persoana sunt una, c persoana nu poate
exista fr trup, pe scurt, persoana uman trebuie s fie protejat n trupul su dat fiind faptul c a

27
proteja trupul, a-l respecta, n viziunea Moralei cretine, nseamn a respecta aceast oper cu totul
special a lui Dumnezeu i a-L respecta pe nsui Dumnezeu. Aadar, atunci cnd vorbim despre
respectarea trupului, vorbim despre respectarea vieii omeneti sub toate aspectele ei.
Despre valoarea vieii omeneti, Sfntul Ioan Gur de Aur avea s spun: vrei s tii pentru
ce e este de pre aceast via? Este de pre pentru c ea devine pentru noi temelia vieii viitoare i
prilej i loc de lupt i de alergare pentru minunile cereti. Aa c dac ea nu ne-o asigur pe aceasta,
e mai de plns dect de o mie de mori cci dect a nu plcea n via lui Dumnezeu este mai bine s
mori.
Suntem datori s ngrijim trupul omenesc prin asigurarea sntii i integritii sale reale.
mplinirea acestei condiii cere utilizarea bunurilor materiale ale lumii n aa fel nct ele s fie n
slujba vieii concrete a omului i nu invers. ntrebuinarea bunurilor materiale pentru ngrijirea
trupului trebuie s fie reglementat de voina i de contiina moral care vor lua n consideraie faptul
c omul are drept asupra tuturor bunurilor, dar i urmtoarele dou aspecte:
1. trebuinele individuale nu sunt identice la toi oamenii;
2. trebuinele comunitii, ai cror membri au drepturi asupra bunurilor respective, trebuie s
premearg invocrii drepturilor individuale, dat fiind c una dintre caracteristicile societii post-
moderne n care trim este contestarea a orice n numele Drepturilor Omului.
Grija fa de via presupune o serie de norme; grija fa de trup nu poate fi nici exagerat, dar
nici subestimat. Nu putem exagera n grija fa de trup nct s neglijm responsabilitile pe care le
avem fa de dimensiunea sufleteasc a omului, dup cum nu putem considera trupul duman al
sufletului i s fie lsat trupul ntr-o neglijen iresponsabil.
Asigurarea grijii fa de trup se face prin hran, prin mbrcminte adecvat, igien adecvat,
prin odihn i recreaie, prin restabilirea sntii afectat de suferine i boli. n ceea ce privete
hrana, Morala cretin ngduie consumarea oricrui bun care sub form de butur respectiv mncare
contribuie la ntreinerea vieii trupeti. Ideea potrivit creia omul nu are voie s consume carne este
una care nu se ncadreaz n exigenele Moralei cretine. Prin convorbirea lui Dumnezeu cu Noe,
omul primete i posibilitatea de a consuma carne. Pe de alt parte, faptul c omul se pare c iniial a
fost o fiin ierbivor, care nu consuma carne, o reprezint i tubul digestiv al lui, a crui lungime (8
m) este caracteristic ierbivorelor. Biserica a statornicit i perioade de post, de curire trupeasc i
sufleteasc, n care carnea nu este consumat pentru c hrana alctuit din carne presupune un act de
violen asupra unui animal. Sinodul Trulan motiveaz postul fizic prin faptul c la baza mncrii
provenite din moartea unei fiine st un act violent. Dat fiind degradarea tot mai accentuat a sntii
omului, este de dorit s realizm ce nseamn grija fa de trup i s i asigurm o hran adecvat,
tiut fiind c gndirea i starea sa sufleteasc pot fi influenate i de ceea ce mnnc. Poria de hran
zilnic trebuie s satisfac un anumit numr de exigene: valoare energetic, echilibrul alimentelor
care corespund unor diverse nevoi fundamentale i la fel, adaptarea la regimul de munc. Acest aspect
nu era neglijat nici de Prinii din vechime. Sfntul Pahomie, spre exemplu, avea n mnstirea sa
regimuri alimentare n funcie de munca la care monahii erau solicitai.
Igiena personal a omului, precum i a spaiului n care acesta triete, sunt i ele foarte
importante. Avem nevoie de haine adecvate, care au importana lor fizic, moral i estetic. Mai
mult dect curirea hainelor, curenia trupului poate s fie invocat foarte des n ceea ce privete
grija fa de sntatea trupeasc i sufleteasc. Igiena fizic nltur foarte multe riscuri, favorizeaz
buna funcionare a celor trei milioane de glande sudoripare repartizate pe suprafaa corpului, care
reprezint ca volum i ca funcionalitate jumtate din funcia rinichilor.

1. GRIJA BISERICII FA DE MEDIUL AMBIANT

28
- preocupare continu, pe agenda ntrunirilor naionale i internaionale ca urmare a semnalului de
alarm tras de ecologiti cu privire la perturbarea sistemelor ecologice
naintea anilor 2000 se va ajunge la o criz global caracterizat prin suprapopulare,
subalimentaie i poluare excesiv
- conferina UNESCO: Paris, 1966
- utilizarea abuziva a resurselor Terrei / presiunile omului asupra mediului ambiant
- conferina ONU: Stockholm, 1972
- omul este creatorul i distrugtorul mediului ambiant care-i ofer supotul fizic al vietii sale
i posibilitatea dezvoltrii dpdv social, intelectual, moral si spiritual
=> nelegerea ca natura inconjuratoare nu mai poate fi socotita o infrastructur inert i ca
interdependena dintre om i natura este mai strnsa decat s-a crezut pana acum
- omul are nevoie pentru supravieuire de un mediu corespunzator adecvat, stabil si sanatos
pentru ca activitatea umana pe Pamant civilizaia sa ramana in armonie cu intregul
sistem i sa supravietuieasca, trebuie sa se adapteze cerinelor sectorului
natural ecosfera
- Berry Commoner: criza mediului ambiant este un semn c dezastrul se apropie
- atitudini: defetismul Oare ne putem pune mpotriva planului lui Dumnezeu ?

1. Simptomele unui mediu ambiant bolnav

- raportul Worldwatch Institute (Washington)
- echilibrul natural care a mentinut sanatatea planetei a disparut datorita modului de
comportare a omului ultimilor 100 de ani
- suprafata de impadurire scade, desertul creste; oxigenul produs este inlocuit cu anhidrice
carbonice care prin ploi se fixeaza in sol, facandu-l neproductiv; padurile reduc cu pana la
62% viteza vantului care altfel usuca solul ducand umezeala acestuia mai departe favorizand
formarea desertului
- stratul de ozon se subtiaza (gaura de deasupra Antarcticii depaseste suprafata SUA) putnd
deveni fatal din cauza radiatiilor ultraviolete asupra unor state precum Argentina sau Chile
- flora i fauna se distrug din cauza poluarii
- cantitatea de CO2 a sporit efectul de sera (radiaii infraroii reflectate de pamant inapoi in
atmosfera)
- temperatura medie a crescut cu jumatate de grad
- aproximativ 1000 de lacuri sunt moarte din punct de vedere biologic din cauza poluarii
- resursele subterane de apa din China, India, America de Nord se reduc considerabil
- 1/5 din speciile de animale vor dispare in 20 de ani
- in 2050 temperatura va creste cu 1,5-4,5 grae
- in 2100 nivelul marilor va creste cu 1,4-2,2 m facand sa dispara mai multe orase
(Shanghai, Cairo, Tarile de Jos, New Orleans)
- la inceputul mileniului al III-lea populatia globului va ajunge la 3 miliarde de locuitori
!!! rezervele Pamantului nu sunt nelimitate
- omul isi asigura bunastarea exploatand natura dar arunca aici deseurile care sunt toxice, poluand
aerul si apa
- pesticidele au contaminat apa a jumatate din lume
- in SUA apa a 32 de state e infectata
- la Paris sunt aruncate in Sena 600 de tone de deseuri zilnic
- in atmosfera sunt aruncate foarte multe deseuri (la New York atmosfera contine 40 de
elemente chimice pe km2; la Milano se arunca zilnic 10000 tone de acid sulfuric) crescand
concentratia de dioxid de sulf cazurile de cancer se inmultesc

29
!!! prima victima a unui mediu ambiant bolnav este insusi omul
- Universul trebuie inteles ca o realitate formata din mai multe subsisteme a caror existenta
se interconditioneaza si a caror existenta este conditionata de Dumnezeu
- mediul inconjurator este o realiatate care patrunde in noi sub diverse forme umplandu-ne cu
puritatea sau cu noxele pe care le punem in el
- omul polueaza mediul inconjurator din cauza egoismului care ii caracterizeaza toate relatiile
afectandu-si de fapt viata
- rezolvarea crizei in care se afla mediul ambiant cere rezolvarea crizei relatiilor pe care omul
le are cu tot ce il inconjoara si mai ales cu Dumnezeu
- situatia actuala se datoreaza modului de gandire occidental, al unei metafizici specifice de
concepere a lumii si a relatiilor omului cu ea, creata in matricea traditiei iudeo-crestine
- Dumnezeu a dat omului lumea spre a o cultiva (Fc 1, 26-28) si spre a o pazi (Fc 2, 15)
- in spiritualitatea occidentala s-a pus mai mult accentul pe cultivare
- in monahismul occidental, manastirile erau un spatiu in care se dorea crearea
unei ordini, alta decat cea din lume influentand dezvoltarea economico-culturala a
Occidentului
- in fata cuceririlor islamice care folosea categoriile lui Aristotel, Occidentul s-a salvat
utilizand aceeasi filozofie ca si ei, nemaiputand iesi din aceasta logica dar nici depasi
dualismul antic (om-materie, creat-necreat, Biserica-lume, Dumnezeu vazut ca neutru fata
de lume, intervenind prin causae secundae)
- cosmologia lui Ptolemeu a fost adoptata, considerandu-se ca nu are legatura cu religia, omul de
stiinta avand libertatea in si peste natura pe care a o cultiva inseamna a o schimba
- produsul filozofiei medievale este omul Renasterii, umanismul ei fiind unul antropocentric
puterea omului este oarecum asemanatoare cu a naturii divine (Marsilio Ficino)
=> natura este un simplu material caruia omul poate sa ii imprime scopul sau
=> omul Renasterii este creator independent
- teologii Reformei vad lumea ca sediu al sufrintei, bolilor si al mortii, natura este adversar al
omului si trebuia imblnzita prin tehnica care satisfacea setea de dominare a fiecarui om
- omul trebuia sa aiba constiinta ca are putere nelimitata asupra naturii printr-o filosofie
practica, cunoscand forta si actiuna focului, a apei, a aeruluim a asterelor, a
cerurilor si a tuturor celorlalte corpuri care ne inconjoara (Rene Descartes)
- aceasta conceptie reduce natura la sclavie
- progresele tehnice sunt extraordinare, insa modifica masiv mediul inconjurator
- criticismul kantian, bazandu-se pe imperativul categoric, anunta Imparatia lui Dumnezeu ca
desavarsire morala a omenirii datorita progresului civilizatiei
- omul se simte stapanul naturii, nu mai are fatalismul fortelor acesteia
- se creaza o cultura tehnica cu posibilitati nebanuite dar omul isi pierde
viziunea globala despre lume
- complexul ancestral s-a manifestat prin pasiunea nebuna de dominare si exploatare a
naturii, saracind si poluand mediul inconjurator

2. Principii doctrinare privind grija Bisericii fata de mediul ambianat

- sistemele filozofice l-au distantat pe om de natura sau l-au coborit in mijlocul ei facandu-l
o fiinta straina de aceasta sau o fiinta la fel cu celelalte
- omul s-a comportat cu natura astfel incat sa isi exprime geniul si puterea de stapanire, iar instinctul
de conservare a exacerbat egoismul si individualismul
- a VI-a Adunare Generala a CMB a hotarat angajarea intr-un proces de intelegere in
vederea sustinerii dreptatii, pacii si integritatii creatiei

30
- teologia apuseana este responsabila de modul in care omul s-a comportat cu natura datorita
limitarii mantuirii doar la om
1) stiinta separata de credinta
2) sistem economic care a inteles stapanirea peste natura ca libertate de a exploata cat mai
mult si fara responsabilitate posibilitatile naturii
- materia nu este rea
- este creata din nimic prin Cuvantul si Duhul lui Dumnezeu
- este un dar a lui Dumnezeu, isi are cauza in vointa Sa
- Dumnezeu patrunde in lume prin harul Sau proniator
=> dupa Sfantul Grigorie de Nyssa, in ea exista structurarea unor ratiuni si sensuri inalte, lasand sa
se intrevada urmele Logosului si pecetea Duhului Sfant
!!! natura este un mod de comunicare al lui Dumnezeu cu oamenii, locul unde omul
se intalneste cu Dumnezeu
- omul, culme calitativa a creatiei, are vocatia de a utiliza creatia primita in dar cu responsabilitatea
unui parinte, ca o misiune si ca o slujire
- omul nu trebuie doar sa primeasca ci si sa ofere
- omul trebuie sa fie creator el insusi dupa modelul Creatorului a toate; omul cultiva pamantul
Dumnezeu si omul sunt colaboratori la rodirea pamantului (Dumnezeu da ploaia, omul este cel
care il cultiva)
- in lume se intalneste libertatea omului (poate activa oricare din potentialitatile lumii) cu libertatea
lui Dumnezeu
- calitatea de colaborator este data de calitatea de chip a lui Dumnezeu
- valoarea lumii nu este separata nici de Dumnezeu nici de om
=> omul prelungete lucrarea lui Dumnezeu, el participa la o creatie constanta, insa este doar
iconomul proprietarului divin, calitatea de stapan al naturii trebuie exercitata in unire cu intentiile
Creatorului a toate
- natura trebuie tratata fara a i se afecta structurile esentiale si cu respectul acordat pentru
faptul ca este bunul Altuia
- natura este o realitate neutra, beneficiind de virtutile lui sau suferind din lipsa lor
- omul este responsabil in fata lui Dumnezeu fata de ceea ce face din lumea naturala si
produsele sale astfel incat sa reflece natura morala a Creatorului in actiunile sale, fidel fata
de mandatul sau
- iubirea intratrinitara se manifesta fata de om, aducandu-l intru mediu ambianat dinainte creat
pentru el ca sa-si poata exersa plenar calitatile
- fruct al comuniunii intratrinitare, omul a fost creat pentru comuniune; comuniunea inseamna
iubire, omul nu se poate manifesta plenar decat daruind si nu catre Dumnezeu care nu are nevoie de
darurile noastre ci fata de lume
- lumea este expresie a iubirii lui Dumnezeu fata de oameni, o realitate care ne tine in legatura cu
Acesta ca parte vazuta a unei Taine universale si continua
- creatia a fost creata si spre hrana, deci are si un sens euharistic (de multumire)
- creatia este si o posibilitate de hranire si de crestere duhovniceasca, este o taina in care este
activata dragostea lui Dumnezeu
- omul este ontologic lgat de restul creatiei fiind creat din ceea ce a fost mai fin si mai luminos in
creatie
- Sfantul Grigorie de Nyssa: Cuvantul creator al lui Dumnezeu, vrand sa arate o fiinta din unirea
celor doua (a naturii vazute si a celei nevazute) creaza omul, insa aceasta are o miscare
ascendenta, elementele lumii au primit in om posibilitati noi de miscare si de devenire

31
- ca microcosm, omul participa fiintial la miscarile lumii si se impartaseste din fiinta lumii intr-un
mod specific lui
- creatia, mediul inconjurator, este sursa de viata si conditie a vietii omului
- omul are rolul de a inalta natura prin sine fara sa o nege, este un inger in mijlocul creatiei,
mijloceste prin partile sale intre extremitatile universului I aduce cu sine la unitate pe cele
despartite dupa fire ca prin unirea lor sa le adune la Dumnezeu (Sfantul Maxim Marturisitorul)
- omul are rolul de preot, de trimis al lui Dumnezeu care are menirea sa miste creatia spre
Dumnezeu, creatia fiind chemata la o crestere duhovniceasca spre Dumnezeu
- in Fiul lui Dumnezeu intrupat, natura este sfintita, preamarita, transfigurata si eternizata
prin inaltarea si sederea Lui cu trupul de-a dreapta Tatalui
- stricaciunea intrata in creatie prin pacatul primului om este restaurata prin intrarea in lume a
Logosului intrupat, cosmosul capata din nou puterea de a fi vehicul al harului dumnezeiesc
- prin Sfintele Taine, omul primeste prin forme vazute harul nevazut al Sfantului Duh
a) intre lumea vazuta si cea nevazuta exista o stransa legatura prin harul lui Dumnezeu, unite in
fiinta umana si prin asumarea ei de Fiul lui Dumnezeu
b) datorita pacatului originar, creatia are nevoie de harul lui Dumnezeu
c) atunci cand este in comuniune cu puterea sfintitoare a harului dumnezeiesc prin om, creatia isi
gaseste realizarea plenara a posibilitatilor ei
d) creatia a fost restaurata prin Mare preot, Iisus Hristos
e) in Biserica, cratia recapata calitatea de vechicul al harului lui Dumnezeu catre noi
f) creatia exista pentru uzul omului, dar omul traieste spre a se indumnezei si spre a o conduce si pe
aceasta la plinatatea vietii
- creatia se impartaseste doar pasiv de darurile lui Dumnezeu, activ nu o poate face dect in om si
prin om

3. Aplicari etice ale principiilor doctrinare

- in spatele formelor de exploatare a naturii si de dezintegrare a echilibrului biologic stau pacatele
autosuficientei, egoismului, lacomiei, dominarii, slavei desarte
- datoria Bisericii este sa sensibilizeze omul la conceptia ei despre om si lume, sa inteleaga ca este
trup si suflet iar acesta vine din alta parte unde ne vom intalni cu totii lucratori ai viei
- restabilirea ordinii din natura nu poate fi realizata fara restabilirea relatiilor cu semenii,
manifestandu-se sub forma dreptatii sociale inclusiv la nivelul relatiilor cu celalalte state
- tehnologia, in slujba oamenilor pacatosi si neintelepti, poate deveni rea
- savantul trebuie sa aiba si raspundere morala pentru descoperirile sale
- omul trebuie sa socoteasca natura si ansamblul tuturor fiintelor omenesti drept parteneri de care
trebuie sa tina cont in deciziile sale libere pentru ca este nevoit sa traiasca impreuna cu ei (J. M.
Aubert)
- criza ambientala poate fi rezolvata prin punerea in practica a principiului fundamental
al crestinismului: iubirea
- intre semeni si intre popoare
- mediului ambiant
=> roadele iubirii ca si lipsa lor au consecinte eterne
- porunca de a iubi pe aproapele nu se refera doar la contemporanii nostri ci si la cei care vor
veni mai tarziu dupa noi in istorie cu care ne vom intalni in alt loc impreuna si cu Stapanul
intregii creatii
- grija fata de creatie trebuie fundamentata pe credinta in Dumnezeu, nemurirea sufletelor si
responsabiliatea pentru tot ceea ce am implinit sau n-am implinit in mediul ambiant fizic si social in
care am trait

32
 - credinta in Dumnezeu si iubirea fata de El ofera generatiei noastre forte puternice pentru
stradaniile depuse pentru pastrarea mediului inconjurator
- societatea tehnicizata, de pe pozitii autentic crestine, poate sa renunte la anumite articole de
lux care necesita pierderi mari de resurse
- Biserica poate avea o contributie substantiala la masurile lumii moderne pentru
conservarea creatiei daca va reusi sa redea credinta lumii secularizate, invatand lumea ca iubirea de
semeni are mai mult pret decat banul

2. DESPRE TRANSPLANTUL DE ORGANE DIN PUNCT DE VEDERE ORTODOX

- suferinta este mai grea decat moartea fizica, de aceea Biserica se roaga ca fiii ei sa aiba sfrsit
crestinesc, fara durere, neinfruntat, in pace
- suferinta este una din manifestarile raului fizic si psihic, derivat din raul moral, consecinta mortii
duhovnicesti, a indepartarii de Dumnezeu
- Dumnezeu poate folosi raul spre bine
- crestinului nu ii este ingaduit sa aiba o atitudine pasiva fata e boala nici cand este implicat in mod
direct, nici cand sunt implicati altii
- Mantuitorul Iisus Hristos i-a vindecat pe toti cei cu care S-a intalnit, asumandu-Si
suferintele firii umane spre invierea vietii
- invierea si preaslavirea firii umane asumate de Ipostasul Cuvantului lui Dumnezeu
confirma posibilitea curmarii suferintei si depasirea mortii fizice drept consecinte ale
inlaturarii mortii duhovnicesti; existenta omului nu se stinge prin suferinta si moarte,
omul trece la viata cea fara de sfarsit
- Biserica lupta impotriva pacatului si a tot ceea ce inseamna suferinta, binecuvantand eforturile
duse de membrii ei pentru inlaturarea raului, binecuvneaza stradaniile medicilor dintre care
unii sunt canonizati
- in vindecare se folosesc mijloace obisnuite si procedee extraordinare intre care si transplantul de
tesuturi si de organe prin care in scop terapeutic, se inlocuiesc tesuturi si/sau organe umane
compromise morfologic si functional din corpul unui subiect uman cu alte structuri similare,
dovedite ca fiind sanatoare (leagea nr. 2 / 08.01.1998)
- Biserica binecuvanteaza acest procedeu atata vreme cat prin el nu se curma viata altei
persoane
- viata este un dar al lui Dumnezeu, calitatea vietii eterne depinde de cata viata spre viata
am oferit aproapelui, nu viata spre moarte (Martin Heidegger), investind propria sa viata pentru
viata aproapelui din dragoste de aproapele si de viata eterna a amandurora
- Mai mare dragoste dect aceasta nimeni nu are, ca viaa s i-o pun pentru prietenii si
(Ioan 15, 13)
- Mantuitorul si-a pus viata pentru semenii sai: ntru aceasta am cunoscut iubirea: c Acela
i-a pus viata pentru frai (I Ioan 3, 16)
- principii generale
a) demnitatea persoanei (donor, receptor, medic sa aiba constiinta ca este instrument si
colaborator al lui Dumnezeu in inlaturarea manifestarii raului in lume)
b) sa aiba scop terapeutic
c) sa fie in folosul aproapelui
d) sa respecte drepturile omului, dimensiunea duhovniceasca a existentei umane
e) sa nu fie determinat de oportunisme politice sau economice, de curiozitati medicale
- transplantul este justificat dupa ce s-au luat in calcul toate celelalte forme de tratament

Tipuri si forme de transplant

33
- in Egipt transplant epitelial, in sec IV Sfintii Cosma si Damian au efectuat un transplant de
gamba
- 1954 transplant de rinichi
- 1967 transplant de inima
- transplant de organe: rinichi, inima, pancreas, inima, plaman, inima-plaman
- se vorbeste de transplant de creier sau chiar de cap
- transplant de tesut: sange, vene, oase lungi, valve cardiace, cornee, maduva osoasa, piele
Clasificarea transplantului
- organe
- regenerabile: ficat
- neregenerabile
- duble: rinichi
- unice: inima, plaman, intestin subtire, pancreas
- transplant ontoplast: de tesut viu de la o parte la alta a aceluiasi organism
- transplant homoplast: de la un invid la altul al aceleiasi specii
- selectia donatorilor si a primitorilor
- consimtamantul constient
- libertatea donatorului si a rudelor acestuia
- definirea persoanei si a mortii umane
- dreptul societatii de a preleva organe de la cadavre
- legalitatea compensatiilor si a remunerarii donatorilor
- legalitatea transplanturilor care ar putea afecta identitatea donatorilor
- legalitatea transplantului experimental
- transplant heterolog: de la un individ apartinand unei specii la un individ apartinand
altei specii (valva cardiaca de la porc la om)
- reactie de respingere: antigen-anticorp cu activarea complementului si distrugerea
endoteliului vascular
- teama ca ar altera personalitatea primitorului trebuie privita cu circumspectie, unele organe
au doar caracter executor
- riscul de a se transmite anumiti agenti virali specifici animalelor
- probleme psihologice, familia trebuie sa depaseasca eventualele handicapuri in receptarea
persoanelor carora li se fac aceste tipuri de transplanturi
=> organele trebuie sa provina de la animale nemodificate genetic, ca suprafetele celulelor
organului transplantat sa se asemene cu cele ale organelor omenesti

Dispozitii legislative privind transplantul de organe

- Carta Sociala Europeana si Codul European de Securitate Sociala
1) Codul de la Reykjavik (1975) transfuzia de sange
2) Acordul 84/1974 privind schimarea testului de compatibilitate a tesuturilor
3) Recomandarea 78/29 (11.V.1978 consimtamantul, gratuitatea donarii) si 79/5 (conditiile
transplantului de organe) in vederea transplanturilor, implanturilor si prelevarii de tesuturi si organe
de origine umana; 24/79 (bancile de organe)
4) Conventia asupra Bioeticii a Consiliului Europei (19.XI.1996) interzice comercializarea de
organe si parti ale corpului uman
- Romania a elaborat si promulgat Legea nr. 2 / 08.01.1998 (5 capitole si 9 anexe) completata cu
legea nr. 39 / 21.I.2003 pentru prevenirea si combaterea criminalitatii organizate

Principii fundamentale luate in considerare la realizarea transplantului

34
- probleme de ordin moral, social i religios
1) principiul benefic sa existe echilibru intre avantajele, riscurile si dezavantajele unei interventii
terapeutice
2) aprarea vietii donatorului si a primitorului
- poate fi incalcat cand se cauta mai degraba performanta medicala decat sanatatea bolnavului -
cand prelevarea se face de la un donator mort, cand s-a purces la prelevarea organelor inainte ca
moartea sa se fi instalat in mod real
- cand prelevarea se face de la un donator viu, daca viata acestuia nu va avea de suferit substantial,
facandu-l inapt pentru o viata normala
- in privinta primitorului, i se garanteaza reala prelungire a vietii in conditii normale sau aproape
normale
3) principiul nedescrimirarii pacientilor criteriile selectiei nu trebuie viciata de motive de ordin
rasial, social, economic, religios ci doar de conditiile optime de reusita a transplantului si de
finalitatea acestuia
4) respectul fata de libertatea si autonomia persoanei
- consimtamantul liber experimat atat de donator cat si de primitor
- detinutii, persoanele aflate in saracie extrema, persoanele handicapate, copiii
- echipa de transplant trebuie sa informeze cu privire la riscuri, beneficii, procedura si consecintele
prelevarii
- transplantul de cap/trunchi poate afecta identitatea si unicitatea prsoanei, la fel si transplantul
organelor genitale (acestea nu corespund unei necesitati terapeutice ci mai degraba unor
curiozitati medicale)

Persoanele implicate in realizarea transplantului

a) medicul si echipa de transplant
- limitat de posibilitatile de ordin economico-financiar, programul stiintific, dotarea
tehnica
- suspectat de rea intentie, poate pune in actiune institutiile judiciare
- trebuie avute in vedere riscul orgoliilor satisfacute
- medicul cu frica lui Dumnezeu are probleme in prelevarea de organe de la oameni declarati
morti dar a caror inima continua sa bata
=> medicul trebuie sa aiba o pregatire deosebita, dincolo de cea stiintifica
b) donatorul
- daca este viu
- i se expun riscurile la care se expune, trebuie sa dovedeasca ca a inteles
- in cazul copiilor minori, este necesar si acordul parintilor (colaborare intre medic,
parinti, duhovnic)
- non-nascutii anencefalici nu sunt buni donatori datorita imaturitatii organelor (53-
58%) dar si gradului de malformatii asociat (30%) ceea ce ar aduce prejudicii primitorului
- prelevarea de tesuturi de la embrioni presupune avortul ceea ce este inacceptabil (pentru
tratarea unor maladii ca parkinsonul, tulburari de metabolism)
- daca este decedat
- si-a dat acordul ca dupa moarte anumite organe ale trupului sa fie folosite pentru
transplant / probleme atunci cand se opune familia
- erori
- transplantarea de organe care nu sunt fiabile
- prelevarea de organe de la persoane care nu erau moarte
- moartea dpdv crestin

35
 a) indepartarea omului de Dumnezeu
b) moartea fizica, despartirea trupului de suflet
=> efortul de scapa de moartea vesnica prin comuniunea dinamica cu Dumnezeu in
Hristos, prin Duhul Sfant
- moartea dpdv medical
a) moartea aparenta functiile vitale nu pot fi percepute
b) moartea clinica functiile vitale au incetat fara sa fi alterat structurile ireversibil,
putand fi reactivate prin tearapie intensiva si reanimare
c) moartea biologica organele vitale au intrat in alterare, s-a produs necrozarea
tesuturilor
d) moartea cerebrala

Moartea cerebral
- pana nu demult era considerata moarta o persoana care nu mai respira si careia a incetat
sa ii mai bata inima
- acum moartea presupune
a) oprirea batailor inimii
b) absenta respiratiei spontane
c) moartea cerebrala
- moartea cerebrala = incetand circulatia sangvina intracraniana, inceteaza in mod ireversibil toate
functiile cerebrale (cortex, cerebel, trunchi cranian) existand inactivitate atat in centrii corticali cat
si in centrii vegetativi
1) examen clinic
- coma profunda, flasca, areactiva
- absenta reflexelor de trunchi cerebral (reflexele fotomotor si cornean)
2) absenta ventilatiei spontane (paCO2 = 60 mm Hg)
3) doua trasee EEG efectuate la 6 ore care arata lipsa electrogenezei corticale
=> se constata de 2 medici ATI sau de 1 medic ATI si 1 medic neurolog / neurochirurg prin doua
examinari repetate la un interval de 6 ore
=> din acest moment trupul nu mai poate reveni la viata, astfel incat personalul medical este
indreptatit sa inceteze terapia
viata pamanteasca a unei persoane s-a sfarsit in mod definitiv atunci cand creierul, suportul
fizic al sufletului a incetat definitiv sa mai functioneze chiar daca este posibil sa se mentina
metabolismul sufletului
= alterarea ireversibila a vietii celulelor scoartei cerbrale, ceea ce face ca trupul omului sa nu mai fie
structura propice prin care sufletul omenesc comunica cu mediul inconjurator, structura incapabila
sa asigure conditiile minime de manifestare a sufletului in ea
- numai dupa eliberarea certificatului de deces pot fi prelevate organele
in vederea transplantului iar moartea are un moment precis, chiar daca aceasta nu coincide cu
manifestarile dpdv biologic (prof Radu Palade)
- dr George Stan organele nu pot fi prelevate decat dupa moartea biologica
- acad Constantin Balaceanu Stolnici prelevarea organelor de la pacientii in moarte clinica ridica
probleme ce nu pot fi rezolvate decat in contextul bioeticii eutanasiei
- prof Sebastian Moldovan (Sibiu) persoanele aflate in moarte cerebrala au viata umana chiar si
dupa declararea mortii cerebrale
- prof dr Tristam Engelhardt spune ca exista diferenta intre organele trupului omenesc cu privire la
efectul prezentei lor la definirea personalitatii este o crima sa declari mort un om doar pentru ca a
incetat sistemul cardio-respirator fara sa ii fi fost afectat si creierul

36
 - Biserica a asociat persoanele muribunde si in stare de inconstienta cu oameni morti si nu
le-a administrat Euharistia (canonul 83 Trulan)
- prof G. Mantzaridis (Tesalonic): moartea cerebrala poate sa preceda, sa coincida sau chiar sa
succeada separarea sufletului de trup
- cf. Sfantului Maxim Marturisitorul, omul este se pune in valoare dupa masura in care
reflecta in el prototipul sau
- daruirea unui organ, tesut sau picaturi de sange din dragoste este autodaruire si autojertfire
a intregului om

Cateva evaluari teologice

- in respingerea transplantului de organe nu se poate invoca faptul ca la inviere trupul trebuie sa fie
integru, caci acest proces este un act de o noua creatie a lumii si a omului dupa modelul trupului
inviat al Mantuitorului Iisus Hristos, din pacatele si virtutile care se imprima in suflet pentru
eternitate, precum se imprima sigiliul in ceara (Sfantul Grigorie de Nyssa)
- transplantul trebuie privit ca pe o practica medicala menita sa inlature suferinta nu ca pe una care
sa alimenteze ideea autonomiei vietii fizice
- donatorul trebuie sa implineasca gestul sau din dragoste pentru aproapele, de bunavoie,
in urma unei informari corecte si a unui consimtamant liber si independent de orice influenta straina
de constiinta sa; la fel pentru rudele celui decedat
- moartea cerebrala o declara o echipa medicala neimplicata in actul de transplant
- biserica nu accepta transplanturile care
- afecteaza sanatatea fatului
- utilizeaza organele nou-nascutilor acefalici sau hidrocefalici
=> nici un sacrificiu nu este prea mare cu conditia sa nu ucizi un om spre a promite sau a da viata
altuia

3. PLANIFICAREA FAMILIALA, CONTROLUL NATERILOR I CONTRACEPIA

- 3000 i.d.Hr problema contraceptiei datorita ideii de planificare a reproducerii umane
- 2700 i.d.Hr. literatura chineza de specialitate vorbeste despre un preparat abortiv
- diverse papirusuri egiptene (1850/1550 .d.Hr.) recomanda paste vaginale cu efect contraceptiv
sau paste spermicide
- practici similare exista si in spatiul indian
- literatura greco-romana de specialitate
- Natura femeilor si bolile femeilor (coala Hippocratica, sec. V)
- Istoria animalelor (Aristotel, sec IV)
- Istoria naturala (Pliniu cel Batran, 23-79 d.Hr.)
- Historia medica (Dioscor din Cilicia, 75 d.Hr.)
=> avortul i contraceptia se practicau in mod curent
- Ginecologia (Soranus din Efes, medic la Roma 98-138 d.Hr.) prezinta cunostintele din
vremea sa, clasificand si descriind metodele contraceptive si avortive
=> acestea au dus la un moment dat la depopularea masiva a Romei impunand autoritatilor
masuri pentru cresterea populatiei (Lex Iulia, Lex Popeea) care au fost ineficiente
- spatiul ebraic
- cazul lui Onan pedepsit cu moartea (Fc 10)
- legea lui Moise opreste uciderea (inclusiv pruncuciderea)
- Sfantul Pavel spune ca tratamentele cu scop avortiv si contraceptiv sunt pacate care exclud
omul de la imparatia lui Dumnezeu (I Cor 6, 9-10; Gal 5, 20; Ef 5, 3)

37
=> Biserica a avut o parere categorica: sunt pacate care comporta cele mai grele forme de penitenta
- astazi, disciplina Bisericii nu mai constituie o problema, societatea moderna nu isi mai pune
problema unor relatii cu Dumnezeu sau a imparatiei lui Dumnezeu (inclusiv in noi)
- in lumea antica, controlul nasterilor si practicile contraceptive nu au fost un fenomen de masa cum
se intampla astazi
planificarea familiala asigurarea planificata si constienta a urmasilor
- aspect biologic (reproducere, nastere, controlul acestora) reglarea fertilitatii umane
- cantitativ (numarul si momentul nasterilor)
- calitativ (sanatatea progeniturii, sexul acestuia)
=> masuri
- fertilizarea naturala / artificiala
- masuri avortive si contraceptive
- aspect social (profesie, calitatea muncii, casatorie, locuinta urmasilor)
- nu doar nasterea de prunci este scopul familiei ci si educarea lor corespunzatoare pentru viata in
societate
- Matta El Maskin, staretul manastirii sfantul Macarie din Egipt scopul relatiilor dintre sot
si sotie nu este doar procrearea: Barbatul sa-i dea femeii iubirea datorata, asemenea si
femeia sa-si aiba barbatul sau [] Sa nu va lipsiti unul de altul decat cu buna invoiala
pentru un timp, ca sa va indeletniciti cu postul si cu rugaciunea, ca sa nu va ispiteasca
satana, din princina neinfranarii voastre (I Cor 7, 4-5); Din cauza desfranarii, fiecare sa-si
aiba femeia sa si fiecare femeie sa aiba barbatul ei (I Cor 7, 2)
=> relatiile dintre sot si sotie
- necesitate trupeasca durabila
- mijloc sacru de procreare
- se perpetueaza neamul omenesc
- se asigura conditiile desavarsirii omului (sot, sotie, copii) prin iubire
Printii trebuie sa se gandeasca la sanatatea copiilor lor, la educatia si
la asigurarea viitorului lor
- la nivel macro: echilibrul dintre resursele economice, poluarea mediului si crestere
demografic (dublarea populatiei la fiecare 40 de ani)
=> masuri la nivel familial pentru reglarea nasterii si planificarea familiala, cu consecinte pentru
viata de cuplu familial sau a femeii, mai ales ca nu tin cont de invatatura Bisericii
1) avortul considerat crima de catre Biserica
2) masuri contraceptive (dispozitive intra-uterine, pilula de a doua zi, implantari subdermice,
contraceptive contragestive injectabile sau orale pe baza de hormoni)
- acestea sunt metode avortive, impiedica nidarea ovulului fertilizat, provocand avorturi
precoce
3) masuri propriu-zis contraceptive
- bariere mecanice sau chimice in calea fertilizarii ovulului
- metode chimic-medicamentiose care actioneaza la nivel hormonal
- sterilizarea prin interventii chirurgicale (sterilizare, vasectomia, ligatura tubara,
histerectomia)
- creat dupa chipul lui Dumnezeu, omul este o fiinta comunitara, calitate pe care si-o exercita nu
doar in societate ci mai ales in familie
- Dumnezeu creaza omul drept cuplu pentru a-l feri de singuratate; in raport cu femeia, omul isi
descopera barbatia, faptul ca este altcineva, egala cu el si in acelasi timp apartinandu-i
=> actul creatiei omului ca barbat si femeie este momentul instituirii tainei casatoriei si constituirii
familiei; familia ine de ontologia omului

38
- ontologia omului este sa nu fie singur, de aceasta depinzand si unirea cu Dumnezeu, sotii
conlucrand unul cu celalalt in iunire in vederea acestui scop
- in casnicie, omul invata comuniunea, sacrificul si generozitatea, respectul celui de langa el
- nasterea e prunci face parte integranta din sensul existentei familiei fara ca sensul ei sa fie
redus si restrans la aceasta
- Sfantul Apostol Pavel vede relatia sot sotie ca pe o mare taina in Hristos si Biserica, dupa
modelul relatiei dintre Hristos si Biserica (Ef 5, 22-33)
- Clement Alexandrinul, Origen, Minucius Felix, Lactantiu, Fericitul Ieronim,
Sfantul Ambrozie, Fericitul Augustin sunt de parere ca scopul casatoriei este nasterea
de prunci
- punct de vedere influentat de gandirea stoica (Musonius, Seneca)
- pozitia oficiala a Bisericii care se confrunta cu gnosticismul si montanismul care se
opuneau inmultirii neamului omenesc
- Sfintii Parinti din secolul IV al Rasaritului Crestin
- abstinenta in cadrul casatoriei este recomandata mai putin categoric (voturile celor din
sectele de origine gnostica)
- rostul casatoriei este viata de comuniune a sotilor intemeiata pe iubirea lor reciproca si
dragostea pentru copii
- Sfantul Grigorie de Nyssa trebuie sa acordam intai atentie grijii de cele dumnezeiesti,
fara a dispretui sarcina familiei, de care sa ne folosim cu masura
- Sfantul Ioan Gura de Aur
- nasterea de prunci a fost scopul principal in Vechiul Testament pentru perpetuarea
neamului omenesc
- in Noul Testament acesta nu mai e scop primordial pentru ca pamantul s-a
umplut de oameni, omul se invesniceste in Hristos nu prin urmai, exista i fii
duhovnicesti
- casatoria este un remediu impotriva pacatului, ferirea de desfranare, rolul ei fiind de
a ne mentine in curatie
- nu recomanda castitatea in cadrul casatoriei pentru ca duce sotii spre adulter i
desfrau
=> dezaproba practicile contraceptive: acestia isi mutileaza firea, nu-si omoara copii, dar
opresc izvoarele nasterii
=> Biserica a dezaprobat si practicile contraceptive aparandu-si etosul specific, fundamentat pe
grija pentru viata in lumina Revelatiei
Contracepia i epoca modern
- din perioada iluminismului, emanciparea de sub autoritatea Bisericii a fost considerata regasirea
adevaratei libertati
- functia sexualitatii a fost redusa la nivelul unui instinct (instinctul de reproducere) pierzandu-si
semnificatia complexa
- este o functie a personalitatii care implinindu-se complementar in institutia sacra
a familiei, este o cale de apropiere de Dumnezeu, izvor de sfintenie
- cuplul familial credincios poate face din manifestarea complementara a sexualitatii celor
doi soti altceva decat ceea ce se consuma si se realizeaza prin aceeasi functie in lumea
animala
- omul modern vede in sexualitate un instinct care poate fi suprimat, supralicitat, cumparat sau
vndut, pervertit si transformat in patima, datorita mai multor factori ce intretin aceasta adevarata
cultura a morii:

39
1) psihanaliza profesata de Sigmund Freud, potrivit caruia libidoul exprima persoana, sexului nu
i se comanda, reprimarea sa duce la un cortegiu de consecinte nefaste
2) existenialismul ateu a cultivat nihilismul in morala, exaltand convietuirea libera,
clasificandu-o drept forma de comunicare reala
3) reducerea sexualitatii la excitatii fizice si psihice ce stimuleaza erotismul/genitalitatea dupa
modelul animal (raportul Kinsey al carui autor este un zoolog)
4) secularismul modern si miscarile feministe
5) comertul cu medicamente avortive si contraceptive
6) ideologia marxista si capitalismul salbatic introducand femeia in campul muncii si
transformand-o in factor de productivitatea (folosindu-se in acest scop de orice mijloace, inclusiv
avortive si contraceptive)
=> vast aciune de ucidere a vietii umane in pantecele mamei sau de mutilare a
trupului femeii pentru a face fata exigentelor unei societati din ce in ce mai dure, ramanand obiect
de placere pentru barba

Biserica i planificarea familial

- Biserica Romano-Catolica
- in perioada interbelica: Casi connubii, Humanae vitae
- 1992: Catehismul Bisericii Catolice
- condamna practicile artificiale de planificare familiala
- incurajeaza infranarea periodica, modelele de reglementare bazate pe autoobservatie si
recurgerea la perioadele nefertile
- Biserica Ortodoxa
- nu exista un punct de vedere oficial
- teologi cu autoritate i-au exprimat pozitia
- Paul Evdokimov: gandire poetica
- critica reducerea iubirii si a comuniunii conjugale la aspectul care vizeaza
procrearea
- femeia trebuie aparata de brutalitatea instinctului orb al barbatului,
punandu-si in valoare constient calitatile de mama
- scopul Bisericii este metanoia si orice sfat dat de slujitorii Bisericii trebuie
sa fie personal, nu se pot da retete
- relatiile barbat-femeie tin de taina casatoriei unde nu este recomandat nici
duhovnicului sa intre
- condamna o atitudine care isi refuza responsabilitatea procrearii; persoana
umana hotaraste procrearea, procrearea voluntara este mai nobila
decat cea datorata hazardului
- iubirea include procreatia, dar aceasta din urma nici nu o defineste pe
prima, nici nu o epuizeaza catusi de putin, iar omul trebuie sa
decida cu libera si suverana sa constiinta in fata lui Dumnezeu si a
tainei iubirii
=> recomanda stapanirea duhovniceasca a sotilor
- Mitropolitul Hrisostom Zafiris: gandire abstracta
- critica pozitia romano-catolica din enciclica Humanae Vitae care presupune
respectarea timpului naturii
- legea naturala nu este un cod impus de Dumnezeu fiintelor umane

40
 - casatoria este locul unde natura se sfinteste prin unirea cu Hristos si unde
sotii decid toate intr-o libertate fara de margini; sinegrgia inseamna
colaborarea fiintelor umane cu Dumnezeu in continuarea creatiei lumii
- propune utilizarea anticonceptionalelor de catre soti
in conditii speciale, particularitatile sexuale trebuie lasate la latitudinea lor
- impinge libertatea umana pana la pierderea ei in libertatea divina
- taina casatoriei nu e un paravan pentru comportamente iresponsabile, este
nepermis sa divinizam ritmurile biologice ale naturii, neluand in calcul
disciplina si cumpatarea sotilor
- Biserica nu poate accepta metodele anticonceptionale artificiale nici planificarea familiala prin
diferite mijloace, demonstrandu-se urmari nefaste ale acestor metode pentru femeie
- mijloacele contraceptive nu urmaresc implinirea iubirii dintre sot si sotie
in raporturile conjugale, ci implinirea erotica a unuia prin intermediul celuilalt
- folosirea prezervativului este o practica de tip onanist, pedepsita de Dumnezeu cu moartea si cu
excluderea din imparatia lui Dumnezeu, concept care nu mai are relevanta pentru omul
modern in cautare de implinire ieftina si de confort
Riscurile la care se supun femeile prin metodele contraceptive
- implanturile in uter care elibereaza o substanta pentru ingrosarea mucusului cervical
ce impiedica avansarea spermatozoizilor (cu efect 5 ani, pana la extragerea lor) blocheaza ovulatia
si pot modifica ciclul menstrual
- steriletul este o bucata de plastic sau cupru care emite ioni de cupru (5-75 mg) care impiedica
nidarea embrionului; produce sangerari si crampe menstruale precum si actinomicoza pelviana si
leziuni intrauterine; in SUA s-a interzis din anii 80 fiind exportat in alte zone
- spermicidele omoara spermatozoizii, provocand iritatii uterine, infectii urinare
- diafragma impiedica accesul spermatozoizilor in uter
- nuvaring (inel flexibil introdus in vagin) elibereaza hormonii progestin si estrogen
- sterilizarea feminina (legarea trompelor uterine) impiedica unirea dintre ovul si spermatozoid,
produce dureri dupa interventie, infectie si sangerare interna
- vasectomia consta in sectionarea canalelor deferente care duc spermatozoizii de la testicule la
penis; este o mutilare a trupului uman
- contraceptivele injectabile (1 la 3 luni) impiedica ovulatia, ingroasa mucusul in zona
colului uterin blocand impiedicarea spermatozoizilor in uter si nidarea; actioneaza sistemic
- contraceptivele orale sunt hormoni care impiedica eliberarea ovulelor de catre ovare, producand
tulburari digestive, hemoragii intermenstruale, cefalee, cresteri in greutate, congestie cerebrala, boli
cardio-vasculare, tromboze
- pot face sa se instaleze sterilitatea feminina prematura daca sunt folosite indelung
- s-au facut studii intre folosirea lor pe termen lung si cancerul de toate tipurile (mamar,
uterin, ovarian, endometrial, cervical) risc cu 10% mai mare de imbolnavire de cancer la
un an de la utilizare; unei perioade de 9 ani ii corespunde un risc de 60%
- cresterea infectarii cu alti virusi: papilomavirus, virusul herpetic, hepatita C
- riscul de a dezvolta cancer la san este cu 26% mai mare la utilizatoarele de contraceptive
crescand pana la 56% in cazul utilizarii indelungate
- pilula de a doua zi creste riscul de sarcini ectopice, care sunt o cauza a mortalitatii materne
- n Romnia, educatia sexuala se refera la tehnici cu privire la actul sexual, prevenirea bolilor cu
transmitere sexuala si prevenirea nasterilor
- Dr. Daniela Bartos, ministrul Sanatatii, anunta o amplificare a acestui program in 2003
- a dus la mutilarea copilariei si vietii curate

41
 - prof Petrache Vartej: sub 20 de ani endoteliul cervical este incomplet maturat si deci
nepregatit filogenetic pentru o viata sexuala permanenta
- un aspect in etiologia cancerului de col uterin (risc de doua ori mai ridicat)
=> Biserica este impotriva liberalizarii sexualitatii, in transformarea ei exclusiva intr-un mijloc de
placere in afara cadrului institutionalizat al familiei
- planificarea familiei are si aspecte de ordin social, economic, psihologic, medical care cert vor
marca viata noului nascut
- in Biserica exista dovezi privind posibilitatea disciplinarii functiei sexualitatii, atata inafara cat si
inauntrul familiei cu conditia ca aceasta sa nu fie expediata in zona implinirii erotice
- functia sexualitatii tine de intrega persoana umana (trup, suflet, responsabilitate sociala, orientare
eshatologica), faptele savarsite in trup au fost deja savarsite in suflet
- planificarea prin disciplina mintii si a trupului in lumina revelatiei este singura acceptata de
Biserica, altfel comporta riscuri la nivelul pruncuciderii si omuciderii
- formele de asceza sunt posibile, tandretea familia avand nenumarate forme de manifestare, nu doar
pe cale erotica
- in privinta perioadelor neroditoare, John Meyendorff le aseamana cu perioadele neroditoare ale
pamantului
- Biserica a randuit totodata perioade de post
- Norma este increderea ascetica in providenta lui Dumnezeu, pe cand etosul contraceptiv sta in
centrul increderii cosmopolite liberale, in puterile omului si in urmarirea confortului si a
propriei satisfactii
- Biserica trebuie sa fie prezenta in viata cuplului prin duhovnic si prin rugaciune, caci problema
fertilitatii este si de ordon duhovnicesc
- barbatul trebuie sa inteleaga care este rolul femeii in viata lui
- este nevoie de legi care sa apare femeia gravida si femeia mama de agresivitatea capitalismului
mai mult sau mai putin salbatic si de exploatarea in ceea ce ii este specific
=> omul nu trebuie sa devina victima propriei sale biologii, trebuie sa existe armonia persoanelor
responsabile una fata de alta, fata de consecintele propriei lor iubiri
Biserica
a) dezaproba cultivarea relatiilor consensuale nereproductive
b) nu sustine etosul procrearii si al reproducerii umane cu orice pret caci crearea omului ca barbat si
femeie are in vedere unirea lor ca sot si sotie si cautarea unirii unii cu altii si impreuna cu
Dumnezeu
=> etosul contraceptiv indeparteaza casatoria de scopul ei: cautarea si gasirea sfinteniei in imparatia
lui Dumnezeu printr-o asceza asumata liber de sot si sotie

4. CLONAREA REPRODUCTIV I TERAPEUTIC

- clonare = inmultirea unui organism viu pe cale asexuata
- procesul clonarii a existat de dinainte de a fi constientizat de om
- la virusi si la celenterate intalnim inmultirea prin sciziune si regenerare
- coralii se inmultesc prin sciziune longitudinala
- viermii se regenereaza prin sciziune transversala, chiar prin a 10-a parte din ceea ce erau
intial
- furnica Wasmannia auropunctata se inmulteste prin clonare
- fenomen natural pentru: microbi, licheni, muschi, protozoare, plante, viemi, furnici,
gemeni homozigoti

42
 - omul a practicat clonarea prin butasire, marcotaj si altorire in cazul plantelor
- clonarea ingrijoreaza atunci cand s-a mutat in laborator
- klwn, klonos = butas, ramura, o celula, un organism de celule obtinute pe cale naturala sau
artificiala dintr-o singura celula sau dintr-un singur organism printr-un procedeu de reproducere
asexuata (J. P. S. Haldane, 1963)
- lumea artistica
- 1978, romanul The cloning of a Man invadarea lumii de clone
- The boys from Brazil clonarea lui Hitler
-1982, filmul Blade Runner o clona umana ataca persoanele neclonate
- Louis L. Lambrichis A ton image, un medic ginecolog incearca clonarea pentru
rezolvarea infertilitatii sotiei sale; se indragosteste de ea, sotia se sinucide, iar clona il va
omori chiar pe creatorul ei
- proceduri
1) twining-ul, sciziunea sau fisiunea gamelara (nu e considerata clonare)
- zigotul, in starea de totipotenta (faza de 2-8 celule, in primele 7 zile de la fertilizare
inaintea nidarii) este sectionat
- celule desprinse se dezvolta independent si duce la aparitia de gemeni monozigoti
2) transplantul de nucleu
- se inlocuieste nucleul unui ovul denucleat cu nucleul altei celule germinale de la alt individ
sau al unei celule somatice (mature) de la alt individ sau de la acelasi individ
- amplasat intr-un camp electric, acest ansamblu va fuziona
- celula obtinuta va diviza, facand sa apara un embrion, fiind transplantat in uterul unei
mame purtatoare
- se va da nastere unei fiinte care dupa perioada de gestatie va da nastere unei fiinte identice
cu cea de la care s-a preluat nucleul
- se pot folosi nuclee in al caror lant cromozomial s-au produs modificari prin recombinarea
AND
- fuziunea in mediul electric nu reuseste intotdeauna (oita Dolly 277 incercari adica zigoti,
din care au supravietuit 29, 13 fiind implantati in oi purtatoare)
- rata de succes este 1-2% (cf. Journal of Science)
- la clone se observa o serie de anomalii inca de la nastere, care arata faptul ca varsta de la
care incepe viata clona este cea a exemplarului de la care s-a recoltat nucleul, probleme
imunitare sau cardiace, malformatii ale epiteliului respirator
- clonele sunt aproape identice pentru ca fenotipul este transmisa si informatia din compusii
mitocondriali din citoplasma ovulului denucleat care asigura energia noii celule (pondere de
0,05-0,1%); de asemenea in produsul clonat se produc si mutatii genetice plus
factorii timp, dezvoltarea psihologica, educatia culturala, religia
- nici la nivelul memoriei nici la nivel genetic eventuala clona umana nu ar putea fi identica
cu originalul

3) clonarea moleculara
- recombinarea macromoleculei de ADN in vederea producerii de enzime, hormoni sau
anticorpi
- s-au produs hibridoni, gene mutante care sa codeze pentru anumite proteine producatoare
de anticorpi, enzime sau hormoni
- performante in industria medicamentelor, agricultura, zootehnice
- se decupeaza un fragment din lantul cromozomial al unui organism (sau o gena) si
in locul ei se incorporeaza alt segment (sau mai multe gene) dintr-un

43
 alt lant cromozomial (sau mai multe gene) cu un alt ADN producandu-se o noua secventa
genetica recombinata
- acest lucru se face intr-o celula gazda (de regula bacterie) care se poate reproduce foarte
repede numita vector genetic, fragmentul de ADN putnd fi multiplicat dupa ce a fost
recombinat cu ADN al organismului respectiv
- ADN recombinat si multiplicat astfel va fi introdus in genomul altor structuri vii care vor fi
capabile sa reproduca si sa produca astfel produsul dorit de specialisti
- realizata prima data de P. Berg in 1972 care a integrat si a amplificat o gena himerica in
colibacilul escerichia coli, preferat de geneticieni pentru cresterea exponentiala
- prin aceasta metoda s-au introdus in lantul cromozomial gene de la aceeasi specie sau provenind
de la alte specii
- astfel s-au obtinut exemplare de plante si animale cu ADN modificat in sensul voit de specialisti
- observand capacitatea bacteriilor de a se inmulti, specialistii considera faptul ca acestea daca li s-
ar oferi informatia necesara, ar putea produce repede substante eficienta
- celula bacteriana contine plasmide, molecule de ADN mai mici decat cromozomul specific
bacteriei respective care se inmultesc uimitor de repede numindu-se vectori de clonare
pentru ca sunt vehiculele prin care se asigura transmiterea materialului in directia dorita
- in plasmide a fost introdus ADN-ul heterolog, cel care contine secvente care pot transcrie
ADN heterolog
- ARN-ul rezultat din transcriere este tradus in proteine odata cu alte molecule ARN care
codifica produsi proteici necesari bacteriei respective
- se obtin proteine care sunt utile omului, desi straine de structura naturala a bacteriei
- astfel s-a obinut insulina
- s-au obtinut plante si animale transgenetice
- plantele pot trai in conditii mai putin prielnice, mai rezistente la daunatori, pot da
produse care se pot conserva mai bine, mai mult, pot da productii superioare cu
continut nutritiv mai bogat
- animalele pot da proteine necesare terapiei umane (proteine eliberate
in lapte, oua sau carne)
- alte aplicatii
- gena a pestilor din marea Nordului la rosii le face sa se coaca dupa ce au fost culese
verzi
- specie de bovine care era purtatoare a albuminei serice umane (80 kg / an eliberata
in lapte)
- obtinerea de somatropina, interferon
=> prin decuparea unui fragment de ADN de la zigot in locul caruia s-a pus ADN heterolog
- oi producatoare de a1 antitripsina eliberata in lapte administrata pacientilor cu
fibroza chistica, sub forma de aerosoli; antitropina 3 pentru hemofilie
- animalele sunt o sursa ieftina de proteine absolut necesare pentru terapii
- proteinele se obtin usor, animalele nu, de aceea se recomanda
clonarea reproductiva a animalelor in ale caror celule germinale s-a intervenit,
recombinandu-se deja ADN-ul prin fisiunea celulelor embrionare
- descoperita de Hans Spemann (1928)
- a descoperit perioada de totipotenta
- a divizat un embrion de triton (salamandra) in doua jumatati care au evoluat
individual, fiecare spre un organism intreg
- recomanda grefarea nucleelor unor celule in ovocite denucleate

44
 - dec 5 al sec XX, Robert Briggs i Thomas King au practicat transplantul de nucleu la
celule de broasca testoasa de la nucleul unui embrion in primele zile de viata intr-un ovul
denucleat
- 80% din ovocitele cu nucleu strain au inceput sa se divida, devenind mormoloci
- nu au obtinut acelasi rezultat cu celule adulte
- John Gurdon realizeaza experimentul cu celulele adulte
- 1962, Di Bernadino i King folosesc celule embrionare de broasca testoasa, diferentiate
din punct de vedere functional
- ulterior metoda e aplicata la oaie, vaca si maimuta
- n Romania, experimente pe taurine (Timisoara) si bovine (Constanta)
- 1993, Jerry Hall i Robert Stillman (George Washington University) ar fi realizat prin
fisiune embrionara clonare, experiment pe 17 embrioni la stadiul de 2 respectiv 8
celule, separand fiecare celula si inconjurandu-le cu un invelis sintetic, lasand-o sa se
dezvolte intr-un vas de laborator
- dupa 48 de ore, 48 de embrioni se formasera perfect normali
- din considerente etice, experimentul a fost intrerupt
- 1970 Laski si Gurdon transfera in ovule de broasca testoasa denucleate nuclee din
celulele somatice
- 1981 se obtine un soarece, 1984 oaie, vaca si maimuta aratandu-se ca embrionii de la
mamifer, in stadii de 64-128 de celule pot fi clonati; Ian Wilmut si Kith Campellde obtin
oile Megan si Moreg din celule embrionare, continuand experimentele folosind nuclee din
celule mature astfel ca in 1996 se naste oita Dolly prin transferul nucleului unei celule
somatice prelevata din glanda mamara a unei oi in ovulul denucleat
al altei oi, zigotul fiind dus la maturitate de o mama purtatoare
- deficiente constatate si nedeclarate cu privire la sanatatea oitei Dolly
- mare progres datorita faptului ca el insemna deschiderea posibilitatii catre clonarea
umana
- Ian Wilmut spunea ca experiente similare pe persoana umana sunt
de neconceput
- 1998 vaca Margareta
- 2000 maimuta Tetra (clonare orizontala), maimuta Andi cu gura de meduza

Clonarea umana reproductiv

- obinerea de copii prin diviziune embrionara sau prin transfer nuclar (unii limiteaza conceptul doar
la aceasta tehnica)
- nu au fost gasite argumente care sa justifice clonarea umana
- chiar si clonarea mamiferelor a fost evaluata, nu intotdeauna optimist
- desi este o performanta, procedura este putin fiabila
- cheltuieli mari
- procentul de reusita mici: soareci 7/67, vaci 9/1919, soareci 8/287, capre 3/112, porc
1/100, cal 1/1000 (prin clonare verticala)
- animalii si malformatii dpdv biologic
- animalele au varsta celui de la care s-a prelevat nucleul (sindromul progeniturii
gigant) animalele sunt prea mari, iar placenta se dezvolta in proportii anormale;
clona este prematur batrana
- oaia Dolly, ai carei cromozomi aveau deja 6 ani, suferea de afectiuni
pulmonare si artrite incurabile specifice oilor batrane

45
 - varsta ADN-ul mitocondrial nu corespunde cu varsta ADN-ului din nucleul
care fertilizeaza ovulul a carui secventa este de 7-8 ori mai mare crescand
riscul malformatiilor
- dezvoltarea foetala este anormala si chiar daca la nastere par normali, ulterior
creaza probleme
- la primate toate incercarile de clonare au esuat
- oamenii ar avea nevoie de proteza de sold si ar suferi de senilitate inca de la varsta
de 20 de ani
- rata de esecuri de 98-99%
- mortalitate prematura a clonelor
- anomalii din timpul evolutiei foetale si de dupa nastere
=> nu trebuie facute experiente pe oameni
- pastrarea in banci a ovocitelor sau a genomurilor anumitor persoane ar putea fi justificata de
- infertilitate
- decesul la o varsta tanara in accidente
satisfacand setea mitologica a unei persoane cu dare de mana de a trai vesnic
!!! clona nu este insa identica, ci o copie aproape conforma cu realitatea identitatea genetica,
perfecta, in prezent, este nerealizabila; fenotipul este determinat de genotip, mediu,
efectele epigenetice, intamplare si interactiunea dintre acesti factori (George E Seidel)
Factorii care determina ca o clona sa nu fie conforma cu originalul
a) genomul mitocondrial 16000 de baze, are gene pentru sinteaza ARN-ul ribosomal; fiinta care
este clonata are gene mitocondriale ale ovocitului si nu are nucleului care se dilueaza foarte repede
cu ale ovocitului denucleat
b) efectele epigenetice evenimente care determina diferente fenotipice
c) efectele uternice
d) sindromul fetusului gigant (tulburare epigenetica a functiei placentare)
e) mutatiile din cadrul procesului de repliere
f) ereditatea culturala unele pot fi controlate, altele nu; mediul in care traieste clona poate sa se
dovedeasca decisiv
- 2004 o echipa de cercetatori sud-coreeni anuntau obtinerea unui embrion uman prin transfer de
nucleu
- 24 XI 2001 cercetatori de la Advanced Cell Technology anuntau obtinerea mai multor embrioni
clonati cu scopul obtinerii si studierii celulelor STEM, acestia murind in stadiul de 2, 4 si 6 celule
- 2002, asociatia Clonaid anunta un vast program in vederea clonarii omului, informatie care s-a
dovedit falsa
- datorita riscurilor clonarii reproductive, clonara umana reproductiva a fost interzisa
- 1997 Declaratia universala cu privire la genomul uman si la Drepturile omului (UNESCO)
adoptata in 1998 de Adunarea Generala a Natiunilor Unite prin care se intezice clonarea de fiinte
umane
- 1997/1998 Adunarea Generala OMS considera inacceptabila clonarea pentru reproducerea de
fiinte umane
- in Romania, articolul 74 din Constitutia Romaniei (2001) ratifica ocumentele internationale
referitoare la protejarea genomului uman si a demnitatii umane
Clonarea umana terapeutica
- clonarea aminoacizilor sau a genelor si introducerea genomului modificat in
structura genetica a unor animale pentru a obtine produse bogate in tipuri de medicamente este un
tip de clonare terapeutica

46
- obtinerea animalelor transgenice (vitelul pampero, in Argentina) pentru obtinerea de organe pentru
transplant poate fi numit clonare terapeutica
- unii specialisti limiteaza conceptul la transferul unui nucleu (recombinat sau nu)
intr-un ovul denucleat pentru ontinerea unor linii de celule embrionare STEM in vederea executarii
unor transplanturi care sa nu prezinte riscul respingerii de organismele carora li se face
respectivul transplant
- orice forma de reproducere asexuata care chiar si teoretic presupune vindecarea omului de
anumite maladii
- clonarea terapeutica prin recombinarea ADN este un fapt, nu si la nivel uman
- nu trebuie sa se distruga embrionul uman si nici sa se intervina in zestrea sa genetica
=> nu ridica probleme grave din punct de vedere moral deschide mari perspective pentru
cunoasterea mecanismelor genetice si pentru constituirea unor tratamente genetice (acad
Constantin Balaceanu Stolnici)
- presupune probleme pentru ca implica interventia pe embrionin faza de blastocit, fie cand
se face prin transferul de nucleu omolog sau heterolog
- unii teologi sustin ca fiintele clonate nu sunt persoane si nu au suflet prin urmare biotehnicienii
sunt dispusi sa intervina in dezvoltarea embrionara a clonei
1) astfel s-ar putea obtine clone pentru a servi ca banci de organe in vederea transplantului;
embrionului la varsta de 6 saptamani i s-ar putea extrage telencefalul, partea din care
se dezvolta creierul, astfel incat nu ar mai putea suferi in cazul unor amputari, fiind extras din
corpul mamei prin cezariana si dezvoltat pana la nivelul la care organele devin viabile
2) in vedrea obtineri de celule STEM (descoperite in 1981 la animale, in 1984 la om, in 1998 fiind
dezvoltate celule embrionare umane)
- in faza de blastocit, embrionul se transforma intr-o sfera in care apare o masa de celule =
celulele STEM embrionare, nediferentiate, celule pluripotente, avand capacitatea de a se
reproduce fara sa se diferentieze putand da nastere unor populatii de celule sau putand fi
transformate in orice tip de tesut, eficient in obtinerea unor organe pentru transplant
- acad Constantin Balaceanu Stolnici are un punct de vedre optimist si superficial
prin care vedea vindecarea multor boli degenerative prin celulele STEM cerand BOR sa nu
ia o pozitie radicala impotriva clonarii terapeutice
!!! embrionul uman, creat pe cale naturala sau in laborator este fiinta umana dezvoltata dupa
plan, fiinta care are la baza un proiect unificator din care rezulta treptat un organism unic
caracterizat prin integritatea si unitatea anatomiei si fiziologiei, consolidat de viata
realationala inca din perioada de gestatie uterina
- ngrjoreaza ideea clonarii fiintelor umane in vederea obtinerii acestor celule prin
distrugerea embrionilor (indiferent daca sunt obinuti in vitro sau prin clonare)
- rezolutia comisiei pentru probleme de bioetica a Parlamentului Europei (7 IX 2000) interzice
utilizarea embrionilor umani pentru producerea de celule STEM
- Biserica nu poate accepta ideea distrugerii embrionilor pentru a ne vindeca de boli
- stim care este cauza suferintei primordiale, exista o pedagogie a suferintei care este ingaduita de
Dumnezeu, chiar daca avem obligatia morala de a lupta impotriva ei
- clonarea terapeutica este sustinuta de adeptii clonarii reproductive pentru ca nu se pot recolta
celule STEM decat de la un embrion existent la 5 zile de la formare, prin distrugerea lui, indiferent
de modul in care este obtinut
- s-au descoperit celule STEM in
- maduva osoasa
- sange placentar
- grasimea umana

47
Regasindu-se in toate organele si putandu-se dezvolta in orice tip de celula, constatandu-se ca
inclusiv celulele STEM somatice neembrionare au performante destul de mari cu care
se trateaza
- forme de cancer
- leucemie
- boli autoimune (scleroza multipla, lupus sistemic, artrita reumatoida)
- imunodeficiente
- anemii
- boli ale cartilajului
- AVC
- leziuni ale inimii
- boli de piele
- desprinmderi de cornee
=> nu se stie daca celulele STEM embrionare ar contribui la vreun progres real sau nu apare riscul
unor boli ereditare chiar prin intermediul lor
- celulele STEM pot constitui riscul de a deveni vehicule ale unor imbolnari cu
maladii ereditare care nu se manifestasera inca in momentul respectivelor maladii sau
cu maladia de care sufera donorul
- celulele STEM au un mecanism de reglare pentru a nu se inmulti in mod necontrolat care nu este
inca suficient de bine cunoscut
- din celule STEM s-a reusit inclusiv creare de organe
- clonarea terapeutica nu ridica probleme doar daca ea presupune reproducerea celulelor STEM in
vederea tratamentului anumitor maladii sau obtinerii de organe in vederea transplantului

O evaluare din punct de vedere moral

- clonarea prin transplant de gene pe baza ADN-ului recombinat si obtinerea de plante/animale
transgenice (in prezent peste 3000 de specii) pare fara probleme
- unele gene transferate nu functioneaza sau adopta comportamente aberante, dezvoltand
tumori
- Uniunea Europeana a luat masuri serioase pentru echilibrarea cultivarii
plantelor transgenice si tinerea sub control a animalelor transgenice
- procedeul clonarii poate duce la rezultate ingrijoratoare, cu consecinte
imprevizibile si ireparabile
- clonarea reproductiva nu permite speciilor sa se dezvolte in mod variat pe cale naturala,
imbunatatind genomul ci duplicandu-l cu toate imperfectiunile lui, ar fi suficient un anumit virus
patogen pentru a le distruge
- in general, la indivizii diploizi, genele sunt in perechi, daca una este defecta, iar cealalta este
normala, cea bolnava nu va putea niciodata sa se manifeste in fenotip; in cazul
organismelor haploide, functionarea defectuoasa a copiei unice nu mai poate fi acoperita sau
contracarata
- comportamentul normal in procesul de procreare ar putea fi inlaturat, embrionul nu ar fi rezultatul
transmiterii vietii in dragoste si prin dragoste ci un simplu produs de laborator; demnitatea sa ar fi
afectata prin faptul ca inainte de nasterea sa I se stabilesc caracteristicile, incalcandu-i-se dreptul la
dezvoltare libera, fiind lipsit de orice suport filial
- nu se pot evalua calitatea raporturilor de inrudire dintre cona cu mama sa care ii poate fi sora sau
bunica sau de reactiile pe care le va avea mama vazandu-se in plina cresterea
- nimeni nu poate garanta ca nu vor gasi indivizi paranoici care sa foloseasca tehnologia cu scopuri
anormale, afaceristi care comercializeaza orice

48
- reactia oamenilor fata de indivizii clonati
- posibilitatea ca homosexualii si lesbienele sa aibe copii
- riscul de a fi reproduse aceleasi boli genetice / metabolice
- se refuza zigotului heterozigotitatea (materialul genetic adus de ovul trebuie sa fie cat
mai diferit de cel adus de spermatozoid)
- femeiea va fi instrumentalizata a carei demnitate va fi profund afectata de reducerea ei la statutul
de donatoare de ovule si mama purtatoare in uter
- poate facilita nasterea unor fiinte din oameni care nu au existat niciodata (prelucarea de ovogoni
de la avorturi si cultivarea lor in medii artificiale)
- va stimula trufia si megalomania unor persoane care vor sa aiba nemurirea sufletului prin
perpetuarea trupului
=> personalitati ale lumii si organizatii vor sa blocheze clonarea, existand state care legal au interzis
clonarea umana, altii aproband clonarea terapeutica
- 67 de laureati ai premiului nobel au cerut congresului ameican sa nu se blocheze cercetarea
in domeniul clonarii (1999)
- 2001, Romania ratifica Conventia de la Oviedo (1997) prin care se interzice clonarea
fiintelor umane

Concluzii
1) oamenii de stiinta trebuie sa fie animati si de idei morale, aplicand corect performantele
2) trebuie aratat respectul pentru om, nu trebuie propagate experimente fara a se cunoaste efectele
lor
3) nu trebuie sa se intervina asupra caracteristicilor unui om decat preventiv si terapeutic, altfel
discriminarea genetica si eugenia vor fi la ele acasa
4) trebuie sa se respecta variabilitatea genetica
5) trebuie sa se repecte sacralitatea vietii umane: fiinta umana este o existenta irepetabila si de
neinlocuit, cu drepturi si obligatii specifice
=> suntem departe de realizarea clonarii umane reproductive atat din motive tehnice cat si politico-
economice
=> clonarea umana terapeutica este concurata de eficienta celulelor STEM prelevate din celule
neembrononare
=> sunt o primejdie pentru om plantele si animalele modificate genetic

5. ORGANISMELE MODIFICATE GENETIC I SNTATEA VIEII UMANE

- obiectul Teologiei il constituie i aceast viaa pe care avem rolul de a proteja, nelasand-o sa fie
deteriorat
- J B S Haldane (1963) clonarea = fenomenul de inmultire asexuata a unui organism viu prezent
in natura dar si la om (gemenii homozigoti)
- oamenii au folosit clonarea la butasire
- in laborator s-a extins in zona microbiologiei si geneticii
- clonare = organism prin care o celula sau un grup de celule dau nastere unei alte celule, grup de
celule sau alt organism pe cale asexuata
- clonare
a) fuziunea gemelara, produsul de conceptie in stadiul de totipotenta este sectionat, celulele
dezvoltandu-se separat unele de altele; astfel apar la mamifere gemenii monozigoti
b) transferul de nucleu, inlocuirea nucleului unui ovocit denucleat cu nucleul unei celule germinale
sau somatice (mature) care fuzioneaza intr-un camp electric facand sa apara embrionul care va fi
transplantat in uterul unei mame purtatoare

49
 - experiment costisitor
- rezultatele sunt destul de putine
- 50% dintre clone au probleme imunitare, cardiovasculare sau respiratorii
=> nu se obtin copii identice, ci aproape identice
c) tehnologia recombinarii ADN se decupeaza printr-un procedeu chimic un fragment din lantul
cromozomial al unui organism (o gena sau mai multe), in locul sau introducandu-se un segment
dintr-un alt lant cromozomial, cu alt ADN de la aceeasi specie sau speci diferita proucandu-se o
secventa genetica recombinata
- se obtine clonarea unei celule germinale capabila sa poata produce un alt mesaj
in interiorul aceluiasi organ / organism

- dupa aparitia oitei Dolly (1996-1997) intreaga lume a fost surprinsa cu totul felul de mesaje care
de care mai avenite sau nu cu privire la clonare si viitorul omului pana la acest eveniment
nefacandu-se mare caz de aceasta tehnologie
- in cazul omului s-au incercat procese de clonare, obtinandu-se embrioni care nu
au supravietuit decat pana la faza de 8-16 celule folosindu-se metoda sectionarii embrionare
- celelalte metode au fost zadarnicite din metode de ordin moral si financiar
- 2003, UNESCO adopta Declaratia internationala asupra datelor genomului uman prin
care acesta este patrimoniu al umanitatii si nu trebuie afectat in nici un fel

- marile companii (Monasanto, Pioneer, Novartis, Syngenta) au continuat cercetarile legate de

clonare pe plante si animale, dar in cazul mamiferelor rezultatele au fost ineficiente, avand drept
consecinte pierderea sarcinii sau moarte infantila
- majoritatea cercetarilor publicate arata ca clonarea mamiferelor se termina des prin
moartea sau mutilarea clonei
=> clonarea reproductiva implica costuri mari si riscuri evidente
=> cele mai mari avantaje se pot obtine prin recombinarea moleculara a ADN-ului pentru plante sau
animale care modificate genetic aduc beneficii medicale sau economice, considerandu-se ca
genomul acestor fiinte nu mai face parte din patrimoniul universal
- cunoscand structura ADN si modul de funcionare a genelor, cercetatorii pot identifica gena
raspunzatoare de anumite caracteristici (crestere, rezistenta la daunatori) care poate fi extrasa din
genim, tratata si reintrodusa in secventele lantului cromozomial al altui organism care urmeaza sa
fie supus procedurilor de reproducere in masa
- se poate reintroduce nu numai gena extrasa dar si o gena straina care poate oferi produsul
care sa contina caracteristicile dorite garantate
- introducerea se face prin intermediul unui vector, de regula bacterie
- organismul in care se introduce gena tratata este un organism modificat genetic dispunand
de toate caracteristicile dorite de cercetatori
- prin hibridare, procesul ar fi durat foarte mult, iar performantele obtinute prin modificarea
genetica nu ar fi putut fi atinse care la plante se ating de la prima generatie diminuandu-se cu
generatiile urmatoare
- in cazul plantelor nu se poate folosi samanta de la o generatie la alta
- dezordinea produsa de gena atrofiata in genomul ei va face ca organismul modificat
genetic sa nu mai revina la ceea ce a fost inainte de modificare, ajungand un rebut in
randul organismelor cu care formal se aseamana
- modificarea genetica e un fel de transplant pentru obtinerea de organisme transgenice
numai ca nu se pune problema imunosupresoarelor

50
 - gena isi va atrofia functionalitatea si fiabilitatea, afectand activitatea genomului de
unde intregul organism va fi modificat genetic
- prin recombinare nucleara s-au generat hibridoni, gene mutante care codifica pentru o anumita
proteina responsabile de producerea efectelor dorite prin introducerea mesajului nou in genomul
noului organism

Performante si avantajele modificarii genetice ale organismelor

- Monsanto, Pioneer, Novartis, Syngenta au inversit in cercetarile biotehnologice
PLANTE
- 1973 plasmida Ti in bacteria agrobacterium termefaciens care poate primi gena purtatoare a
caracteristicii cautate introducandu-o in genomul unei plante
- 1983 morcovul si tutunul modificate
- 1985 prima planta transgenica rezistenta la insecte
- 1987 prima planta transgenica toleranta la un erbicit total (soia modificata genetic)
- 1988 porumbul BT, rezistent la viermele de porumb
- 1990 prima comercializare de plante modificate genetic
- 1994 prima leguma transgenica modificata tomata Flvr. Savr. prin introducerea unei gene
apartinand unui peste din Marea Nordului, inlaturandu-i-se substanta care grabea putrezirea,
pierzandu-i-se gustul natural
ANIMALE
- 1983 soarecele transgenic
- s-a introdus ADN care codifica hormoni de crestere, diverse proteine, diverse enzime, albumina

- avantaje economice
- pui hranit cu soia modificata genetic este bun de taiat la 40 de zile de la eclozare fara sa fi
vazut lumina solara
- puiul este lipsit de gust
- pot exista ale riscuri pentru sanatatea consumatorului
- productia este ridicata
- oficial, s-a pus problema hranirii milioanelor de hrana de pe planeta care mor de foame
(Roma, 1996)
- 1/5 persoane sufera de foame
- 150 mil. copii au insuficienta ponderala; 50 mil. sufera de atrofie
- 3 mil. prezinta carente in vitamine, 2 mil. prezinta carente in fier
- 100.000 persoane mor zilnic din cauza foamei
=> s-a luat hotararea sa se foloseasca OMG chiar daca depozitele
tarilor dezvoltate ar fi putut rezolva nevoia de hrana din Asia de SV si Africii
- CIUS gira fiabilitatea OMG-urilor (101 reprezentanti ai academiilor nationale si 27
de reprezentanti ai asociatiilor stiintifice internationale)
- randamente in cazul productiei
- cresterea posibilitatilor de a se folosi mai putine pesticide / insecticide
- mai putine pagube datorita daunatorilor / buruienilor
- mai putina munca si mai putine costuri
- plante cu putere nutritionala mai mare
- plante cu putere de adaptare mai mare la conditiile nefavorabile (salinitate, seceta,
inundatii, temperatura)
- reducerea prezentei compusilor toxici si a substantelor alergogene

51
- OMG si alimentele provenite din prelucrarea acestora, ele insele tratate pentru gust si miros cu
enzime artificiale si compusi chimici, substante aditive si emulgatori obtinute din organisme
modificate genetic sa fie exportate din SUA
- semintele acestor plante au fost exportate si ele, initial gratuit sau cu finantarea din partea
organismelor internationale, apoi contra cost

Riscuri pe care le presupun organismele modificate genetic (OMG)

- in micul si marele univers exista o ordine de netagaduit, coduri dupa care
elementele constitutive ale lumii se recunosc intre ele printr-o forta tainica care depaseste
posibilitatile mintii umane de determinare, de control si chiar de a prevedea viitorul lor care tine de
legea fundamentala a existentei sale (kosmos = armonie)
- fara ordine, universul ar fi haos, realitate fara forma ceea ce ar insemna inexistenta sau existenta
rea
=> Biserica sustine actiunile care vizeaza neafectarea ordinii fundamentale a lumii vazuta drept
conditia voita de Dumnezeu si chiar acceptata de El dupa caderea omului in pacat
- OMG-urile sunt forme prin care se incearca introducerea de noi ordini in ordinea preexistenta
crearii si impunerii acestora
- ele sunt introduse in randuiala datorita careia omul a existat ca atare in ordinea celor create cu si
dupa randuiala
- faptul ca au fost introduse recent face dificila evaluarea tuturor efectelor negative
- nemanifestarea lor sau semnalarea unor indicii care sunt ignorate de multi pentru ca nu
au autoritatea unor organisme ca CIUS nu inseamna ca nu exista, putandu-se manifesta precum un
cal troian
!!! orice schimbare de ordine, oriunde s-ar produce, este imposibil sa fie lipsita de consecinte
- riscurile pot exista pe termen lung si la nivel global
- efectele exista la nivelul sanatatii omului, fara a mai discuta de impactul la nivelul mediului
inconjurator, care nu mai pare sa intereseze pe nimeni
- toxine care nu existau in plantele perene
- structuri chimice straine de ordinea compunerii si descompunerii
- coduri care nu sunt recunoscute de programul din care functioneaza aparatul organismului
uman
- prin polenizare incrucisata, poate produce mutatii la alte plante, cu consecinte inca
nebanuite
- rezistenafactorilor patogeni la toxina pe care o produce planta se poate modifica caci
dovedesc adaptabilitate, mutatiile facandu-I sa aiba mai multa rezistenta fata de toxina in
cauza, aparand insecte care vor devora culturile din cauza rezistentei la pesticide
- daca ar disparea insectele, ar disparea si pasarile, producandu-se o reactie in lant ducand la
modificarea ecosistemelor
- pot produce alergii sau pot avea toxine daunatoare pentru sanatate
- soia transgenica a fost creata pentru producerea de furaje imbogatite
in acizi aminati esentiali, dar s-a dovedit alergica in laborator
- alergiile astazi se manifesta divers desi in urma cu 10-15 ani nu se vorbea despre
ele, etiologia lor fiind necunoscuta
- continand produsi patogeni pentru a induce un mecanism de rezistenta, OMG pot fi
vatamatoare pentru plante, animale si oameni datorita genelor de bacterii si virusi folositi ca
markeri pentru modificarea respectivelor plante
- porumbul BT este rezistent la insecte

52
 - transferul necontrolat al transgenelor poate sa ameninte ireversibil chiar existenta
agriculturii biologice
- produsele obtinute din OMG nu sunt bine documentate, desi exista masuri luate pentru
aceasta, ele nu sunt implementate si in Romania
- transferul genetic orizontal, rezistenta la antibiotice sunt o preocupare majora in materie de
securitate sanitara a alimentelor
- culturi de plante modificate genetic apartinand primei generatii au fost create
prin gene-markeri rezistente la antibiotice care daca ajung in tubul digestiv pot crea mari
probleme
- grupuri de experti FAO / OMS au descurajat utilizarea de gene rezistente la antibiotice
=> in ultima vreme au aparut antibiotice din ce in ce mai puternice nocive insa asupra ficatului sau
altor organe
- soia modificata genetic are un tip de grasime care nu poate fi descompusa prin
enzimele secretate de ficat si de pancreas, 5% din aceasta depunandu-se pe
tubul digestiv
- gena straina din OMG poate trece si in genomul altor organisme (om)
- 99,99% din plantele modificate genetic sunt introduse pentru a contine pesticide
pe care fie le produc, fie le tolereaza, efectul fiind acelasi asupra sanatatii umane
- sustinatorii OMG afirma ca organismul uman are capacitatea de a neutraliza aceste
substante aflate in cantitati infime ceea ce este fals pentru ca acestea au un cod necunoscut
de organismul uman, fiind artificiale

O evaluare din punct de vedere cretin

- OMG au fost create datorita preocuparilor pentru cantitatea de hrana fara sa preocupe insa si
calitatea acesteia
- pamantul are posibilitatea sa hraneasca 35 mld. locuitori daca resursele sale ar fi folosite corect
- consumatorul este victima mutatiei produsa in mentalul sau de manipularea prin promotiile
produselor alimentare frumoase la vedere, vrednice de dorit, dar ascunzand in ele moartea
- Eu am venit ca lumea sa aiba viata si sa aiba din belsug (Ioan 3, 40)
- daca cei care controleaza industria biotehnologica ar avea frica de Dumnezeu, foamea de
care sufera lumea astazi ar fi altfel rezolvata
- seminele plantelor modificate genetic nu pot fi folosite pentru anul urmator, fermierii trebuind sa
cumpere alte loturi, astfel ca devin dependenti de aceste biotehnologii, hrana fiind controlata de o
mana de atotputernici, o forma de sclavie a omului postmodern prin imperialismul alimentar
- misiunea Bisericii trebuie sa fie si ecologica si sociala
- n Romnia nu se controleaza modul in care gigantii biotehnologici Monsanto, Pioneer, Norvartis,
Syngenta cultiva OMG
- exista reglementari internationale potrivit carora plantele modificate genetic nu pot fi cultivate
decat la distante de kilometri de lotul altor plante perene pentru a nu constitui un pericol pentru
acestea

6. PROCREAREA UMAN MEDICAL ASISTAT

- sterilitatea este o realitate a zilelor noastre pe care multi incearca sa o rezolve exclusiv prin
intermediul medicinei
- in prezent, omul are posibilitatea de a-si pastra sau distruge viata, dar si de a actiona pentru ca
aceasta sa se constituie sau nu pentru ca am patruns in tainele vietii, detinem mijloacele de a
actiona asupra vietii
- metode contraceptive

53
 - metode avortive
- prin biotehnologie si inginerie genetica sterilitatea poate fi combatuta intervenindu-se chiar
in evolutia vietii
- in Vechiul Testament, sterilitatea era vazuta ca un blestem al lui Dumnezeu
- inmultirea neamului viza supravietuirea sa printre alte popoare in cadrul aceluiasi areal
geografic
- fiecare evreu era purtatorul mesajului despre un Dumnezeu monoteist, purtatorul nadejdii
unui Mantuitor
=> scopul casatoriei era eminamente nasterea de prunci
- in Noul Testament, casatoria barbatului cu femeia are ca scop mantuirea acestuia
- nasterea de prunci este consecinta logica dintre cei doi soti dar si un dar al lui Dumnezeu
- finalitatea casatoriei este desavarsirea sotilor aflati intr-o relatie de iubire aparte, asemenea
celei dintre Hristos si Biserica prin modul de impropiere, in Biserica, a roadelor operei de
rascumparare
- viata eterna nu depinde de conditia sociala in care traim, caci oamenii nu se insoara, nici nu se
marita, ci sunt ca ingerii din ceruri (Matei 22, 30).
=> cuplurile sterile nu au nici o motivatie religioasa ca sa-si asume riscurile pe care
reproducerea cu orice pret le presupune; multi vad insa perpetuarea vietii numai din punct de
vedere biologic
=> importanta nu este stapanirea lumii de noi insine sau de urmasi ci cetatenia in imparatia lui
Dumnezeu

Sterilitatea umana
- 10-15% din cuplurile maritale sunt sterile
-35-40% responsabila femeia
- 40% responsabil barbatul
- 20% cauze mixte
- 5-10% cauzele nu pot fi descoperite
- 10% cupluri sterile definitiv
- exista cupluri care au asteptat perioade foarte mari de timp pana sa fie binecuvantate cu prunci
- sterilitate
- scoala franceza: dupa 2 ani de viata conjugala nu a aparut nici un copil
- cand femeia ramane gravida, dar pierde sarcina, este vorba de infertilitate
- primara: femeia nu a ramas niciodata insarcinata
- secundara: dupa 1-2 sarcini duse sau nu la termen, femeia nu mai poate concepe
- scoala engleza: cuplurile cu infertilitate definitiva, pentru restul infertilitate primara
respectiv secundara
- sterilitatea poate fi determinata de folosirea medicamentelor anticonceptionale
- etiologia sterilitatii nonvoluntare
- Dumnezeu a dat porunca omului sa se inmulteasca
- la Taina Cununiei, preotul se roaga ca Dumnezeu sa dea cuplului prunci buni
=> datorita pacatului, omul nu mai este roditor; pruncii sunt un dar de la Dumnezeu
- omul trebuie sa faca tot ce este posibil pentru a se invrednici de darul nasterii de prunci
- nu cunoastem intotdeauna amanuntele randuielii lui Dumnezeu cu noi
- mantuirea nu este conditionata de nasterea de prunci ci de modul in care traim Cuvantul lui
Dumnezeu
- sterilitatea este o manifestare a pacatului in om si nu se refera numai la procreare putandu-se vorbi
de gandire sterila, putere de judecata sterila, mod de comportament steril

54
!!! sterilitatea trupeasca nu afecteaza mantuirea cum se intampla cu celelalte forme de
sterilitate
- sterilitatea femeii
- genitala:
- ovariana
- tubulara (40%)
- infectii vaginale sau de col uterin
- leucoree salpingita
- tumora anexiala
- avort care a dus la obstructie tubara
- infectii post-avort
- infectii cu chlamidia si microplasme
- uterina (10-15%): malformatii ale uterului sau endometrului, deviatii uterine sau
leziuni la nivelul acesot sectoare
- cervicala (glera cervicala poate imobiliza spermatozoizii)
- vulvo-vaginala
- infectii, deficiente functionale, malformatii, chiuretaj, conizatie sau
amputatie de col
- extragenitala: deficiente de ordin hormonal, metabolic, psihonervos, organic
prin intermediu axului hipotalamo-hipofizo-ovarian
- tumori latente in hipofiza
- anomalii psihice
- tratament: medicamentoase hormonale (patologia glerei) sau chirurgicale (malformatii,
sterilitate ovariana), inseminare artificiala, psihoterapia (hipotalamica)
- sterilitatea barbatului: oligo (asteno) spermiei, teratospermiei, azoospermiei cauzate de infectii,
varicocel, cauze metabolice si nutritionala (diabet, obezitate, hiperlipidemie, ciroza,
hemocromatoza, abuz de tutun, alcool, medicamente, neurotrope, carente alimentare), cauze
hormonale, genetice si neuropsihice
- tratament: antibioterapie, tratament hormonal, tratament chirurgical sau
inseminare artificiala, in vivo sau in vitro (FIVET cel mai recomandat, restul fiind de
lunga durata)

Prin procreare umana medical asistata se inteleg toate formele prin care cuplurile reusesc sa
procreeze cu ajutor medical chiar si cand nu este vorba de inseminare
artificiala.

- sterilitatea, cand este o consecinta a abuzurilor asupra propriului trup, trebuie vazuta drept un mod
de ispasire a acestor pacate
- pentru unii Dumnezeu randuieste alte forme de paternitate si rodire decat cea biologica daca
pruncii obtinuti pe carea procrearii biologice ar fi creat dificultati in implinirea vocatiilor lor
- Biserica recomanda nfierea pentru cuplurile sterile, caci Sfantul Ioan Hrisostom spune parinte
este cel care creste nu care naste copilul, iar daca-i iubesti copilul ii vei da o educatie sanatoasa
- simtul perpetuarii in existenta noastra nu-l va parasi niciodata pe om

Fertilizarea in vivo
- toate formele de graviditate obtinuta prin vreo forma de asistenta medicala pot fi modalitati de
procreare medical asistata

55
- tratamentul medical care nu afecteaza relatia intima a sotilor, care nu presupune imixtiundea unui
tert sau substituirea va fi unul benefic si nu va presupune sanctiuni morale

- presupune fertilizarea ovocitului si procreare in interiorul trupului femeii, implicand inclusiv

inseminare artificiala, fara creare de embrioni suplimentari incepand cu medicamente si terminand
cu tehnici datorita unor malformatii ale aparatului reproducator care fac ca celulele sa nu se
intalneasca niciodata
a) inseminarea intrauterina (IUI) introducerea lichidului spermatic sau a unei suspensii din
gameti masculini in zone ale aparatului reproducator responsabile de nefertilizarea ovocitului din
cauze fiziologice sau malformatii
b) plasarea in trompe a ovocitelor si a spermatozoizilor (GIFT) cu ajutorul unor catetere ocolind
obstacolul pe care il prezinta trompa infundata (2 ovocite, 100.000 spermatozoizi)
- rata sarcinilor este de 26,5% cu un procent de sarcini multiple de 30% si sarcini
ectopice de 5%
- se pot folosi gameti masculini de la un donor daca sotul sufera de azoospermie sau prezinta
riscul transmiterii unei maladii ereditare (Tay-Schs, Huntingtons chorea) ceea ce ar fi o
procedura licita dpdv moral dar si sentimente de superioritate din partea sotiei respectiv de
inferioritate din partea sotului
=> actul reproducerii prin introducerea unui tert face din acesta un act public ceea ce este
condamnabil dpdv al moralei crestine
- obtinerea de gameti masculini se face pe cale care incalca pudoarea sau sunt pacate iar pentru
femeie stimularea ovariana cu substante gonadotropoce care poate avea ca riscuri
1) sarcina multipla
2) sindromul de hiperstimulare ovariana (dureri ale organelor interne, oligurie, dispnee,
hipotensiune, hemoconcentratie, hiperleucocitoza, duritate a peretilor uterului care face
complicata nidarea ducand chiar la avort spontan)
3) riscul de cancer ovarian
4) transmiterea de boli venerice, inseminare consangbina, contractii uterine, infectii, soc
anafilactic
- fertilizarea se face in interiorul trupului femeii, nu presupune crearea de
embrioni suplimentari
- poate fi acceptata de Biserica cu anumite rezerve
- 1779 facuta de doctorul Hunter in Marea Britanie

Reproducerea umana prin fecundarea in vitro cu transfer de embrioni

- 1978, Marea Britanie, primul copil nascut pe aceasta cale este Ana Brown
- comporta mai multe riscuri cu consecinte asupra sanatatii femeii, viata embrionilor, creand
adevarate cazuri sociale si juridice
- fertilizarea ovocitelor se face in afara organismului femeii
- se aplica in cazurile in care sterilitatea femeii este cauza de
- obstructia / amputarea trompelor uterine
- endometrioza
- cauze imunologice
- este necesara recoltarea gametilor masculini si feminini
- femeia este pregatita cu tratament hormonal prin substante gonadotropice, producand ovocite
multe (pana la 15) care vor fi recoltate laparoscopic
- fortarea organismului peste limitele sale nu va ramane fara urmari

56
- sperma este luata de la barbat direct sau de la o banca unde fusese congelata
- in eprubeta se realizeaza fertilizarea
- zigotii sunt tinuti intr-un mediu prielnic germinarii pana in faza de blastocit
- dupa 36-56 de ore, zigotul cu sansele cele mai mare de supravietuire este introdus in uter (sau
chiar mai multi, pana la 3)
- ceilalti zigoti vor fi donati pentru experiente sau clonare terapeutica (recoltare de celule STEM),
industria cosmetica sau criocongelare sau chiar distrusi
- in Marea Britanie, in 1997, 1/80 de copii era rezultatul fertilizarii in vitro
- in Danemarca procentul este de 2,5%
- in Romania primul copil nascut prin fertilizarea in vitro s-a nascut in 1995 la Timisoara datorita
prof. dr. Munteanu, pana in prezent nascandu-se 1000 de copii cu aceasta tehnica
Biserica are rezerve fata de aceasta metoda deoarece
- recoltarea gametilor masculini se face prin coitus interruptus sau masturbare ceea ce este
dezgustator
- femeia este supusa unui tratament ale carui consecinte nu sunt cunoscute
- mucoasa uterina nu este favorabila nidarii (riscul sarcinilor ectopice 2,5%->8,3%)
- riscul cresterii malformatiilor embrionare
- pierderea de embrioni este 90-95%
- sarcinile bigamelare sunt in procent de 22% fata de 1% in cazul sarcinilor normale
- eficienta acestei metode este destul de redusa
- embrionul uman nu este doar un produs de conceptie ci este un organism uman care este lipsit de
aparare deci trebuie protejat in mod special genomul uman permite sa recunoastem in embrion o
viata umana; cei doi gameti nu mai opereaza fiecare pentru sine, independent de celalalt, ci
constituie un nou sistem unic, actionand cu o unitate definita din punct de vedere biologic
datorata genomului sau informatiei genetice care-i confera o identitate specific umana si-l distinge
de toti ceilalti
- nu ne putem purta oricum cu zigotii si cu embrionii umani, problema supranumerara a embrionilor
ridica mari probleme de ordin moral; reducerea embrionara este pacat; criocongelarea este o
ofensa fata de respectul datorat fiintei umane fata de dreptul ei de dezvoltare si viata
- 30-80 de anomalii motorii si senzoriale la organismele obtinute din embrioni care fusesera
criocongelati la mamifere
- prin diagnosticarea zigotilor se distrug celule cu potential letal in stadul de morula (zigotul in faza
de 8-10 celule) dar duce la muscoviscidoza, boala legata cu timpul si la malformatii
- handicapuri congenitale majore cu 2,2% mai multe in comparatie cu 1,5% in cazul
nasterilor normale
- doar 7% din embrioni au trait pana la nastere (45/633) in cazul celei mai bune echipe din
domeniu din SUA
- in cazul copiilor nascuti prin metoda FIVET exista de 6 ori mai multe cazuri de
transpozitie cardiaca si de 5 ori mai multe de spina bifida fata de medie
- decesele la nastere si la 3 luni de la nastere depasesc media nationala
- se favorizeaza eugenismul, dintre embrionii care se realizeaza doar unii printr-o selectie care nu
poate fi naturala
- daca nu se nideaza nici un embrion, de vina sunt biotehnologii
- daca se nideaza toti embrionii, exista riscul ca mama sa nu poata duce la capat sarcina
- procentul de sarcini multiple a crescut din cauza transferului de embrioni (5%-10%) aducand
riscul fetuso-maternale
- 90% din tripleti supravietuiesc cu intarzieri mentale si locomotorii
- 83% din quadrupli

57
 - 40% din quintupli
- aproape nici unul dintre octeti
- riscurile femeii: hemoragii, ruperea uterului, complicatii cardio-vasculare
!!! procrearea umana nu este o simpla reproducere biologica pentru care este nevoie doar de
material genetic si tehnologie ci trebuie inteleasa in dimensiunea unitiv-afectiva a actului
conjugal, echivaland cu ruperea unitatii de iubirea si de viata a actului conjugal
- aparitia vietii este o taina care trebuie respectata, se dezgoleste intimitatea si taina actului
conjugal procreator uman
- introducerea altor persoane este deja un abuz
- Jean Rostand: tiinta a facut din noi zei inainte sa meritam sa fim oameni [] noi schimbam omul
inainte de a sti ce este omul
- inceputurile vietii umane nu pot fi lasate pe mana biotehnologiei
- in 1991-1998 din 750.000 embrioni creati in Marea Britanie
- 230.000 au fost distrusi
- 48.000 au fost dati spre cercetare
- cei pastrati pentru tratament au murit pana la nastere intr-un procent covarsitor
- procentul de reusita este 1/10-2/10 din care 25% ajung la maturitate pitandu-se naste
- dorinta de a te perpetua cu orice pret comporta acte de distrugere grave
a unor forme incipiente de viata umana
- utilizarea tertului (donor, mama de imprumut) creaza probleme de identitate psiho-sociala
- mama de imprumut: dreptul pruncului de a fi purtat in pantece de mama sa, atenteaza la
demnitatea femeii
- folosirea de utere artificiale / animale: viata umana e coborata la simpla biologie, biologia
umana coborata la nivelul biologiei animale
- obinerea de embrioni prin injectare citoplasmatica de spermatozoizi (Belgia, 1992) este
superioara tehnicii FIVET pentru ca evita crearea de zigoti suplimentari dar nu evita celelalte riscuri
pentru mama si pentru fat fiind imposibil sa identifici spermatozoidul cel mai apt pentru fertilizare,
cum se intampla in caz natural
- stiinta fara morala desavarsirii omului este periculoasa
- a avea un copil este un dar al lui Dumnezeu si nu un drept al fiecarui om
- nevoia de iubire a cuplurilor sterile poate fi canalizata spre iubirea persoanei umane,
recomandandu-li-se infierea, iubirea lor trebuie sa se manifeste eclezial si nu pentru imparatirea si
stapanirea lumii fizice

7. FAMILIA CRETIN NTR-UN MEDIU SECULARIZAT

- astazi se constata o criza a familiei
- amanarea constituirii unei familii, desi tineri practica iubirea libera si concubinajul
- teama tinerilor de a se casatori
- scaderea natalitatii
- cresterea numarului divorturilor si a familiilor monoparentale
- abandonul familial
- inmultirea numarului de copii crescuti fara mama pentru ca moare femeia tanara
- familia a fost creata de Dumnezeu ca omul sa nu fie singur, sa fie fericit iar desavarsirea
sa se faca in sanul familiei prin iubire De aceea va lasa omul sau pe tatal sau si pe mama sa si se va
uni cu femeia sa si vor fi amandoi un trup (Matei 19, 5)
- Biserica ii binecuvinteaza pe cei cre vor sa se uneasca, asemenea modelului uniunii dintre Hristos
si Sfanta Sa Biserica
- cauzele crizei familiei sunt de ordin social, cultural si individual

58
- calitatea viitoarelor familii depinde de calitatea membrilor ei si de sistemul de valori
pentru care acestia opteaza in societatea si lumea in care traiesc

Ce este secularizarea ?
- secularizare (< gr. aiwn = timpul, durata vietii, viata, timp determinat, lat. saeculum =
durate temporale nedeterminate in trecut si in viitor)
- aidios, aidioths = vesnic, vesnicie
- apare si cu sensul de lume
- pilda semanatorului: grija fata de lumea aceasta (Mt 13, 22), secerisul inseamna
sfarsitul lumii (Mt 13, 39), fiii veacului acestuia (Lc 16, 8)
- nu va asemanati veacului acestuia (Rom 12, 2); unde este cercetatorul acestui veac
(I Cor 1,20); Dimas iubind veacul acesta s-a dus la Tesalonic (2 Tim 4,10) => la
Sfantul Pavel este lumea evaluata din punct de vedere moral
=> lumea trecatoare, nestatornica, lumea pacatului, lumea din afara Bisericii, pagana care s-a
indreptat spre propovaduirea apostolilor
- in Occident, s-a facut in continuare distinctia dintre Biserica si lume
- puterea bisericeasca (episcopatul) / puterea seculara (regi)
- cand cineva cadea in erezie, era dat pe mana bratului secular
- cand s-a creat ideea concurentei intre cele doua, s-au creat dispute si conflicte
- Biserica a controlat viata culturala, viata stiintifica si criteriul vietii morale
- tendintele de iesire de sub autoritatea Bisericii s-au manifestat dupa Renastere din ce in ce
mai pregnant
- secularizare
- trecerea bunurilor bisericii in domeniul laic
- iesirea unei persoane din monahism si intrarea in viata laica
- unii considera ca secularizarea s-a manifestat din antichitate unde presocraticii incercau
sa se desprinda de mitologie prin forta ratiunii
- este o incercare de desprindere de mituri, nu si de credinta
- Socrate credea in daimonul din el, dar respecta si zeii cetatii
- momentul Socrate este desprinderea de religiozitatea nefundamentata pe revelatie si
ancorarea intr-o religiozitate fundamentata pe ea fiind inlocuita de evlavia crestina
=> procedeul prin care artele, politica, filosofia, stiinta si chiar comportamentul uman si etica
au inceput sa se distanteze de autoritatea bisericeasca ajungand sa aiba autonomie este
denumit secularizare
- transferul unor bunuri bisericesti
- procesul prin care o institutie religioasa devine laica (scoli, universitati)
- transferul unor activitati de la Biserica la institutii laice
- declinul religios al omului

Omul secularizat
- conceptul de natura este redefinit la sfarsitul Renasterii ducand la perceptia potrivit careia intre
Dumnezeu si lume nu exista relatie participativa, orice relatie stabilindu-se prin cauze
secunde si eventual prin har
- omul capata sentimentul ca este mai puternic si abandoneaza constiinta sjupunerii fata de un
Dumnezeu prezentant de Bisrica in categorii de putere si de Hristos prezentat ca un instrment al
vointei Tatalui decat ca subiectul mantuirii noastre

59
- omul (post)modern, post-crestin se simte puternic in absenta lui Dumnezeu dar si disperat din
cauza golului din fiinta sa profunda
- lipsit de perspectiva privirii catre lumea de dincolo, omul se va raporta la lumea de sub el,
marcata de lupta pentru supravietuire prin instinctul de foame si de reproducere
- prin neuronii oglinda, omul isi schimba perspectiva in functie de ceea ce iubeste (Sfantul
Grigorie de Nyssa) => omul nu Il mai imita pe Hristos pe Care L-a scos din sfera sa de
interes
- instinctul de conservare -> lacomie/consumerism, exploatare economica a aproapelui
- instinctul de reproducere -> pierderea pudorii, cautarea frenetica a placerii date de libido
- elimina orice referinte simbolice fundamentale cautand ceea ce ii da impresia ca
il implineste (informatie, progres tehnic, rentabilitate economica imediata, comoditate si
satisfactie de orice tip) dar este plictisit in autolimitarile unde s-a autocomplacut
- omul secularizat nu mai are repere, imparatia lui Dumnezeu nu ii spune nimic
- in locul comuniunii cu aproapele, recurge la forme de comunicare prin intermediul tehnologiilor
de comunicatie ramanand imun la comunicarea reala
- a-l lasa pe om in universul finit inseamna a-i refuza implinirea, a-l deforma
- trauma lipsei constiintei participarii la Dumnezeu a creat tipul de om nevrotic care incepe cu
anxietatea produsa de sentimentul de insatisfactie in interiorul unei lumi finite si al neputintei
de a detine tot ceea ce vede
- afecteaza asezarea interioara a omului si conduita fata de mediul social si aproapele
- atitudinile penduleaza intre complexul de inferioritate si frustrati, neputinte si insatisfactie
fizica si sinromul mandriei si atotputerniciei, sfarsind in insingurare
- agresivitate fata de semeni si fata de Dumnezeu
=> oameni morti (Ef 2, 1-4) insensibili fata de Dumnezeu implinind voia duhulkui care lucreaza
in fiii neascultarii
- cunoscandu-L pe Dumnezeu nu l-au slavit si nici nu l-au multumit, schimbandu-I slava cu
asemanarea chipului celui stricacios (Rom 1, 21-24)
- cultivarea erotismului / concubinajului / casatoriei de proba, legiferare pruncuciderii,
socotind sodomia ca normalitate, lumea in care oamenii isi confectioneaza credinte dupa
chipul si asemanarea lor
- omul secular crede intr-o forta superioara, dar se modifica formele religiozitatii, societatea
devenind nereligioasa, prefera sa nu fie in relatie cu un Dumnezeu personal care creaza
responsabilitati, provocandu-l in permanenta pe om
- omul secularizat este orientat spre individualism, de ceea ce este bun pentru el si nu general
- omul credincios vine la biserica la marile sarbatori pentru ca si credinta e buna la ceva, pentru
ca asa e traditia dar nu ii intelege sensul ceea ce ii da o stangacie in comportament
- turism religios, nu pelerinaj
- intelectualul care admira operele de arta sau sa asculte muzica sacra
- evlaviosul care alearga dupa icoane facatoare de minuni
- tipul aliturgic, neinchinator
- politiciaul care vine in scop electoral
- insul care intra in biserica doar pentru rugaciunea privata dar nu participa niciodata la
rugaciunea publica
- omul superficial care crede ca nimeni nu ii poate spune nimic in ale credintei

Motivatia cauzelor crizei familiei moderne

- probleme de ordin social, profesional, economic, religios, cultural, provocate de faptul ca moare
femeia tanara lasandu-l pe tata sa-i creasca copiii

60
- probleme de ordin intim, care privesc cuplul si pe care membrii familiei nu le cunosc
1) emanciparea femeii
- mintita de profesionistii manipularii si facuta sa aduca bani
- supusa unui proces de educare in sensul schimbarii imaginii despre ea insasi
- Margaret Sanger, Controlul nasterilor pentru crearea clasei de oameni rasati
- Alfred C. Kinsey (1948-1953, rapoarte finantate de Rockefeller) relatii sexuale nu sunt
daunatoare, trebuie incepute cat mai devreme, sa fie cat mai diverse si cat mai
numeroase, fiind aducatoare de sanatate
- studii facute pe detinutii din inchisorile americane si britanice unde multi aveau
deja probleme de ordin sexual
=> revolutie sexuala (anii 60) emanciparea sexelor + liberalizarea vietii intime fara
responsabilitate si fara relatia de afectiune erotica si procreare separandu-se iubirea de
functia genitala
- tinerii nu inteleg ca abstinenta nu creaza nevroze sau boli si ca maturizarea somatica nu este
concomitenta cu maturizarea psihica
- iubirea dintre un tanar si o tanara fara perspectiva fericita comuna a amandurora nu este
decat o imperechere biologica, nici macar un instinct, pervertirea functiei naturale a
instinctului de reproducere si a afectivitatii umane
- sentimentele frumoase fata de o persoana trebuie sa o puna in valoare, iubirea nu este
rezultatul unor stimulari provedind din zona animalitatii sale excitate
- medicul psihiatru rus Konstantin V. Zorin relatiile intime dezordonate distrug psihicul si
personalitatea, orienteaza omul spre valori false si spre un sens fals al vietii; relatiile intime
primitive, simpliste sunt nucleul psihologiei desfraului;de aici vin nevrozele precum i
disfunctiile sexuale
- victima este femeia
- stimularea avortului
- consumul produselor chimico-farmaceutice
- moartea prematura din cauza cancerului de col uterin este rezultatul relatiilor sexuale intretinute de
la o varsta cat mai tanara ca si cancerul mamar (prof Petre Vartej)
- debutul vietii sexuale la fete sub 20 de ani risc de imbolnavire de 2 ori mai mare raportat
la cele care isi incep viata sexuala dupa 20 de ani
- epiteliul cervical este incomplet maturat si nepragatit filogenetic pentru viata sexuala
- cancerul de col uterin infectarea cu virusul papiloma
- cancerul mamar (4000 decese / an in Romania) datorat de avorturi, relatie despre care
educatia sexuala din scoli nu vorbeste crescand riscul cu 30% mai mult decat ceilalti factori
cancerigeni, mai ales pentru fetele care au avut un avort inaintea varstei de 18 ani
- 90% din cazuri se datoreaza efectelor estrogenului asupra glandelor mamare
nematurizate suficient, produs la scurta vreme dupa ce femeia ramane insarcinata
- 8-10% cazuri ereditare
- sanul se maturizeaza prin lobulii rezistenti la cancer, dezvoltati in ultimele 8
saptamani ai unei sarcini dusa la termen (lobuli de tip 3); lobulii de tip 4 apar dupa
nastere si sunt plini de lapte, si ei rezistenti la cancer
- nascand la termen peste 70% din lobulii sanului sunt de tip 3 si 4 fata de inainte
cand 70% din lobuli erau de tip 1, sensibil la cancer
- facand avort, femeia ramane cu lobuli de tip 1 si 2 si cu o cantitate de estrogen mai
marre decat cea din cadrul ciclului lunar care o predispune la cancer mamar
=> femeile care au multi copii au mai putine posibilitati de cancer mamr

61
 => femeile care fac mai multe avorturi dezvolta posibilitatea de a dezvolta cancer
mamar
- problema nu poate fi rezolvata prin anticonceptionale care ridica alte riscuri
2) lipsa de dialog a sotilor timpul redus de stat impreuna si de sentimentul ca nu au ce sa
isi spuna
- companiile multinationala exploateaza tinerii care lucreaza 12-14 ore pe zi
- se ajunge inevitabil la divort
- o femeie care are mai multe sarcini risca sa isi piarda locul de munca
- incarcarea exagerata a fisei de post face ca tanarul sa aiba impresia ca nu si-a implinit datoria si ca
are un loc de munca din mila angajatorului, impiedicandu-l sa-si constituie familia
- sotii nu au sa-si reproseze nimic, dar nu se mai suporta
- mai ales in cazul in care sotul sau sotia au avut mai multe experiente erotice
- tinerii se tem de singuratate si isi rezolva singuratatea in erotism; isi ard etapele maturizarii fara sa
cunoasca iubirea adevarata, responsabila si totalmente generoasa pe care o implica numai familia;
ignora faptul ca iubirea este expresia maturizarii reala a omului, mai ales sub actiunea evolutiei
culturale si duhovnicesti a celor care afirma ca se iubesc
- iubirile juvenile ii afecteaza pe subiecti care ies din ele traumatizati, temandu-se
sa mai contracteze o casatorie iar cand o fac aduc in ea trauma experientelor proprii
- orice fapta, orice vorba, orice experienta se inscriu pentru totdeauna in fondul energetic
fundamental al fiintei umane (capacitatea mucoasei uterine de a absorbi substante chimice si
impregnarea de ordin chimic a trupului femeii in urma unui act sexual, dar si de schimburile
transplacentare intre mama si fat)
- fiecare tanar vine in familie cu o arhiva sentimentala iar in cazul femeilor si chimica ducand la
tensiuni greu de suportat si de cele mai multe ori la esecuri
- autoritatile civile si factorii responsabili cu educatia se fac a nu observa
- agresarea familiei cu factori economici si de cei ce declara ca fac educatie sexuala
- agresarea familiei via media (filme, reviste, emisiuni radio/tv, cursuri de educatie si
materiale oferite prin internet) promovand trupul spre a-l prezenta lumii incarcat de erotism
si pregatit pentru consumarea lui in placere
- o persoana cu o educatie concentrata pe aspectul fizic, interesata doar de acest aspect,
putin cultivat si cu o inteligenta mediocra nu va putea sa-si asume responsabilitatile pe care le
implica familia

!!! in prezent, se apara libertatea agresorului, nu si a celui naiv si a celui cu libertatea de alegere in
formare
- institutiile abilitate nu fac nimic
- pentru ca nu au suficienta putere
- pentru ca au trecut de partea adversarului
3) gradul de cultivare al tinerilor: fetele sunt mai cultivate decat baietii, iar casatoriile care
manifesta un compormis in acest sens vor rezulta in tensiuni
- diferentele culturale datorita apartenentei unor spatii diferite vor genera crize familiale; sotii
trebuie sa tina cont de valorile culturilor din care povin in spatiul european, lipsa de comunicare in
cadrul unei culturi deosebite poate fi depasita prin constiinta unirii in numele aceluiasi Hristos, ceea
ce e dificil intr-o societate secularizata

- exploatarea omului de catre semenul sau este un fapt curent

- tinerii se prezinta la Taina Casatoriei ca simple exemplare biologice si nu ca personalitati
cultivate, responsabile pentru ceea ce inseamna aceasta taina

62
- programele sociale trebuie sa repuna in centru perspectiva pe care ne-o da Evanghelia
- institutiile trebuie sa depaseasca complexul secularizarii si sa sprijine bunele intentii si mijloacele
de cele mai multe ori insuficiente ale Bisericii

63