Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Vindecarea Orbului Din Ierihon Predici Cu Invataminte Pretioase
Încărcat de
Paul GoieTitlu original
Drepturi de autor
Formate disponibile
Partajați acest document
Partajați sau inserați document
Vi se pare util acest document?
Este necorespunzător acest conținut?
Raportați acest documentDrepturi de autor:
Formate disponibile
Vindecarea Orbului Din Ierihon Predici Cu Invataminte Pretioase
Încărcat de
Paul GoieDrepturi de autor:
Formate disponibile
8/7/2019 Vindecarea orbului din Ierihon – predici cu învăţăminte preţioase
Vindecarea orbului din Ierihon ±
predici cu învminte preioase
Pr. Ilie Cleopa - Predic la Duminica a 31-a dupa Rusalii,a vindecrii orbului din
Ierihon .......................................................................................................................... 2
Sfântul Ioan Gur de Aur ± Cuvânt la Duminica a XXXI-a dup Pogorârea Sfântului
Duh - Vindecarea orbului din Ierihon ........................................................................ 8
Printele Constantin Galeriu - Vindecarea orbului din Ierihon ............................. 12
Pr. Ion Cârciuleanu - Predica Rugciune împlinit ................................................. 18
Printele Iosif Trifa - Vindecarea orbului din Ierihon ............................................ 22
Credina cea vie face i azi minuni ± O pild din China........................................ 23
Printele Visarion Iugulescu - Predic la Duminica a 31-a dup Rusalii, a vindecrii
orbului din Ierihon..................................................................................................... 25
Rugciune ................................................................................................................ 31
http://slidepdf.com/reader/full/vindecarea-orbului-din-ierihon-predici-cu-invataminte-pretioase 1/31
8/7/2019 Vindecarea orbului din Ierihon – predici cu învăţăminte preţioase
Pr. Ilie Cleopa - Predic la Duminica a 31-a dupa Rusalii,a vindecrii orbului din
Ierihon
I ar el cu mult mai mult striga: Fiule al lui David, fie-i mil de mine!(Luca 18, 39)
Iubii credincioi,
C uvîntul lui Dumnezeu este izvor de învturi duhovniceti, din care noi putem s
scoatem în lumin multe feluri de sfaturi folositoare de suflet. Din Sfînta i dumnezeiasca
Evanghelie care s-a citit astzi despre vindecarea orbului din Ierihon, lsînd la o parte alte
învturi ce se pot desprinde din cuprinsul ei, ne vom opri numai la cuvintele orbului pe
care le-ai auzit. Cci fiind oprit de popor cu certare s tac, el mai tare striga ctre Iisus
Hristos: "Fiule al lui David, miluiete-m!"
http://slidepdf.com/reader/full/vindecarea-orbului-din-ierihon-predici-cu-invataminte-pretioase 2/31
8/7/2019 Vindecarea orbului din Ierihon – predici cu învăţăminte preţioase
V edei, fraii mei, credin statornic i fr de îndoial? Acest fericit orb care cu ochii
trupului nu vedea, dar cu mintea i cu inima lui credea c Hristos poate s -i vindece lumina
ochilor, nu lua aminte la cei care îl certau i îi ziceau s tac. E l credea cu toat inima, c
negreit Mîntuitorul îl va vindeca i îi va lumina ochii. De aceea cu toat oprirea de restul
mulimii el mai tare striga: "Fiule al lui David, miluiete-m!" El auzise de la muli
oameni despre minunile ce le fcea Mîntuitorul în toat Palestina; auzise c Iisus este din
neamul lui David i de aceea, netiind mai mult, striga fr de îndoial la Iisus. Pentru
credina
C redina lui statornic,
ta te-a mîntuit!orbul a fosta auzit
i îndat vzut de 18, 42-43). nostru Mîntuitor, C are i-a zis:
Preaînduratul
(Luca
Iubii credincioi,
Fiind vorba despre credin este bine s tim c în multe feluri se împarte credina oamenilor
pe pmînt.
Este credin cunosctoare pe care o au i diavolii, cci ei, cunoscînd puterea lui
Dumnezeu, cred i se cutremur (Iacob 2, 19).
Este credin lucrtoare, adic acea credin care este urmat de fapte bune sau, altfel
spus, credin care lucreaz prin dragoste (Galateni 5, 6).
Este credin îndoielnic sau puin, pentru care a zis Mîntuitorul lui Petru: Puin
credinciosule, pentru ce te-ai îndoit? (Matei 14, 31).
Este credin farnic pe care Mîntuitorul nostru de atîtea ori a mustrat-o în faa
crturarilor i a fariseilor (Matei 23, 13-29; I Timotei 1, 5).
Este credin bigot (bolnav, fanatic), mai bine zis nelmurit (II Timotei 3, 8).
Este credin superstiioas a celor ce cred în visuri, vedenii false, descîntece,
ghicitori i vrjitorii (Înelepciune lui Isus Sirah 34, 1-7).
Este credin strîmb i rtcit de la adevr pe care o au sectarii i toi ereticii (I
Timotei 1, 3; 1, 19-20; 4, 1-2; 6, 14; 6, 21).
Este credin pgîn care nu are nimic din adevr, a popoarelor care nu cred în
Evanghelie i în Hristos Mîntuitorul lumii (II Timotei 3, 8).
S-ar putea vorbi i de alte feluri de credin, dar nu este locul aici. S revenim cu cuvîntul
nostru la credina cea neîndoielnic i statornic a orbului din Sfînta Evanghelie de azi.
Credina lui fiind dreapt, a fost auzit de Mîntuitorul i încununat de minunea mai presus
de fire.
Unii din Sfinii i dumnezeietii Prini arat c temerea de Dumnezeu este începutul
credinei, deoarece aceasta elibereaz sufletul de teama pcatului i a morii, ajutîndu -l s
intre în stpînirea
mîntuirea, cci frharului (Matei
de credin nu 10,
este28; Luca 12,
cu putin 5). Dinluicredin
a plcea începe
Dumnezeu i se11,sfîrete
(Evrei 6).
Apostolul Iacob zice: Brbatul îndoielnic este nestatornic în toate cile sale (Iacob 1, 8).
Dac orbul din Sfînta Evanghelie de astzi, auzind pe cei ce îl opreau s nu strige la Hristos,
s-ar fi îndoit i ar fi tcut a mai striga la Mîntuitorul, nu cpta vindecarea ochilor si. Dar cu
cît mai mult îl opreau cei de fa s nu strige i s tac, el mai tare striga: Fiule al lui David,
miluiete-m ! i aa, tiutorul inimilor, vzînd credina lui cea din inim i fr de
îndoial, l-a vindecat de orbirea ochilor. La acest orb s-a împlinit Scriptura care zice: C el
ce crede în Hristos nu se va ruina (Isaia 28, 16; Romani 10, 11).
http://slidepdf.com/reader/full/vindecarea-orbului-din-ierihon-predici-cu-invataminte-pretioase 3/31
8/7/2019 Vindecarea orbului din Ierihon – predici cu învăţăminte preţioase
Credin adevrat în Dumnezeu i fr îndoial a avut i fericitul patriarh Avraam. Despre
credina lui, zice Sfînta Scriptur : i a crezut Avraam lui Dumnezeu i i s-a socotit lui
credina întru dreptate (Facere 15, 6; Romani 4, 18-22). Acestei credine drepte i fr de
îndoial a patriarhului Avraam i-au urmat i faptele lui cele bune care le-a fcut dup voia i
dup porunca lui Dumnezeu. Aceast credin dreapt i statornic l-a fcut pe Avraam s
ias din pmîntul su, din rudenia sa i din casa tatlui su i s se duc unde i -a poruncit
Dumnezeu (Facere 12, 5; Evrei 11, 8). Aceast credin dreapt i lucrtoare l-a fcut pe
Avraam s ias (Facere
stejarul Mamvri din pmîntul
13, 18).su, din rudenia sa i apoi s zideasc al doilea altar lîng
Aceast credin tare i neîndoielnic l-a fcut pe Avraam s asculte de porunca lui
Dumnezeu i s taie împrejur pe fiul su I saac i pe toi robii si (Facere 17, 23-27). i, în
sfîrit, aceast credin dreapt i statornic a lui Avraam, l-a fcut s aduc pe I saac, fiul
su cel iubit i nscut din fgduin, jertf lui Dumnezeu, pentru care cu jurmînt a
întrit Dumnezeu marea Sa binecuvîntare asupra lui i asupra urmailor lui (Facere 22, 1-
18; Evrei 6, 13-14). Iat cîteva gînduri despre credina cea dreapt, statornic i lucrtoare a
lui Avraam. Iar cine vrea s tie mai pe larg despre foloasele adevratei credine, s citeasc
cu atenie epistola Sfîntului Pavel ctre Evrei, capitolul 11.
Iubii credincioi,
Sfînta Evanghelie de azi ne arat luminat c acest orb, cruia Mîntuitorul nostru Iisus Hristos
i-a deschis ochii, nu era numai orb ci i foarte srac, deoarece, dup cuvîntul Evangheliei,
vedem c el edea lîng cale, cerind (Luca 18, 35). Oare, fraii mei, în zilele noastre ca i în
alte vremi, cîi orbi i sraci nu sînt în diferite locuri, care ceresc pe drumuri, pe la porile
noastre, prin sate, prin tîrguri i orae i cît de fericit i bun urmtor al Mîntuitorului, este
acela care, auzind glasul acestor oameni sraci i necjii, se oprete din calea sa i întreab,
zicînd: "Ce voii s facem?" i înelegînd cele de nevoie ale lor, îi ajut la lips i la toate
cele de nevoie ale lor? Mîntuitorul nostru I isus Hristos, ca un cunosctor de inimi, vzînd
la acel srac nu numai orbirea lui, ci i marea lui credin struitoare, i-a dat cea mai
mare bogie: luminarea ochilor lui.
Noi oamenii, fiind pctoi i puin credincioi, pentru a noastr necredin nu putem face
minuni cu cei orbi, bolnavi i sraci, dar din cele ce avem putem s -i ajutm cu cele de
nevoie, aducîndu-ne aminte c cei sraci sînt fpturi ale lui Dumnezeu (Iov 34, 19; Pilde
22, 2). S ne aducem aminte c Dumnezeu iubete pe sraci ca i pe bogai (Iov 34, 28;
Psalm 11, 5) i nu nesocotete rugciunile lor (Psalm 101, 18), ci ascult plîngerea lor
(Ieire 2, 24; Psalm 68, 37). S-i aduc aminte toi iubitorii de Hristos c Dumnezeu ne
Deuteronom
poruncete s 15,ajutm pe ceiaduc
7-11). S-i sraci i scei
aminte nebogai
întindem mîna
c cine înainteapelor
miluiete (Levitic
srac, 25, 35;
împrumut
pe Dumnezeu (Pilde 19, 17) i va fi binecuvîntat de Dumnezeu cu rsplat venic (Psalm
36, 26; Pilde 19, 17; 22, 9; Psalm 111, 8-9; II Corinteni 9, 9).
Cine dispreuiete pe srac i-l trece cu vederea, acela dispreuiete pe Hristos (Matei 25,
41-45). S nu uitm c strigarea sracilor ajunge mai repede ca a noastr la Dumnezeu
(Deuteronom 15, 9; Iov 34, 28; Iacob 5, 4). Iar Mîntuitorul ne înva: Fericii cei milostivi,
c aceia se vor milui (Matei 5, 7). Voi aduga în continuare i o istorioar despre milostenie
luat din Vieile Sfinilor.
http://slidepdf.com/reader/full/vindecarea-orbului-din-ierihon-predici-cu-invataminte-pretioase 4/31
8/7/2019 Vindecarea orbului din Ierihon – predici cu învăţăminte preţioase
Sfîntul Ioan cel Milostiv, patriarhul Alexandriei, a crui pomenire Biserica Ortodox o
face la 12 noiembrie, zice despre sine aa: " C înd eram în C ipru, fiind de 15 ani, pe cînd
dormeam într-o noapte, mi s-a artat o fecioar foarte frumoas la chip, îmbrcat
cuviincios i avînd cunun de mslin pe capul ei. Stînd aproape de patul meu, m -a atins la
piept, i deteptîndu-m, am vzut-o pe dînsa nu în somn, ci aievea stînd înaintea mea.
Apoi am întrebat-o cine este i cum a îndrznit de a intrat la mine pe cînd dormeam. I ar
ea, cutînd spre mine cu ochii veseli i cu faa luminat, a zis: " E u sînt fiica cea mare a
marelui Împrat
ea a început iarii acea
gridintîi
ctredintre
minefiicele Lui!" m
aa: "Dac Acestea auzind
vei face eu, ,m-am
prieten eu îiînchinat ei, iar
voi mijloci un
mare dar de la Împrat i te voi duce înaintea Lui, fiindc nimeni nu are îndrzneal la
Dînsul mai mult decît mine. E u L-am pogorît pe Dînsul din cer pe pmînt i L-am fcut a
se întrupa cu trup omenesc!"
Acestea zicînd, s-a fcut nevzut i m-am mirat de acea vedenie. Apoi cugetînd, am zis în
mine: C u adevrat milostenia mi s-a artat mie în chip de fecioar, cci o vdete cununa
cea de mslin de pe capul ei, care este semnul milostivirii i mrturisesc chiar cuvintele
grite de ea, cci a zis: " E u am pogorît pe Dumnezeu din cer pe pmînt i L -am fcut a Se
C
întrupa!" deci
îndemnat Ziditorul
nimeni vzînd
altcineva, frpenumai
om pierind,
de a Saa milostivire.
venit ca E
s-l mîntuiasc,
l, plecînd nefiind
cerurile, S-a
pogorît ca s miluiasc zidirea Sa. Deci mai mult decît toate ni se cade s avem mil ctre
cei de aproape i s dm cît mai mult milostenie dac voim s aflm mil de la
Dumnezeu.
Astfel cugetînd în gîndul meu, îndat m-am sculat i am mers la biseric singur, cînd se
lumina de ziu. Mergînd, am aflat pe cale un srac gol, tremurînd de frig. Deci, m-am
dezbrcat de o hain i am dat-o acelui srac, zicînd în mine: "Acum voi cunoate de este
adevrat ceea ce am vzut sau este o înelciune!" i am mers mai departe. Dar înainte de
a ajunge la biseric, m-a întîmpinat un om îmbrcat în haine albe i mi-a dat în mîn o
legtur ce avea într-însa o sut de galbeni de aur i mi-a zis: "Primete acestea,
prietene!" I ar eu am luat-o cu bucurie, îns îndat m-am cit c am luat-o, cci nu-mi era
de trebuin i m-am întors vrînd s dau înapoi cele ce-mi dduse, dar nu l-am mai vzut
i cutîndu-l cu dinadinsul nu l-am aflat. Atunci am cunoscut c ceea ce am vzut a fost
adevrat, iar nu înelciune. Din acea vreme orice ddeam sracului, ispiteam dac îmi va
da Dumnezeu însutit precum a zis i ispitind de multe ori am aflat c aa este. Mai pe
urm am zis: "Înceteaz suflete al meu a mai ispiti pe Domnul Dumnezeul tu".
Altdat, mergînd acest sfînt I oan s cerceteze pe bolnavi, pentru c de dou ori pe
sptmîn cerceta pe cei bolnavi, l-a întîmpinat un strin i i-a cerut milostenie, iar el a
poruncit slugii sale s-i dea ase argini. Deci, luînd strinul arginii s-a dus i, vrînd s
ispiteasc îndurarea sfîntului, i-a schimbat hainele sale i alergînd pe alt cale, iari l-a
întîmpinat pe sfîntul i l-a rugat, zicînd: "Miluiete-m, stpîne, c sînt robit". I ar el a
poruncit slugii sale s-i dea ase argini. Apoi sluga a zis patriarhului la ureche: "Stpîne
acesta este sracul acela care a luat mai înainte ase argini", iar patriarhul s-a fcut c
nu l-a auzit pe el i a poruncit ca iari s-i dea.
Strinul, luînd a doua oar milostenie, i-a schimbat hainele sale i a întîmpinat pe alt
cale pe patriarh, cerînd a treia oar milostenie de la dînsul. I ar sluga a zis ctre patriarh:
"Stpîne acesta este tot acela care a luat pîn acum de dou ori cîte ase argini i acum
http://slidepdf.com/reader/full/vindecarea-orbului-din-ierihon-predici-cu-invataminte-pretioase 5/31
8/7/2019 Vindecarea orbului din Ierihon – predici cu învăţăminte preţioase
cere a treia oar!" Atunci fericitul patriarh I oan a rspuns slugii sale, zicînd: "D-i lui
doi argini, nu cumva s fie Hristosul meu care m ispitete pe mine!"
Despre milostenie s auzim i pe dreptul Tobit care, învînd pe fiul su Tobie, zice:
"Din cele ce ai, f milostenie i s nu pizmuiasc ochiul tu cînd faci milostenie. S nu
întorci faa ta de ctre nici un srac i de ctre tine nu-i va întoarce Dumnezeu faa Sa.
Dup cît de mult avere ai, f milostenie. De ai mult s dai mult, de ai puin s dai puin,
dar C ci comoar bun îi agoniseti ie în ziua cea de
lips,dec
ctre milostenie
milostenia dinnumoarte
te întoarce.
izbvete i nu-l las pe cel milostiv ca s intre întru
întuneric, c bun dar este milostenia celor ce o fac pe ea înaintea C elui Preaînalt " (Tobit
4, 7-11). " Din pîinea ta d celui flmînd i din hainele tale d celor goi. Tot ce prisosete
f milostenie i pune pîinile tale peste mormintele drepilor " (Tobit 4, 16-17).
Înc i marele arhanghel al lui Dumnezeu, Rafail , care a fost trimis de Dumnezeu
s ajute la cstorie lui Tobie, a zis: " Bun este rugciunea cu post, cu milostenie i cu
dreptate... Mai bine este a face milostenie decît a strînge aur, c milostenia din moarte
izbvete i cur pcatele. C ei ce fac milostenie i dreptate, umple-se-vor de via, iar cei
ce pctuiesc,
proorocului vrjmai
Osea: Milsînt ai vieii
voiesc, nu" jertf
iar lor (Tobit (Osea
12, 8-10).
6, 6). Înc zice Duhul Sfînt prin gura
Iubii credincioi,
Am vorbit aici despre puterea credinei dreptmritoare i despre milostenie, fiind îndemnat
de Evanghelia de astzi în care se vorbete de vindecarea unui orb din Ierihon. Ai auzit cu
cît credin i struin se ruga acest orb i ce anume cerea, zicînd: " I isuse, Fiul lui
David, miluiete-m!" C e voieti s-i fac? l-a întrebat Hristos. "Doamne, s vd". i I isus
i-a zis: "Vezi! C redina ta te-a mîntuit" (Luca 18, 38-42).
C are erau deci virtuile acestui orb? C redina tare în Dumnezeu i rugciunea lui
struitoare. Aceste dou virtui l-au vindecat i l-au fcut ucenic al lui Hristos. Pe acestea
s le dobîndim i noi, fraii mei, dac vrem s ne mîntuim i s fac Domnul mil cu noi.
Deci s avem în suflet credin curat, puternic, ortodox, aa cum aveau mamele i
înaintaii notri. Credina noastr s nu fie îndoielnic, ovitoare i farnic, cum sînt
muli dintre cretinii care cred numai cu gura i la biseric vin doar la Sfintele Pati i cînd
au vreo înmormîntare în familie, iar acas abia fac cî teva cruci i zic "Tatl nostru" seara i
dimineaa. Ce minuni poate s fac o asemenea credin? Iat de ce Dumnezeu nu ne
împlinete multe din cererile noastre.
Credina noastr s nu fie numai aa, de ochii satului i ai rudelor, cci credina puin ad uce
i roade puine. Ci credina noastr s fie vie, activ, fierbinte, statornic i lucrtoare,
adic s se arate nu prin cuvinte, ci prin fapte bune.
C retinul bun se roag mult i cu struin, pîn îl miluiete Dumnezeu.
C retinul bun nu lipsete de la biseric, mai ales în srbtori.
C retinul bun iart pe dumani, miluiete pe sraci, cerceteaz pe bolnavi, este
smerit i blînd cu toi oamenii.
http://slidepdf.com/reader/full/vindecarea-orbului-din-ierihon-predici-cu-invataminte-pretioase 6/31
8/7/2019 Vindecarea orbului din Ierihon – predici cu învăţăminte preţioase
retinul bun nu se îmbat, nu-i ucide copiii, nu d divor de soia lui, nu se las
C
biruit de cumplitul pcat al desfrînrii, nu fur, nu înjur, nu spune minciuni, nu
judec pe alii.
Silii-v s devenii cretini buni, aezai, tari în credina ortodox, asculttori de Biseric,
milostivi i iubitori de Dumnezeu i de oameni. Nu ascultai de cretinii sectari care dezbin
Biserica lui Hristos i duc pe muli la pierzare cu reaua lor credin. Nu -i ascultai, nu
discutai cu ei, nu
robii de patimi, de v
ceiducei
care nula seadunrile lor, nu
roag, care rupte
mergdelaBiseric.
biseric,Apoi
nu seferii-v
spovedescde icretinii
nu se
împrtesc cu anii.
C redina sporete în sufletele noastre prin milostenie i prin citirea crilor sfinte. Fr
rugciune nu putem spori în credin, iar fr cunoaterea Sfintei Scripturi i a
învturii de credin ortodox nu vom cunoate bine credina adevrat, i unii pot fi
uor amgii de secte.
S-L rugm pe I isus Hristos, Mîntuitorul lumii, s ne întreasc în dreapta credin, în
rugciunea struitoare i în milostenie, virtui care stau la temelia mîntuirii noastre, de
care s ne învredniceasc bunul Dumnezeu pe toi. Amin.
http://slidepdf.com/reader/full/vindecarea-orbului-din-ierihon-predici-cu-invataminte-pretioase 7/31
8/7/2019 Vindecarea orbului din Ierihon – predici cu învăţăminte preţioase
Sfântul Ioan Gur de Aur ± Cuvânt la Duminica a XXXI-a dup Pogorârea Sfântului
Duh - Vindecarea orbului din Ierihon
i când S-a apropiat I isus de I erihon, un orb edea lâng drum, cerind. i, auzind el
mulimea care trecea,
strigat, zicând: întreba ce e aceasta. i i -au spus c trece I isus Nazarineanul. i el a
I isuse, Fiul lui David, fie-i mil de mine! i cei care mergeau înainte îl
certau ca s tac, iar el cu mult mai mult striga: Fiule al lui David, fie-i mil de mine! i
oprindu-Se, I isus a poruncit s-l aduc la E l; i apropiindu-se, l-a întrebat: C e voieti s-i
fac? I ar el a zis: Doamne, s vd! i I isus i-a zis: V ezi! C redina ta te-a mântuit. i
îndat a vzut i mergea dup E l, slvind pe Dumnezeu. i tot poporul, care vzuse, a dat
laud lui Dumnezeu. (Luca 18, 35-43)
Rbdarea în suferine. Cât de multe neplceri nu întâmpinm noi în toate zilele, i ce suflet
tare se cere, spre a nu fi cineva suprat i nerbdtor, ci a proslvi, a luda i a cinsti pe cel
ce îngduienua dau
neateptate venipeste
asupra
noi?noastr astfel
i totui de trebuie
cineva ispite? s
Câtîn de multe nenorociri
bueasc i buimceli
gândurile cele rele, i s
nu învoiasc limbii a gri lucruri pctoase, înc i fericitul Iov a rbdat mii de patimi, i
totui n-a încetat de a proslvi pe Domnul.
Între noi îns sunt oameni, care când li se va întâmpla ceva ru, când sunt jign ii de cineva,
sau cad în boal, fie aceasta durere de picioare, ori de cap, sau oricare alta, îndat izbucnesc
din ei hulele. Ei sufer chinul bolii, dar folosul, ce ar putea ei s trag dintru aceasta pentru
mântuirea lor sufleteasc, i-l rpesc ei înii. C e faci o omule? huleti tu pe Dumnezeu
binefctorul tu, mântuitorul tu, aprtorul i îngrijitorul tu? Nu bagi de seam oare,
http://slidepdf.com/reader/full/vindecarea-orbului-din-ierihon-predici-cu-invataminte-pretioase 8/31
8/7/2019 Vindecarea orbului din Ierihon – predici cu învăţăminte preţioase
c alergi la prpastie, i te asvârli însui pe tine în fundul cel mai adânc? Oare prin hulire
faci tu suferina ta mai lesnicioas? Nu! tu o sporeti prin nerbdarea ta i prin pcatul
tu, i-i faci chinul mai stranic.
Dar poate tu nu poi tcea de durere. Iat eu nu -i poruncesc s fii cu totul mut. Îns în loc de
a huli pe Dumnezeu, tu trebuie s-L proslveti, în loc de a cârti asupra Lui, tu trebuie s-L
cinsteti i s-L lauzi. Mrturisete Domnului pcatele tale, strig tare întru lauda lui
tine
Dumnezeu, prinsu
prin harul aceasta îi vei întru
cel bogat uuraajutor.
suferinele tale, apropiindu-se
Dimpotriv, Dumnezeu
dac tu huleti iari de
pe Dumnezeu,
alungi de la tine ajutorul Lui.
Gândete înc, c cu cât mai mare este suferina, cu atât mai slvit este i cununa rspltirii;
cu cât mai mult aurul arde în cuptor, cu atâta se face mai curat; cu cât mai înd elugat i mai
departe plutete negutorul cu corabia pe mare, cu atâta mai multe mrfuri adun.
i tu ai acum cea mai grea lupt cu boala i cu srcia. Socotete îns, c prin aceasta Lazr a
dobândit mântuirea. Fiindc el cu atâta rbdare a suferit sr cia, boala i prsirea, de aceea
fu luat în sânul lui Avraam.
Aa, rbdarea în suferin este o fapt bun atât de mare, încât ea chiar i pe cei mai mari
pctoi îi slobozete de datoria lor cea grea; iar când ea se afl la un om mai dinainte
drept, ea îi d cea mai mare siguran despre fericirea cea cereasc.
Pentru cei drepi rbdarea în suferin este o cunun strlucit, care lucete mai luminat
decât soarele; iar celui pctos ea ii este de ajuns pentru iertarea clcrilor de lege ale
sale.
Îns, zici tu, adeseori din obinuin, limba mea, fr ca eu s voiesc aceasta, se pornete
spre astfel
bine muc-o de cu
cuvinte
diniide
tisuprare
proprii, i
cade ocar,
s-o îns,
doar când
bine, ea vrea
înainte s de
înc fieaatât de rea pornit,
fi azvârlit mai
ea cuvintele
cele de hul, cci este mai bine ca s curg acum din ea o pictur de sânge, decât ca ea
odinioar s doreasc în zadar o pictur de ap, ca bogatul cel îmbuibat. Este mai bine
pentru dânsa a suferi o durere vremelnic, degrab -trectoare, decât a ptimi acel chin
necontenit, venic, ca limba bogatului celui din Evanghelie, care chinuindu -se de foc nu
putea dobândi cea mai mic astâmprare.
Dumnezeu i-a poruncit ie s iubeti înc i pe vrjmaii ti, dar tu batjocoreti
I nsui pe Dumnezeu, care te iubete.
E
pel i-a poruncit
cei ce ie, caTu
te clevetesc. sîns
vorbeti bineru
vorbeti încdespre
i de I prigonitorii ti i s
nsui Dumnezeu, binecuvântezi
binefctorul i
ajuttorul tu cel mai mare, fr ca s fi luat de la Dânsul altceva, decât haruri.
Nu putea El oare, zici tu, s deprteze de la mine aceast ispit, aceast suferin?
Negreit, dar a îngduit aceasta, pentru ca tu s fii mai ispitit. I ns iat, zici tu, eu sunt
doborât i pierit. Dar aceasta o face nu firea ispitei, ci propria ta slbiciune i lenevie.
Cci rspunde mie, ce este mai uor a gri, un cuvânt de hul sau de laud? Cea dintâi
nu-i atrage oare ie dezgustul i suprarea tuturor celor ce o aud, i aceasta oare nu mrete
mai mult chinul tu? Cealalt laud nu -i aduce ie oare mii de cununi ale înelepciunii,
http://slidepdf.com/reader/full/vindecarea-orbului-din-ierihon-predici-cu-invataminte-pretioase 9/31
8/7/2019 Vindecarea orbului din Ierihon – predici cu învăţăminte preţioase
admirarea tuturor, i o mare rspltire de la Dumnezeu? Pentru ce deci pregei tu tocmai
aceea ce este de folos, aceea ce este binefctor i plcut, i umbli dup ceea ce vt m,
necjete i chinuiete?
Mai departe, dac apsarea ispitei i srcia ar fi o adevrat pricin de necaz împotriva lui
Dumnezeu i de huliri, atunci ar trebui ca toi sracii s huleasc pe Dumnezeu. Intru adevr,
îns muli tocmai dintre cei mai nevoiai decât toi necontenit aduc lui Dumnezeu laud i
I
aceasta
proslvire, pe când
provine alii,dincare
nu atât petrec
însi fireaînlucrului,
bogie pe
i prisosin, neîncetat
cât din propria l hulesc.
noastr Aadar
voie, de la o
hotrâre luat mai dinainte.
Uitai-v la Lazr cel srac. C hiar cea mai mare srcie n-a putut aduce vreo vtmare
sufletului su, n-a putut s-l împing la cârtire asupra lui Dumnezeu. C e zic eu, srcia?
Nici chiar de s-ar aduna toate relele putincioase, n-ar putea zgudui sufletul unui om
iubitor de Dumnezeu i înelept, nici a-l abate de la fapta cea bun. Martor la aceasta este
Lazr, pe când pe de alt parte îmbuibatului celui moleit i dezmierdat nu i -a putut ajuta nici
bogia sa, nici sntatea, nici bunul trai ce l de-a pururi, nici orice alta.
De aceea, iubiilor, nu mai zicei, c srcia, boala i primejdia ne silesc a cârti împotriva
lui Dumnezeu i a-L huli! Nu srcia, ci nebunia; nu boala, ci obrznicia, nu primejdia,
ci lipsa de frica lui Dumnezeu ne îndeam la hulirile cele fr de judecat, ca i la toate
rutile.
Deci când tu, o omule, cazi în vreo boal, sau în orice ticloie, adu-ti aminte de I ov , de
carnea lui cea schingiuit, i de Sfântul su trup cel plin de rni. Dar poate vei zice tu, I ov
avea o mângâiere îndeajuns în contiin, c Dumnezeu I nsui a pus asupra lui aceste
suferine, îns într-adevr, tocmai aceasta trebuia s-l mâhneasc mai mult, c Dumnezeu
cel drept, pe care el în tot chipul I l cinstea, se prea c se lupt contra lui.
Dac suferina ta nu provine de la Dumnezeu, ci de la oameni, iar tu proslveti pe
Dumnezeu i nu-L huleti, cci E l, dei ar fi putut a te scpa de ispitire, totui a îngduit-o
pentru încercarea ta; iat tu atunci vei dobândi de la Dânsul aceeai rspltire ca i aceia,
crora I nsui Dumnezeu le-a trimis suferina lor. C a i aceia, care ptimesc pentru
Dumnezeu, vei fi i tu încununat, cci tu ai suferit cu rbdare nenorocirea, pricinuit ie
de oameni, si ai proslvit pe Dumnezeu, care ar fi putut s te scap e de dânsa, dar n-a vrut.
Privete numai la srcia i la boala lui I ov , i amândou pe treapta cea mai înalt, cu
toat dreptatea lui! Trebuie oare s-i mai art lupta cea tot atât de mare, pe care el
trebuia
aceasta sa ovenit
poarte cu simurile
asupra cele fireti
acelui nobil ale E unui
brbat. tat? Aa,
l a pierdut zececea
fii,mai
zecemare lupt zece
deodat, de felul
în
floarea vârstei lor, zece împodobii cu toate buntile i înc printr-o moarte silnic i
ticloas. E i au fost ucii de casa ce s-a surpat. C ine poate zice, c ar fi fost ajuns de o
asemenea mare nenorocire? Nimeni, desigur nimeni! Deci când tu pierzi un fiu, sau o
fiic, alearg la I ov cel rbdtor, i te vei întoarce mângâiat.
Dar peste dânsul n-a venit numai aceast suprare, ci s-a adugat înc cderea i
trdarea prietenilor si, dojenile, ocrile, batjocura i derâderea. i cât de nesuferit este de
a fi luat în râs de ctre toi? I nsi nenorocirea nu poate s pricinuiasc atât de mare
http://slidepdf.com/reader/full/vindecarea-orbului-din-ierihon-predici-cu-invataminte-pretioase 10/31
8/7/2019 Vindecarea orbului din Ierihon – predici cu învăţăminte preţioase
durere, pe cât aceia, care ne fac dojeni pentru dânsa. I ov îns nu numai c nu avea nici
un mângâietor în nenorocire, ci mai vârtos pe lâng aceea era npdit cu ocri din multe
pri. E l însui se tânguiete de aceasta i zice: Ävoi v ridicai asupra mea´, i îi numete
nemilostivi în cuvintele; Äcei de aproape ai mei s-au lepdat de mine i casnicii mei au
vorbit împotriva mea; alii m-au batjocorit, i eu m-am fcut de râsul tuturor ´ ( I ov. X I X,
14, urm 30, 9). Numai a auzi de o asemenea ticloie, este nesuferit, tac despre aceea,
când cineva trebuie cu fapta s o sufere.
C ea mai mare srcie, boala cea nesuferit, cea nou si neauzit, pierderea unor atât de
muli i atât de alei copii, i în astfel de chip, batjocura i derâderea i ocara oamenilor,
câte ruti! Unii îl batjocoreau, alii îi fceau dojeni, iari alii îl dispreuiau, nu numai
prietenii, ci i slugile sale. Ba înc nu numai îl ocrau i strigau la el, ci îl i blestemau, i
aceasta nu numai în curgerea de dou, sau de trei, sau de zece zile, ci în curs de multe
luni, nici noaptea el nu avea odihn, ci rutatea zilei se mai mrea prin visurile cele
grozave ale nopii. Ascult-l pe el însui când zice: Äpentru ce m îngrozeti în visurile
mele i m înfricoezi în vedenii´? ( I ov. 1, 14).
C are om ar fi putut s fie aa de oel i de fier, încât s poat suferi atât de multe patimi?
Dac fiecare din aceste patimi, luat singur este nesuferit, apoi gândete, ce zgomot
trebuie s fi ridicat ele toate la un loc în sufletul lui i totui el a suferit toate acestea, i în
toat nenorocirea sa el n-a rostit o singur cârtire pctoas împotriva lui Dumnezeu. De
aceea la dânsul s cutm noi, când suntem în vreo nenorocire, i patimile lui trebuie s
fie un mijloc de vindecare împotriva alor noastre!
Când noi vedem, c unul a rbdat toate btile pmântului la un loc, s ne purtm brbtete
împotriva unei pri dintru acelea, care ne -a ajuns pe noi. S cutm scparea noastr la
istoria patimilor sale, ca la o mam plin de dragoste, care apr i ocrotete pe fiii si cei
înspimântai, i de ne-ar lovi chiar cea mai mare nenorocire, vom gsi la Iov mângâiere
îndeajuns! Dar dac tu zici: ÄAcesta a fost I ov, i de aceea a putut s fie atât de rbdtor,
eu îns nu m pot asemna cu dânsul´, i altele, apoi prin aceasta tu numai îi vei atrage
o mai mare rspundere. C ci tu trebuie s fii înc mai rbdtor, decât dânsul.
Pentru ce aceasta? Pentru c el a trit înainte de timpul harului, când viaa nu era aa de
regulat, harul Sfântului Duh nu se revrsase înc asupra oamenilor, când înc era
foarte greu de a birui pcatul, când domnea înc blestemul si moartea avea înc grozvia
sa. Acum îns pentru noi lupta s-a fcut mai uoar, de când venirea lui Hristos a ridicat
toate aceste piedici ale rbdrii. De aceea, de când Dumnezeu ne -a dat atât de multe
haruri nu mai avem nici o dezvinovire, când noi nu ne asemnm lui I ov întru rbdare.
Pe lâng aceea mai gândii, c nu atunci este timpul de tânguire i de întristare, când ne -a
lovit o nenorocire, ci atunci, când noi am svârit vreu n pcat. Noi îns inversm
rânduiala. C ând noi svârim mii de pcate, aceasta puin ne îngrijete, iar când vine
asupr-ne numai o mic nenorocire, îndat pierdem brbia, ne descurajm i am fi
bucuroi s ne descotorosim de via.
Dar aud pe unii zicând: De ce oare s fie în lume nenorocirea i ostenelile? Eu zic, c de acea
viaa aceasta de acum este plin de trud i de greutate, pentru c i oamenii cei mai grosolan
formai, care cu totul se dedau la cele vremelnice, s se oboseasc, s se sature de cele
http://slidepdf.com/reader/full/vindecarea-orbului-din-ierihon-predici-cu-invataminte-pretioase 11/31
8/7/2019 Vindecarea orbului din Ierihon – predici cu învăţăminte preţioase
lumeti i pmânteti, s fug de dezmierdri, s se lepede de dragostea lor ctre cele
vremelnice, s-i ainteasc dragostea ctre cer i s se pregteasc pentru ziua judecii.
Cci muli slujesc crnii, i înctuai fiind de tirania celor vremel nice zac ca fiarele în
viziunile lor i se simt tihnii în ele, de aceea prin nenorocire Dumnezeu voiete a smulge
de la dânii aceast plcere, i pentru aceasta le-a trimis mult trud, întristare, grij,
lupte i primejdii, o întreag oaste de patimi trupeti, i multe alte nevoi, pe care nu le
putem toate numra, pentru ca ei, înspimântându-se de acest nor de rele, s nzuiasc a
ajunge la cu
amestecat limanul
rul, cicelselin,
aflinumai
s tind a dobândi
binele singur. pacea cea venic, unde nu este binele
S cumpnim toate acestea i s purtm suferinele noastre cu trie de suflet i cu
mulumire lui Dumnezeu, pentru ca i noi asemenea lui I ov s dobândim cununa cea de
biruin a rbdrii, prin harul i prin iubirea de oameni a Domnlui nostru I isus Hristos,
cruia cu Tatl i cu Duhul Sfânt se cuvine slava, acum i în vecii vecilor!
Printele Constantin Galeriu - Vindecarea orbului din Ierihon
În numele Tatlui i al Fiului i al Sfântului Duh. Amin.
Binecuvântai cretini în Sfânta Biseric a Domnului nostru Iisus Hristos! Neîncetat s avem
acest gând în sufletul nostru, atunci când ne rugm, când citim, când ne împrtim: s
simim c trim timpul lui Dumnezeu c acum, ca un astzi neîncetat.
Altfel spus, ascultând acum dumnezeiasca Evanghelie s simim pe Mântuitorul, Care este
izvorul ei, iar cuvintele Lui sunt rostite pentru noi, acum, în acest ceas, în acest loc. S
simim aa cum simeau cei care Îl ascultau cu adevrat; cci nu toi cei care a u fost în
http://slidepdf.com/reader/full/vindecarea-orbului-din-ierihon-predici-cu-invataminte-pretioase 12/31
8/7/2019 Vindecarea orbului din Ierihon – predici cu învăţăminte preţioase
preajma Mântuitorului s-au curat; dar toi cei care au fost cuprini în inimile lor de
cuvintele Lui s-au curat de patimi. Pentru c este cu putin ca cineva s fie lâng tine dar
cu sufletul în alt parte; deci puteau sta lâng Hristos fr s fie cu El. Noi aa s ascultm cu
adevrat dumnezeiescul cuvânt al Evangheliei, rostit pentru noi în ceasul acesta. i numai aa
noi îl simim, îl trim. Suntem cu Hristos i în Hristos e viaa noastr, i alt via mai
scump nu exist decât a lui Hristos în noi, cum simea Sfântul Apostol Pavel: ³ Hristos în
noi, ndejdea mririi ´.
A fost rânduit de Biseric Evanghelia vindecrii orbului Bartimeu. Era, iubiilor, timpul
apropierii jertfei Mântuitorului, timpul crucii i al învierii Lui. Cobora din Galileea, din
nordul Israelului, ctre Ierusalim, iar drumul trecea prin Ierihon, un ora care este i astzi un
important centru comercial. În vremea veche se fcea comer mai ales cu mirodenii i cu
plante medicinale. S-a apropiat I isus de I erihon i un om edea lâng drum cerind.
Auzind c mulimea trece, a întrebat orbul: ³ C ine este Acesta?´. I -au rspuns: ³Trece
I isus Nazarineanul´. Atunci el a strigat zicând: ³ I isuse, Fiul lui Dumnezeu, fii milostiv
mie!´. C ei care treceau înainte îl certau: ³Taci!´; dar el cu mult mai mult Îl striga: ³Fiule
al lui David, fie-i mil de mine!´. Oprindu-Se I isus, a poruncit s fie adus la Dânsul i l-
C I
azis:
întrebat:
³Vezi!³ C reedina
voietitas-i
te-afac?´; i el airspuns:
mântuit´; îndat a³Doamne,
vzut i s vd!´.dup
mergea ar Mântuitorul i-a
E l slvind pe
Dumnezeu. I ar tot poporul care vzuse a dat laud lui Dumnezeu.
Iubiilor, potrivit Sfintelor Evanghelii i înelegerii celor care au cercetat mai adânc, cele mai
multe minuni svârite de Mântuitorul au fost vindecri de orbi, împrtire a luminii. Când
rostim acest cuvânt mintea noastr alearg ctre rdcinile existenei. C ci dac primul act
dumnezeiesc a fost ³ S fie lumin´, atunci întreaga fptur e zidit din lumin, i fiecare
din noi în adâncul fiinei noastre suntem lumin; ar trebui nici o clip s nu uitm acest
fapt: ³ E u sunt i trebuie s fiu lumin´; nici o clip lumina s nu se sting în mine!´.
Dar s-a zis spre
Dumnezeu c pcatul
Lucifer a(Lucifer
însemnat stingereapurttor
înseamn luminiideînlumin);
om, omul întorcându-se
adic de în
întorcându-se la
sine, adorându-i propria lumin, zidit, a devenit întuneric. Lumin i întuneric...
Pentru c spune Mântuitorul: ³Vzut-am pe satan ca un fulger czând din cer´ (Oricine ar
trebui s gândeasc, s simt dac e întuneric, fiindc atunci nu mai vede lumin, nu mai
vede rostul lui; sensul întregii existene s-a întunecat). i atunci înelegem de ce cele mai
multe minuni svârite de Mântuitorul au fost vindecri de orbi; E l C are este Lumina, a
rostit direct: ³ E u sunt Lumina lumii, cel ce vine dup Mine nu va umbla în întuneric, va
avea lumina vieii. i întru E l via era´.
Iar Isaia neîncetat profeete c Mesia, adic trimisul lui Dumnezeu în lume, va deschide
ochii orbilor. i când Mântuitorul a incept slujirea lui a citat tocmai din proorocul I saia la
cap. 61 versetul 1: ³Duhul Domnului este peste Mine. E l M-a trimis s vestesc slobozire
robilor, s dau vedere orbilor´. i atunci când Sfântul I oan Boteztorul, în temni fiind
trimite doi ucenici la Mântuitorul s-L întrebe: ³Tu eti C el ce trebuie s vin, sau s
ateptm pe altul?´, iar pe ei, pe ucenici, s-i încredineze c E l este ³ Mielul lui Dumnezeu
cel ce ridic pcatul lumii ´, ce a rspuns atunci I isus?± ³ Mergei i spunei lui I oan cele
ce auzii i vedei: Orbii îi capt vederea i chiopii umbl...´ (Mat. 11; 4, 5) (rostind ceea
ce svârea E l, despre lumina, dar lumina fizic, adic vindecarea orbilor), semne vii al
http://slidepdf.com/reader/full/vindecarea-orbului-din-ierihon-predici-cu-invataminte-pretioase 13/31
8/7/2019 Vindecarea orbului din Ierihon – predici cu învăţăminte preţioase
milostivirii lui Dumnezeu, C are aduce din nou lumin în noi. Ai vedere i umbli în
lumin, care e Hristos.
Iubiilor, a zice c noi, mulimea aceasta suntem una cu mulimea de atunci. S nu uitm:
era în apropiere de Pati (Patile iudeilor) i mulimi veneau din toate cetile la Ierusalim,
mai ales pe acest drum; i, închipuii-v: Unii mergeau pe jos, alii cu cmile; copii, tineri,
btrâni, farisei, crturari, ostai, oameni simpli, toat mulimea aceea. i în mijlocul lor era
Hristos. i iat,
adun lumea, se laadun
intrarea în Ierihonoerau
i ceretorii), i nite ceretori
mrturisesc scripturi (în
le iasemenea
cronicile.împrejurri, când
Ceretorii de caresee
vorba în Sfânta Evanghelie sunt pomenii de toi cei trei evangheliti: Matei, Luca i Marcu;
iar Sfântul Marcu îi d i numele ceretorului pe care îl va vindeca I isus: Bartimeu (fiul
lui Timeu). C e înseamn aceasta? C el a devenit cretin i c era cunoscut în biserica lui,
unde i s-a spus, iat, Bartimeu, adic fiul lui Timeu. i el cerea, dar auzind mulimea,
zgomotul, întreba: ³Ce e, ce se petrece?´; atunci îi spune oarecine: ³Trece Iisus
Nazarineanul´. El auzise; mai ales el, un nefericit fr vedere s nu aud, s nu întrebe, s nu
tie?! i atunci deodat el striga i, observai, în Sfânta Evanghelie mereu apare acest cuvânt
de chemare, acest apelativ: ³ I isuse, Fiul lui David, miluiete-m!´ . Fiul lui David era
cuvântul
lui prin care
Dumnezeu eramântuirea
pentru desemnatlumii.
Hristos,
DeciMesia,
acest Trimisul
Bartimeului Dumnezeu înpelume,
Îl mrturisete Unsul
Hristos, pe
Mesia. Miluiete-m are alt îneles decât o simpl cereal. E l strig i mulimea din jurul
Mântuitorul îi spune: ³Taci´; îns el nu tace, el strig mereu ³ I isuse, I isuse, Fiul lui
David, miluiete-m !´.
Parc te întrebi atunci dou lucruri. Pe de o parte: Cine vedea? Oare nu mai curând oarb era
mulimea? Îl vedea i mrturisea pe Hristos în adevrul fundamental, ca Mântuitor, ca Unsul
lui Dumnezeu. Pe de alt parte, de multe ori te întrebi i judecând pe alii: Doamne, eu am
dreptate. i parc vrei ca atenia s fie numai la tine, la ce gândeti tu. Dar oare nu atunci
începiel,tucstuîmpari
decât judecata
pui în inima luidecizia
aceea Dumnezeu? tii tu c
lui Dumnezeu eti maireferitor
? Aceasta demn sau mai
la cei nedemn
care voiau
ca el s nu mai strige.
Alta e iubirea lui Dumnezeu, iubirea care iradiaz din E l, din Hristos, i care e lumin, ea
aude, vorbete, i aceea este i ubirea adevrat, care aude strigtul cuiva, care vede
suferina cuiva; i e legat de tine dac iubeti sau nu, dac lumina ta aude, dac iubirea ta
vede, dac iubirea ta simte. Dar acolo era I ubirea întrupat, care ptrundea pân la orb, i
orbul rspundea la iubire cu credin; la iubirea ta smerit de care uneori te îndoieti
dac eti vrednic cu adevrat.
Doamne, de câte ori nu am înelat noi dragostea Ta! Te iubesc eu pe Tine cu adevrat,
când inima mea este atât de împrit, când cea mai mare parte a timpului meu o risipesc
în lumea aceasta, în lumea de patimi i stricciuni?
Te întrebi: Doamne, fiecare trebuie s gândeasc: C ât putere adun sufletul meu ca s
Te contemple, s gândeasc la Tine!
Orbul, srmanul, era în suferin i de aceea noi spunem c el vedea la Cine s strige; era
într-un moment de dezndejde al existenei lui, dar era atent i la lumina pe care o purta în
adânc, cci toi suntem lumin, i trebuie s nu uitm acest lucru. i atunci, iubirea lui
Iisus l-a chemat. Toi oamenii duhovniceti spun: Dac întreaga ta fire e lumin, de bun
http://slidepdf.com/reader/full/vindecarea-orbului-din-ierihon-predici-cu-invataminte-pretioase 14/31
8/7/2019 Vindecarea orbului din Ierihon – predici cu învăţăminte preţioase
seam e izvorât din C el care este Lumina, adic din Hristos. C ând noi privim feele
sfinilor, aureolele din jur, trebuie s tim c toate sunt de la E l. Ale luminii divine toate
sunt, dar simim aceasta dac noi suntem luminai. E l este cel care ne lumineaz ; i,
Doamne, revin la acest gând care m stpânete neîncetat: E l este lumina i cine vrea s
se împrteasc din E l i numai din E l; cci E l este I zvorul; noi, toi ceilali, suntem
zidire, fpturi, nu izvor; I zvor este numai E l.
Moise, i el lumina, observai, dar lumina îi venea de sus. Apostolii, i ei au strlucit în
lumin, dar venea de la Hristos. Acum Hristos îndreapt iubirea i lumina Lui ctre acel
srman orb. Pomenea cineva aceast observaie subtil, pare mai mult o figur de stil, dar
cu un tâlc adânc: Dumnezeu numra pân la unu. Altfel spus, pentru Dumnezeu fiecare
este unu, un unic, care are însemntate egal cu oricine din lumea aceasta. Deci pentru
fiecare Dumnezeu are o oaz de lumin i iubire a Lui, i mai ales pentru cel care strig.
Poate c aici e una din tainele tainelor, dac vrei. Dac tu cazi într-o nesimire, o uitare
de sine, adic de obâria ta, atunci cazi, cum va spune psalmistul, i în uitarea de
Dumnezeu.
Lui. Tu refuzi
De ce zice iubirea
psalmistul³ lui când
Pân Dumnezeu, refuzi
Doamne, pomenirea
m vei lui
uita?´. C Dumnezeu
uvântul i amintirea
este înfricotor:
s fii uitat de Dumnezeu...
De aceea profeii Vechiului Testament spun: A fi pedepsit de Dumnezeu nu e atât de grav,
e mai grav a fi prsit de Dumnezeu. Iisus îl cheam pe el care mrturisea mai mult decât
toi, orbul care-L vedea. Mulimea îi spune s tac, el strig mai tare; i Iisus poruncete:
³Aducei-l la Mine!´. i îl aduc la El; îl întreab: ³Ce vrei s-i fac?´. Bineîneles, I isus tia,
dar voia s-l pun s vorbeasc, s strige i s se arate lumii c nu vede (cu ochii fizici).
³Doamne, s vd!´; i I isus îi spune: ³Vezi!´. C ât de simple i puternice sunt cuvintele lui
I
isus!
au i lumina
fcut´; ziditoare,
i acum creatoare,
rezidete. reface lumina
La Apocalips ochilor
este un lui,ziditor,
cuvânt cci ³toate printr-Însul
ca orice s-
cuvânt al
Mântuitorului: ³ I at, pe toate E u le fac noi ´. Ar trebui s reinem acest fapt; s reinem i
s simim c întâlnirea cu Hristos e întotdeauna un act de o noutate absolut.
... ³Vezi!´ ± i ce a vzut orbul? C are a fost primul act al vederii lui? Faa lui
Hristos. Acesta este un fapt capital. Gândii-v ce a simit el, care auzise cuvântul i din
Vechiul Testament, prin care se mrturisea c Mesia va veni, cci el însui mrturisete i
deodat strig: ³Fiule al lui David!´. Simte mila Lui i Îl vede pe Mesia, îl vede pe Fiul lui
David. I se împlinete ceea ce el dorea, simea, vedea, i deschide ochii pe faa lui Hristos;
I
i zice E E
de obiceivanghelia c: ci³ Mergea
nu îngduia, dup
le spunea l, slvind
tuturor pe Dumnezeu´.
celor vindecai: i isus
³Nu spunei îngduie,
la nimeni, El tie
s nu care
nimeni!´. Acum nu mai face aceasta, Iisus merge ctre ceasul ultim. I -a venit ceasul. Acea
mulime Îl va mrturisi în ziua Floriilor. Cei care vor striga ³ Osana, Fiul lui David ´ vor fi
poate i printre alii care for strig: ³ Rstignete-L!´. Dar orbul niciodat nu se va mai
dezlipi de El; el era de acum unul din cretinii luminai. Merge dup Iisus, cci Iisus îl
vindecase de orbire.
S fii vindecat de orbire!... Primeasc dragostea voastr doar câteva cuvinte de
încheiere, privind orbirea. Eu nu a zice de orbirea dumneavoastr, nu a îndrzni; nici nu am
http://slidepdf.com/reader/full/vindecarea-orbului-din-ierihon-predici-cu-invataminte-pretioase 15/31
8/7/2019 Vindecarea orbului din Ierihon – predici cu învăţăminte preţioase
calitatea s judec pe nimeni, s osândesc; a vorbi mai mult de orbirea mea, dac vrea fiecare
s ia parte la acest gând i cuvânt. Gândii-v, noi suntem zidii din lumin. Hristos este
Lumina lumii i E l este C alea unic i unicul adevr; iar noi când zicem adevr s nu ne
sfiim: noiunea de adevr e C el care întrupeaz adevrul. Noiunea, ideea de adevr, ea nu
m mântuiete, ea m ajut s gândesc multe, dar toate acestea învlmesc sufletul i m
las în orbire, dei am putut sesiza împreun c Mântuitorul a trimis mesajul acesta lui Ioan:
³ Mergei i spunei lui I oan: orbii vd, chiopii umbl´. Cuvântul merge, circul, este atât
de puternic, atât de concentrat în el cum nu v închipuii.
Omul nu poate sta locului, omul simte nevoia s umble, s caute lumin, s caute înnoire
mereu. Când am luat parte la o întrunire mai zilele trecute, întrebam pe medicul psihiatru de
alturi cum explic motivaia acestei ptimiri omeneti? i rspunde: ³Caut noutate´. De
aceea asemenea persoane îi schimb hainele, brbaii în cele femeieti, cele femeieti în cele
brbteti, vor ceva nou. Noi nu judecm c omul vrea noutatea, asta nu o poi opri.
(Cineva a spus: ³Dac raiul ar fi ceea ce au zic unii: «vom privi, vom cânta», o, ce
plictisitor!´). E în firea noastr, pentru c e de la Dumnezeu aceast fire a noastr.
Pi când
vezi priveti
bogia înapoia
florilor, ta, laa toat
holdelor, fptura,
vietilor care regnul
umplu cel mineral,atunci
vzduhul, apele,nuatâtea corpuri,
înelegi când
deodat c
eti într-o micare continu? Dar încotro mergi? i aici s-a produs poticnirea, aici, c omul
czând în adorare de el s-a desprit de lumina cea adevrat, s-a desprit de Dumnezeu,
zvor al luminii, i a cutat lumin în el, în lumea aceasta, pe care a idolatrizat -o, a
I
indumnezeit-o, adic, cum spune Apostolul, a început s se închine fpturii în locul
Fctorului. Nu e de vin fptura, noi am indumnezeit-o. Râul nu e nici în materie, nici în
fptur; în noi e rul; în Lucifer i în noi, care am primit smâna de la el, din cuvântul lui:
³Vei fi ca nite dumnezei´.
i atunci
i... eu zicomule, eu teidoli,
c nu sunt vd pedartine preocupat,
dac peregrinezi
m preocup de ceva i rmâi
mai multîndecât
lumeaîmizidirilor fcându
este ziditor, tot -
un fel de idol este. Trebuie s am limpede contiina mea cum s aleg între bine i ru, atât
cât m zidete pe mine, deopotriv trupete i duhovnicete, fizic i spiritual, i nu numai
atât.
Hotrât, noi nu ne aflm în orbire, cci s nu lum decât un simplu exemplu: Poate c unii
din cei de fa ai vzut bunoar cum un regizor la teatru vrea ceva nou: Îl pune în scen pe
Shakespeare, Romeo i Julieta, i ca s fie nu simplu, ci senzaional, s produc senzaie (iar
senzaia în ce const totdeauna, ce produce senzaia dac nu ceva nou) îi prezint personajul
fr costum, cum a aprut din sânul maicii sale. Nu ne ocheaz, dac avem o minte
limpede,netulburat, faptul c a aprut aa, ci de ce a fcut aa, ce a dorit el? A dorit, vedei,
noutatea, senzaia, nu? Deci nu poi stinge în om dorul de desvârire, dorul de înnoire,
dorul de vedere, de a merge, a cuta. Omul trebuie s mearg, dar unde mergi, unde duce
drumul tu, unde duce acest drum? i, sigur, poate zice cineva: ³Printe, Dumnezeu e în
toat umanitatea´. Nu, d epinde de fiecare din noi unde duce drumul meu i cum s fac eu
ca drumul meu s mearg aa, la int, s vd i, asemeni lui Bartimeu, s deschid ochii.
Îmi st în minte un cuvânt uluitor, care de-a lungul a zeci de ani s-a înrdcinat în inim:
C ând Sfântul I
gnatie Purttorul de Dumnezeu a fost condamnat la moarte. E ra cretin i
http://slidepdf.com/reader/full/vindecarea-orbului-din-ierihon-predici-cu-invataminte-pretioase 16/31
8/7/2019 Vindecarea orbului din Ierihon – predici cu învăţăminte preţioase
a fost condamnat s fie mâncat de fiare la Roma, iar cretinii vroiau s intervin pe lâng
împrat ca s se comute pedeapsa, s fie graiat; iar el le scrie: ³Nu -mi facei rul
acesta!´. Pe lâng cuvântul atât de uluitor: ³Lsai-m s ajung grâu în dinii fiarelor´
(ca s devin eu euharistie, împrtanie), spune acest cuvânt, unic: ³ De-abia ajuns la
Hristos, atunci voi fi om´. C um s iei din lumea aceasta? Sunt t rei ci duhovniceti de
care se poate lega omul din lume ca s ajung la Hristos.
Cea dintâi cale este eliberarea de patimi: desfrâu, beie, fumat, dor de putere, i
înlocuirea lor cu lumina virtuilor: a credinei, a ndejdii, a dragostei, a dreptii, a
buntii, a smereniei ; Dup ce te purifici de patimi nu mai priveti lumea aceasta cu ochi
ptimai. Priveti aceast lume i pe semenii ti cu ochii lui I isus. Toate le priveti
în lumin divin; dar nu te opreti aici. i aici vine momentul cheie, momentul tragic al
lumii, cci ar spune cineva: M eliberez de patimi i apoi privesc lumea contemplând
fpturile în lumin divin. Un om învat, un cercettor, în orice domeniu, oricine poate
privi lumea cu ochii curai; deci, oriunde te -ai afla în lumea aceasta, poi tri asemeni
sfinilor, cltorind în lumin; e lumina aceasta a raiunii prin care înelegi rostul lucrurilor.
Mai departe îns, i aici, cum v spuneam, este momentul cheie, cine s -a oprit aici a rmas în
aceast lume i e prada tuturor durerilor, tuturor curentelor, fantomelor lumii i rmâne în
stricciunea acestei lumi. Or, pasul mai departe, i al sfinilor i al nostru, trebuie s fie
dincolo de lumea aceasta, la Ziditorul ei. De aceea se spune, o spun toi sfinii, dup ce a
strlucit în tine lumin divin i contempli toate fpturile în diafania lor, deodat dincolo
de ele, un pas mai departe, te înali la Ziditorul, la faa lui Hristos, i de- abia atunci devii
om, cum a spus Sfântul I gnatie, de-abia atunci simi cu adevrat c te-ai împlinit.
Eu simt dou mari dureri pe care vreau s vi le pun la inim: dezrdcinarea din Dumnezeu
i incapacitatea de a privi întregul existenei. Dezrdcinatul, srmanul, trece în superficial;
i incapacitatea de a privi întregimea existenei: fptura întreag, cu Ziditorul ei.
S ajute bunul Dumnezeu s simim vindecarea în noi prin aceast mrturie a
E vangheliei, a mrturiei de astzi a lui Bartimeu, care a vzut i a mers dup Hristos, i a
gândului acelui sfânt I gnatie, Purttorul de Dumnezeu: Ajungând la Hristos, atunci
devii cu adevrat om; omul deplin, ca C el C are este Dumnezeu adevrat i Om
adevrat, Hristos. Amin.
http://slidepdf.com/reader/full/vindecarea-orbului-din-ierihon-predici-cu-invataminte-pretioase 17/31
8/7/2019 Vindecarea orbului din Ierihon – predici cu învăţăminte preţioase
Pr. Ion Cârciuleanu - Predica Rugciune împlinit
În "Predica de pe munte", Mântuitorul, între altele, a spus poporului strâns s -i asculte
cuvântul C erei i vi se va da; cutai i vei afla; batei i vi se va
deschide"Lui cel 7,
(Mat. dumnezeiesc:
7). Ele sunt" fapte de struin în revendicarea unor drepturi pe care le
socotim legitime. Temeiul acestui adevr îl explic însui Mântuitorul mulimilor: "C
oricine cere ia, cel care caut afl i celui care bate i se va deschide " (Luca 11, 5-10).
Într-adevr, Dumnezeu îi revars harul su peste cei struitori în rugciune. O
confirmare adevrat avem în textul Sf. Evanghelii a zilei de astzi.
at-L pe Mântuitorul în ultimul drum spre I erusalim, vorbind cu sfinii Apostoli, pentru a
I
treia oar, despre patimile i moartea Sa. Acest drum trecea printr-un ora cu numele de
I
erihon. La marginea acestui ora cerea un orb, cruia Sf. E vanghelist Marcu îi d i
numele: Bartimeu, fiul lui Timen. Orbul, auzind venind mulime de lume, întreab: "C e
este, ce s-a întâmplat?" C ineva i-a rspuns: "Trece I isus Nazarineanul". La auzul acestor
cuvinte, un fior puternic de ndejde nvlete în sufletul bietului orb. E l auzise de multe
vindecri miraculoase fcute de Mântuitorul; ba auzise c înviase chiar morii! De aceea,
cu inima plin de credin i ndejde în mila Domnului, el începe s strige " I isuse, Fiul
lui David, ai mil de mine" (Luca 18, 38). Nevzând, nu putea aprecia distana dintre el i
Iisus, ca s tie cum s-i modeleze vocea i striga din ce în ce mai tare, ca s fie auzit. C ei
http://slidepdf.com/reader/full/vindecarea-orbului-din-ierihon-predici-cu-invataminte-pretioase 18/31
8/7/2019 Vindecarea orbului din Ierihon – predici cu învăţăminte preţioase
din jur încercau s-l tempereze, "îl certau s tac".Dar orbul nu ine seama de nimic, nu
ascult de nimeni, ci ascult numai de glasul inimii sale, de glasul cugetului su, care-i
spune: strig tare, s fii auzit, cci nu se tie dac scpând acum prilejul, i se va mai
arta vreodat. De aceea, el mai nestvilit, mai din adâncul inimii, mai tare striga: "Fiul
lui David, ai mil de mine!"
Adic, ai mil Doamne, i nu m lsa în acest întuneric dezndjduit!
Ai mil i d-mi vederea, s te pot vedea pe Tine, Doamne!
Ai mil, Stpâne, i învrednicete-m s pot i eu vedea mreaa oper a minunilor
Tale, ca s pot striga ca psalmistul: "C ât de minunate sunt lucrurile Tale, Doamne, toate
întru înelepciune le-ai fcut" (Ps. 103, 2).
Desigur, se cuvine s ne întrebm: Oare Mântuitorul nu auzise de mult glasul orbului? Îi
auzise i glasul i-i tia i durerea i dezndejdea, dar i credina; îns lsându -l s mai strige,
Mântuitorul voia s atrag atenia acelor cu adevrat orbi, dar cu ochii sufletului, din
jurul Su: mai întâi c E l este Mesia, Fiul lui Dumnezeu i apoi, s le arate credina
acelui orb.
"S-a oprit apoi Mântuitorul i a poruncit s-l aduc la E l, i dup ce s-a apropiat, l-a
întrebat: "C e vrei s-i fac?" i orbul a rspuns: "Doamne, s vd!" (Luca 18, 40-51).
Oare nu tia Mântuitorul ce dorin avea orbul? i atunci, pentru ce îl mai întreba?
Pentru acelai motiv: pentru a vdi mai mult credina arztoare i struitoare a orbului i
apoi de a face pe orbii i surzii sufleteti din jurul Su s- I priceap dumnezeirea, dei le
spusese lmurit altdat: "Vei auzi cu urechile voastre i nu vei înelege; vei privi cu
ochii votri i nu vei vedea " (Mat. 13, 14; Isaia 6, 9).
Pentru credina i struina lui, dup cum ne spune Sf. Evanghelie, orbul a fost
rspltit: "i I isus
i-a zis: Vezi, credina ta te-a mântuit! Numaidecât orbul i-a recptat
vederea i a mers dup I isus mrind pe Dumnezeu" (Luca 18, 42-43).
Ce învturi putem trage din aceast minune? O întrebare ne poate tulbura contiina: De ce
infirmitile? De ce unii se nasc cu boli i infirmiti? Ne punem aceste întrebri, dar nu toi
tim a rspunde la ele. Nu totdeauna se poate rspunde. Dar exist un rspuns. Chiar dac nu
ptrundem
Dumnezeu.noi sensul unui lucru, avem credina c în toate exist o lucrare i o dreptate a lui
Fr aceast credin am fi dezarmai i dezorientai cu desvârire.
C redina ne d sperana într-un sens i ne înarmeaz cu senintate i rbdare, chiar în
cele mai grele momente. Gsim, în puterea acestei credine, i unele explicaii, chiar dac se
ascund multe taine i mai rmân multe întrebri fr rspuns.
http://slidepdf.com/reader/full/vindecarea-orbului-din-ierihon-predici-cu-invataminte-pretioase 19/31
8/7/2019 Vindecarea orbului din Ierihon – predici cu învăţăminte preţioase
Nu tim i nici nu putem ti voia lui Dumnezeu în lucrarea Sa.
Se mai pot cuta i alte explicaii, în unele ajutându -ne chiar de observaia tiinific.
Pcatul, greelile se înscriu în corpul nostru tot aa cum se înscriu i în sufletul nostru i las
urmri. Acestea se transmit prin acele prticele genetice care se motenesc din prini în
copii.
Urmaii pltesc pcatele înaintailor. Dar acestea nu explic totul.
Câte alte lucruri nu tim, dar aceasta nu înseamn s ne pierdem credina, ci s ne -o întrim.
Ce tim, de pild, despre taina fiinei vii, despre simuri, despre inteligen, despre iubire,
despre ur, despre altele? Tainele vin s ne întreasc credina, nu s ne-o scad. Tainele,
nerspunsurile ne descoper c Altcineva rspunde de noi. Avem exemplul marilor savani
pe care tainele ce nu le pot ptrunde îi apropie de Dumnezeu. Iat ce a scris Einstein: " S
tii c exist cu adevrat ceva de neptruns pentru noi, care se manifest ca o
înelepciune suprem i ca o frumusee neasemuit, pe care mijloacele noastre modeste le
pot percepe numai în cele mai primitive forme - aceast cunoatere, acest sentiment se afl
în centrul religiozitii. În acest sens aparin categoriei oamenilor profund religioi ".
Dar s ne întoarcem la orbul de pe drumul Ierihonului. Primul lucru pe care îl putem
observa la el este încrederea cu care a cerut ajutorul lui I isus, dar cu deosebire stâruina
lui în rugciune.
Struina orbului, repetarea cuvintelor: " I isuse, Fiul lu David, fie-i mil de mine",
exprim atitudinea plin de brbie, de curaj, de încredere a omului în faa vieii i a
loviturilor ce-i este dat s le îndure. E a ne arat c nu trebuie s dezarmm în faa
greutilor i a durerilor.
Ar fi interesant s tim care a fost starea sufleteasc a orbului în rugciunea ctre Iisus. E
greu s ne analizm strile noastre sufleteti, nicidecum ale altora . Totui, ceva putem ti: C
starea general a credinciosului, cufundat în rugciune struitoare, este activitate.
Pentru c rugciunea este întâlnirea sufleteasc a credinciosului cu Dumnezeu, este
strigtul unei inimi cucerite de drnicia lui Dumnezeu spre a primi har i binecuvântare.
Ori, aceast înlare pe scara rugciunii presupune efort. Starea noastr în rugciune trebuie
s fie
cu o stare
toat de tensiune,
smerenia de lupt împotriva
- spre Dumnezeu, chemrilor
de încadrare a voineidearte
propriiiîndevoina
mobilizare a puterilor -
lui Dumnezeu.
Starea de încadrare i dorina împlinirii rugciunii sunt completate de încrederea în
eficacitatea rugciunii. Orice rugciune smerit i raional implic credina în eficacitatea
ei.
http://slidepdf.com/reader/full/vindecarea-orbului-din-ierihon-predici-cu-invataminte-pretioase 20/31
8/7/2019 Vindecarea orbului din Ierihon – predici cu învăţăminte preţioase
Credina orbului în eficacitatea rugciunii lui a aprut în cerere, care a fost satisfcut. De la
început, cererea lui pioas, pe bun dreptate, a fost expresia unei credine interioare care i -a
dat posibilitatea de a se adresa Domnului Iisus prin rugciune. I mitând rugciunea
Mântuitorului, rugciunea cretin cere cu preferin bunuri spirituale. Sufletul, tulburat
i amrât, roag pe Mântuitorul s-i vin într-ajutor în durerea sa, s-i potoleasc
patimile, s-i spulbere îndoielile i s-i dea trie voinei sale slbite.
Despre încrederea în eficacitatea rugciunii ne povestete Mântuitorul spunând: " Avei
credin în Dumnezeu " (Marcu 11, 22-23). " i toate câte le vei cere, rugându-v cu
credin, vei primi " (Mat. 21, 22).
Mântuitorul a vrut s inspire ucenicilor Si o credin vie i concret în eficacitatea
rugciunii (Matei 7, 7-12). Practic, Iisus i-a manifestat încrederea în eficacitatea rugciunii,
când a fost ispitit de diavol în pustie precum i în preajma patimilor, când " fiind în zbucium,
cu mai mare struin se ruga" (Luca 22, 44).
E
Struina
vduvei din este parabola
indisolubiljudectorului
legat i de rugciune. a este 18,
nedrept (Luca prezent
1-8), iîneficace în rugciunea
rugciunea femeii
cananeence (Mat. 15, 21-28), precum i în rugciunea orbului Bartimeu. Rugciunile
acestora s-au împlinit fiindc Dumnezeu îi pleac urechea la rugciunea struitoare,
dac în coninutul ei nu cuprinde nimic vtmtor, ci numai cele folositoare sufletului i
trupului.
Minunea cu orbul Bartimeu se poate petrece în viaa fiecruia din noi, fiindc o anumit
orbire putem avea fiecare. Se cere s imitm pilda lui Bartimeu, adic s ne rugm struitor.
Alt izbvire nu avem decât alergând la Hristos i E l s se apropie de noi i s întrebe: C
ceri? S-i rspundem, cu grab, i noi: e
Vrem s vedem, Doamne,
vrem s vedem bine-adevrul,
vrem s vedem crucea Ta.
Vrem s vedem limpede datoriile noastre.
Ajut-ne!
ctre ele, iDeschide-ne ochii!
ca fluturii ce Ne-au
zboar orbitademenii
noaptea i ne-au uluit ispitelene
de flacr, false
-amale
arslumii!
aripileAm alergat
sufletului
nostru i azi suntem atât de nevolnici. Ne-am adpat din înelepciunea îneltoare a
veacului i am alunecat în desftrile lui întinate i ne-am uitat de dragostea Ta.
Ajut-ne! i f, Doamne, s ptrund în sufletele noastre, cuvântul Tu! i o dat cu el,
Puterea, Viaa, Lumina dup care ele sunt însetate! În felul acesta, vom simi puteri noi,
se va nate "Fptura nou" a cretinului liber de pcat, iar o mân blând ne va ridica
http://slidepdf.com/reader/full/vindecarea-orbului-din-ierihon-predici-cu-invataminte-pretioase 21/31
8/7/2019 Vindecarea orbului din Ierihon – predici cu învăţăminte preţioase
din lumea rtciilor i deertciunilor de tot felul i ne va spune, cum i -a spus lui
Bartimeu: "C redina ta te-a mântuit". Amin.
(Textul este preluat din volumul Predici al pr. Ion Cârciuleanu. )
Printele Iosif Trifa - Vindecarea orbului din Ierihon
ÄC e voieti s-i fac? «Doamne, s vd!³
Un biet ceretor orb cerea mil la marginea unui drum din Ierihon. Glasul lui tânguitor
rsuna pân departe, cerând mila trectorilor. Srmanul! De ani de zile cerea i putrezea
lâng un zid din oraul Ierihon.
Dar, deodat, un zgomot mare se face. Mulime de oameni d nval din toate prile. Bietul
orb întreab i el ce s-a întâmplat, ce înseamn aceast micare? ÄVine Iisus Hristos ± îi
rspunde cineva din mulime Vine Omul despre ca re se vorbesc atâtea lucruri minunate ³.
În sufletul celui orb deodat se aprinde o lumin mare. Toat fiina lui se cutremur de
ndejdea tmduirii. Auzise i el despre I isus, Doctorul i tmduitorul bolnavilor; i acest
I isus trecea acum prin acest loc. Gloata cu I isus se apropie. Ndejdea orbului deodat
capt grai i strig: Ä I isuse, Fiul lui David, miluiete-m!³«
Lumea îl ceart s tac, dar el strig tot mai struitor: Ä I isuse, Fiul lui David, miluiete-
m!³ « Domnul aude glasul bietului orb. E l totdeauna aude glasul celor care sufer. Se
apropie cu iubire de el i îl întreab: ÄC e voieti s-i fac?³ ÄDoamne, s vd!³, rspunde
orbul. S vd iar lumina soarelui, s vd lumea, s-mi vd rudeniile, s Te vd pe Tine i
s pot umbla în crrile Tale³«
isus i-a zis: ÄFie ie dup credina ta!³; i orbul îndat s-a tmduit.
I
O, ce îneles adânc este în aceast Evanghelie! În chipul orbului, aa stm i noi orbii de
patimi i frdelegi. ÄOchi avem, dar nu vedem; urechi avem, dar nu auzim³.
Ne tânguim de necazuri, de lipsuri, de greuti, dar n-avem ochi s vedem pricina
necazurilor i nu avem urechi s-auzim chemarea Domnului de a ne întoarce din calea
frdelegilor.
Domnul vede suferinele noastre, Se apropie cu iubire de noi i ne întreab i pe noi: ÄC e
voii s v fac?³. Noi îns n-auzim întrebarea Domnului i nu rspundem nimic la
http://slidepdf.com/reader/full/vindecarea-orbului-din-ierihon-predici-cu-invataminte-pretioase 22/31
8/7/2019 Vindecarea orbului din Ierihon – predici cu învăţăminte preţioase
aceast întrebare. De la Domnul noi nu cerem nimic; noi cerem de la lume uurarea vieii
i a necazurilor noastre.
Mie, de câte ori citesc Evanghelia de mai sus, îmi vine s plâng. M gândesc c orbul de la
Ierihon a trit dou viei: una în orbie i alta în lumin. M gândesc c i eu am trit o via
de orbie sufleteasc, o via pierdut. Oh! C e mult a lucrat Domnul pân s m aduc la
lumina vieii! M gândesc la zbuciumrile vieii mele, când m plângeam Domnului de
asprimea vieii i Domnul
îns, nesocotitul, m întreba:
ceream mereu ÄC lumeti.
lucruri e voietiAbia
s-i pe urmC usufletul
fac?« ce s te « E u
ajut?³
meu a strigat:
ÄDoamne, s vd!³. Abia pe urm mi-am dat seama c vorba cea mai dulce i fericirea cea
mai mare de pe lume sunt cuvintele: ÄOrb am fost, i acum vd!³. Oh! C um Äa orbit
dumnezeul veacului acestuia (diavolul) mintea oamenilor ca s nu vad strlucind
E vanghelia lui Hristos!³ (
II C or. 4, 4).
Patimile i pcatele cele grele fac între oameni o cumplit orbie sufleteasc. Mâniosul,
desfrânatul, beivul, lacomul etc. sunt tot atâia orbi care i-au pierdut ochii i vederea cea
sufleteasc.
S lum aminte! Orbia sufleteasc este cea mai cumplit boal i nici un alt
doctor nu poate tmdui aceast boal decât Doctorul care l-a tmduit pe
orbul din E vanghelie: I isus Hristos. Orbul din Evanghelie s-a tmduit prin credina
lui cea tare, prin încrederea lui în puterea lui Iisus i prin dorina lui cea vie care suspina,
zicând: ÄDoamne, s vd!³. Aa i noi s cdem înaintea lui Hristos cu credin, adic
cu încredere în Jertfa Lui cea Sfânt i mântuitoare, i cu dorin vie de a ne tmdui. O
credin ce te las tot orb i tot în pcate este o credin fr Hristos i fr putere.
Despre Apostolul Pavel ne spune Scriptura c, în drumul spre Damasc (când era Saul i
mergea s-L prigoneasc pe Hristos), i-a ieit în cale o lumin care l-a orbit o clip i apoi i-a
dat alt vedere i alte purtri. Din Saul l-a fcut Pavel i din prigonitor, apostol. ÄA fost
aceasta o orbie dup care a vzut i i -a fcut i pe alii s vad³ ± zice Sfântul Ioan Gur de
Aur. Aa trebuie, iubite cititorule, s iei i tu din orbia i robia patimilor i pcatelor. Ä E u
sunt Lumina lumii ± zicea I isus. Tot cela ce vine dup Mine nu va umbla în întuneric, ci
va avea lumina vieii³ (Ioan 8, 12). C redina i lumina lui Hristos trebuie s-i dea i ie
ali ochi i alt vedere, alte picioare i alt umblare, alt gur i alte vorbe, alt inim i
alte simiri. O credin ce nu te scoate i pe tine din orbia i robia patimilor, o credin ce nu
te întoarce i pe tine din drumul Damascului pcatelor este o credin fr Iisus i fr nici o
putere de mântuire sufleteasc.
Credina cea vie face i azi minuni ± O pild din China
În anii trecui a fost revoluie în China (chinezii sunt pgâni); i, în ac east revoluie,
generalul Ciang-Cio-Lin a prins i o ceat de cretini care urmau s fie împucai. Între cei
prini era i o fat foarte frumoas. Când a vzut-o generalul pgân, i-a zis:
± ie, fat, îi druiesc viaa.
± O, puternice generale, i-a rspuns fata, tu n-ai putere s druieti via nimnui . Aceast
putere o are numai Domnul i Mântuitorul nostru I isus Hristos. Numai E l poate da
http://slidepdf.com/reader/full/vindecarea-orbului-din-ierihon-predici-cu-invataminte-pretioase 23/31
8/7/2019 Vindecarea orbului din Ierihon – predici cu învăţăminte preţioase
« viaa» cea adevrat. Dar dac totui vrei s crui pe unul din noi, iat, este aici în ceata
noastr un vestitor al Evangheliei; cru-l pe el i omoar-m pe mine Eu sunt gata s mor
în locul lui; poruncete soldailor s m împute!
i fata pi înainte, s moar
Aceast ieire sufleteasc, plin de atâta jertf de sine, l -a micat adânc pe generalul pgân.
I-a iertat pe toi cei prini i, dup o frmântare sufleteasc de dou zile, el însui era un Saul
schimbat în Pavel. Din pgân s-a fcut cretin, din prigonitor, apostol i vestitor al
Evangheliei. Azi, generalul
Regimente întregi Ciangsi
dintre soldaii estele-a
celtrecut
mai înflcrat vestitor
la cretinism. a l cretinismului
Numai în China.a
în armat generalul
împrit în anul acela peste o sut de mii de Noi Testamente. El vrea s aduc la Evanghelia
lui Hristos toat China; i China e o împrie cu patru sute de milioane de suflete, cam cât
toat Europa. Ce câtig ar fi acest lucru pentru Evanghelia lui Hristos! i, când ne gândim c
acest câtig l-a deschis o fat cu darul i puterea sufleteasc ce a primit -o de sus, de la
Domnul O femeie i-a pus în slujba Domnului tot talantul ce l-a primit de Sus: frumuseea
i darurile sufleteti. i, iat, prin ea, se întorc milioane de suflete la Domnul (sunt azi atâtea
femei care îi pun în slujba diavolului frumuseea ce o au de la Dumnezeu).
Tot cretinulprin
sufleteasc, adevrat trebuie
darul i s ce
talantul pescuiasc
i le-a datsuflete
Domnul,pentru Domnul
printr-o viaprin
pusputerea
i tritlui
în
slujba Lui.
Printele Iosif Trifa,
Tâlcuirea E vangheliilor duminicilor de peste an
http://slidepdf.com/reader/full/vindecarea-orbului-din-ierihon-predici-cu-invataminte-pretioase 24/31
8/7/2019 Vindecarea orbului din Ierihon – predici cu învăţăminte preţioase
Printele Visarion Iugulescu - Predic la Duminica a 31-a dup Rusalii, a vindecrii
orbului din Ierihon
isuse, Fiul lui David, fie-i mil de mine! (Luca XVIII, 38)
I
Frai cretini,
Domnul nostru Iisus Hristos cltorea în vremea aceea pentru cea din urm oar spre
Ierusalim. i ca s ajung acolo trebuia s treac prin oraul Ierihon. Se ducea la Ierusalim ca
s ptimeasc de bun voie pentru mântuirea noastr.
La intrarea
Auzind i elîn zgomotul
ora edeaunei
lâng calemulimi
mari un orb de
cu mâna întins
oameni, cerând
întreb: Ce milostenie trectorilor.
este aceasta? i i se
rspunse: Trece Iisus din Nazaret. Auzind el aceasta începu s strige: ³ I isuse, Fiul lui David,
miluiete-m !´. Iar cei ce mergeau înainte îl certau, zicându -i s tac. Dar el mai tare strig:
³Fiul lui David, miluiete-m!´
Domnul Hristos s-a oprit i a poruncit s-l aduc la Sine. Apoi l-a întrebat: ³ C e voieti s-i
fac?´ ³ Doamne, f ca s vd iari ́ , rspunse orbul. i Iisus a zis: ³Vezi! C redina ta te-a
mântuit!´ i îndat orbul s-a vindecat. Vzând el pe Iisus, Doctorul cel mare, pe Bunul
Pstor i Milostivul fctor de bine cu mult recunotin a pornit s-L urmeze în tot locul,
slvind pe Dumnezeu.
Acest om era vrednic de comptimit, lipsit de vedere, srac, strin i singur, fr lumina
ochilor care este lucrul cel mai necesar. El nu s-a nscut orb, a putut vedea i s-a bucurat de
lumina ochilor si, a putut s-i vad prinii, rudele, florile, psrile i toate frumuseile
pmântului. De aceea pentru el era mai greu ca pen tru cel orb din natere. Sfânta Evanghelie
nu ne spune la ce etate a rmas orb, dar înelegem din cuvântul lui, când zice: ³Doamne, f
s vd iari!´
http://slidepdf.com/reader/full/vindecarea-orbului-din-ierihon-predici-cu-invataminte-pretioase 25/31
8/7/2019 Vindecarea orbului din Ierihon – predici cu învăţăminte preţioase
Acest orb este icoana neamului omenesc celui lipsit de strlucirea luminii divine i
afundat în întunericul osândirii lui, dar luminat prin venirea Rscumprtorului. Acest
orb este icoana fiecrui pctos dintre noi care orbit de pcatele sale nu vede nici
urciunea rului, nici frumuseea binelui, a omului despuiat de toate bogiile
duhovniceti care triete în cea mai aspr srcie, lipsit de prietenia lui Dumnezeu, a
omului care cerete plcerile i bunurile atât de îneltoare ale lumii.
ar când le gsete nu se bucur niciodat deplin. E l ade ticlos pe marginea drumului
I
pierzrii i a morii celei venice. Bolile trupeti, pe care le vindec Domnul în faa
mulimilor, erau simbolul bolilor noastre morale de care numai E l ne poate mântui. Acest
orb, ai crui ochi erau închii s nu vad lumina soarelui, este icoana celor orbi
duhovnicete care sunt mai vrednici de plâns decât acesta, a omului pctos împtimit, cu
fel de fel de vicii rele, care este un orb la ochii sufletului, cci îi sunt ochii închii s nu
vad lumina ce izvorte din învtura lui I isus Hristos.
C el orbit cu sufletul nu poate vedea c binele ne vine de la Dumnezeu i nici nu poate
deosebi binele de ru, adevrul de minciun. C ei orbii sufletete sunt atât de întunec ai c
zic binelui c este ru, i rului c este bine, dulcelui îi zic amar i amarului îi zic dulce,
albului îi zic negru, i negrului îi zic alb. Pentru ei întunericul este lumina, i lumina
întuneric. Aa a proorocit Duhul Sfânt prin proorocul Isaia despre oamenii cei vtmai la
ochii sufleteti. i ce este mai trist, c acetia nici nu vor s caute pe Doctorul cel Mare, pe
Mântuitorul Iisus Hristos. Nici nu vor s strige ca orbul din Evanghelia de astzi. ³ I isuse,
Fiul lui Dumnezeu, miluiete-m!´, I isuse, Fiul lui Dumnezeu, vindec ochii
sufletului meu, c am greit ie!
Aceti oameni s-au deprins, s-au obinuit s petreac într-o noapte plin de întuneric i foarte
primejdioas. Pcatele i patimile cele strictoare au distrus viaa cea duhovniceasc a
cretinilor, cci au ajuns ca nite sperietori de psri într -un câmp de semnturi. Cu toii am
vzut în câte un loc, câte o momâie pus într-o prjin, într-un câmp sau livad, ca s se
sperie psrile i s nu fac stricciuni. Ciorile i celelalte psri strictoare au spaima un
timp, apoi bag de seam c acele momâi nu au via i putere, sunt urâte la înfiare, dar nu
se mai tem i încep fr fric s o murdreasc, îi bat joc cum vor ele i stric tot ce este mai
bun.
Aa i cretinii notri poart nume de sfini biruitori, dar ei sunt biruii i batjocorii de
patimile cele rele, de pcatele cele mai grele, sunt cretini numai de form, fr via, fr
putere, fr Duhul lui Dumnezeu. Toate duhurile cele necurate, psrile cele strictoare
îi bat joc de cretinii de astzi, pentru c din viaa lor lipsete sfinenia Duhului Sfânt.
Triesc departe de Biseric, nu vin s se hrneasc i s se adape la sfineniile care se afl
aici în C asa Domnului.
Nu se spovedesc i nu se împrtesc cu anii, nu fac rugciuni, nu iau sfinenii de la
biseric, nu lucreaz nimic pentru suflet, totul pentru trup. I ar cele ce mai fac, pe toate le
http://slidepdf.com/reader/full/vindecarea-orbului-din-ierihon-predici-cu-invataminte-pretioase 26/31
8/7/2019 Vindecarea orbului din Ierihon – predici cu învăţăminte preţioase
fac de form. C retinii fr via spiritual nu sunt buni de nimic, triesc o stare vrednic
de plâns. Muli dintre aceti cretini de form au ajuns victimele duhurilor necurate, cci
aceste duhuri au putere asupra lor prin vrjile i farmecele care clocotesc în lume.
Toate aceste rele vin asupra cretinilor care s-au deprtat încetul cu încetul de Sfânta
Biseric, de sfineniile ei. Pe de o parte au fugit de Sfânta Liturghie, de post i rugciune,
n-au mai fcut sfetanie în casele lor, nu s-au spovedit i împrtit, iar pe de alt parte s-
au împotmolit în mari i grele pcate.
Muli cretini alearg la vrjitoare, la descânttoare, la spiritism, au devenit hulitori ai
lucrurilor sfinte i iau în deert numele lui Dumnezeu sau neag existena lui Dumnezeu, nu
cred c exist diavol i batjocoresc pe unii preoi, slujitori ai Domnului, iar dup mulimea
atâtor hule i pcate se deprteaz Duhul Sfânt de la aceti oameni i li se întunec cu totul
ochii sufletului, nemaizrind nici o raz de lumin.
Ascultai ce i s-a întâmplat unui preot care a fost luat în râs de un grup de necredincioi,
zicându-i: ³N-ai
uitându-se auzit, taic
comptimitor printe,
la ei, o noutate,
le rspunse: ³Nuc tiam
noaptea
eu trecut
de ce asuntei
murit voi
dracul?_
atât dePreotul,
triti,
srmanii de voi, a murit tatl vostru i ai rmas orfani!´ Iat un rspuns bun la nite
îngâmfai, nite orbi sufletete, nite robi i fii ai celui ru, aa cum zice Domnul Hristos, c
cei ce fac poftele satanei sunt fiii lui. Grozav este orbirea sufleteasc, frai cretini, c în
multe feluri se lupt diavolul cu cel orb i-l poart pe unde vrea.
Iat un alt necredincios care întreab pe un btrân preot: ³Printe, dumneata eti om luminat
i slujitor al lui Dumnezeu, dac exist Dumnezeu poi s-mi ari i mie unde se afla?_
Preotul, privindu-l cu comptimire, îi zise: ³Tinere, eti prea orbit la suflet ca s -L poi vedea
pe Dumnezeu! Dumnezeu este pretutindeni i puternic în toate cile Sale, i n -ai putea
rezista, viu fiind, s-L vezi în toat mreia Sa! Dar du-te acas, tinere, c ai s-l vezi pe
diavol. Eu m voi ruga lui Dumnezeu s-i descopere pe acest uciga´. i preotul nostru s-a
rugat mult pentru el ca s nu se piard sufletul lui în necredin. i iat c acest tânr s-a
îndrcit, duhul cel ru a intrat în el i a început s-l chinuiasc i s-l trânteasc în aa fel c
fcea spume la gur i rcnea c o fiar slbatec . Atunci de fric i de durere alerga la preot
s-l roage s fac rugciuni la Dumnezeu pentru iertarea lui. Preotul a fcut rugciuni dar
tânrul nu a fost izbvit aa curând, el a trebuit s umble din biseric în biseric, din
mnstire în mnstire s mrturiseasc pcatul necredinei cu lacrimi în ochi la preoi i la
toat lumea pe care o întâlnea. i dup ce i-a fcut un lung canon, ca s plteasc aceasta
hul, abia s-a milostivit Dumnezeu i l-a izbvit de ucigaul diavol care îl luase în stpânire.
De acum tânrul nu mai îndrznea nici s pomeneasc numele lui Dumnezeu fr semnul
Sfintei Cruci. C u lacrimi în ochi i cu mult credin se ruga, vorbea i mrturisea pentru
c i se deschiseser ochii sufletului i a vzut minunea lui Dumnezeu care s-a fcut cu el.
Aa se întâmpl i cu lumea noastr cretin care s-a lepdat de credin i de darurile lui
Dumnezeu; cci nu se ls de frdelegi i pcate pân când nu -i scutur Dumnezeu prin fel
de fel de necazuri i greuti; pân nu slobozete Dumnezeu în casele lor pe diavolul s râd
de ei în tot felul, s-i bat joc de osteneal i de viaa lor.
Diavolul este slobozit de altfel de Dumnezeu ca s-i fac i el lucrarea pe întreg pmântul,
http://slidepdf.com/reader/full/vindecarea-orbului-din-ierihon-predici-cu-invataminte-pretioase 27/31
8/7/2019 Vindecarea orbului din Ierihon – predici cu învăţăminte preţioase
fiindc a venit vremea lui. Sfânta Carte zice c Dumnezeu l-a dezlegat ca s înele i s
amgeasc pe toi locuitorii pmântului. Aa c cine nu se trezete nici acum din aceste
suferine i necazuri, cine nu se dezlipete de poftele dearte, de toate desftrile i patimile
i rmâne tot aa de ruginit i împtimit, nu va avea parte de fericirea dumnezeiasc, de raiul
desftrii. Va pierde prilejul chemrii dumnezeieti, i va fi vai i amar dac nu se trezete
acum, cci diavolul lucreaz mereu rutile lui pe pmânt.
Sunt
triescsuflete care mari,
în pcate triesctineri
într-oistare vrednic
btrâni, desoiile
îi ls plâns, lor
frcufric
caredesunt
Dumnezeu,
cununai se
i despart i
triesc în
pcatul desfrânrii. Acetia n-au mil, nu mai au ruine, nici de copii, nici de Biseric, nici
de Dumnezeu. Nu mai vorbim de acest pcat grozav al crimelor, avorturilor, care s -a întins
peste tot pmântul. Într-un ora din America au fost cercetate 45 de vile în care abia s-au
gsit 16 copii, dar peste tot erau câini i pisici, care se desftau din mâncrurile stpânilor,
iar bieii copilai au fost aruncai la gunoi.
Iat lumea orbit de satana, iat orbire vrednic de plâns. În Germania sunt igri pe care
scrie: nimic fr de mine! Adic omule, nimic s nu faci fr s m ai pe mine în gura ta.
I
at cum
putei facesatana a ´Astfel
nimic! înlocuitdiavolul
cuvinteleîndeamn
Mântuitorului
pe omdin Biblie
s-i puncare zice:în³gura
luleaua Frsdeguste
Minei nu
s
trag mereu c i când n-ar putea s triasc fr ea. Pe Domnul nu-L ascult omul, nu-L
crede i nu vrea s-L urmeze, ascult îns glasul ispitei, al poftei celei scârboase care i-o da
satana, cci îi auzim pe muli fumtori zicând: eu sunt mort fr igar , m lipsesc mai bine
de mâncare, dar de igar nu, igara îmi ine de foame, de sete, de urât, i -mi este mai bun ca
orice prieten. Aa este de robit lumea de aceast poft blestemat.
Acum s-au luat i femeile de fumat, majoritatea tinere se pretind civilizate, învate, nu mai
pot tri fr igara nici ele. Iar unele au ajuns s dispreuiasc pe brbaii care nu fumeaz,
zicând
fumeazctutun
sunt ca
nu nite
se vormuieri proaste.
mai vedea deSrmanele de ele,
fum. Aceast lumeceorbit
orbire grozav.
este lumeaAcetia
foculuitoi care
venic,
lumea cu focul în gura prevestete, proorocete ceva ru, cci cer focul cu gura lor.
Grozav este orbirea sufleteasc. Orbire la suflet au i beivii i aceasta patim este cea mai
grozav, cea mai periculoas. Beivul vorbete singur, când râde, când plânge. Beivul
arunc, sparge, bate, rcnete ca fiarele slbatice, chinuiete soia i copiii, roade p aharele cu
dinii. Oamenii beivi nu se mai pot numi oameni, cci satana este incarnat în ei, numai
coada i coarnele le lipsesc. În casa unde este un beiv, acolo este iadul, acolo este întuneric
i mult jale. Iar biata soie dac nu cunoate pe Dumnezeu cere mil de la oameni, dar
aceasta mil este trectoare i fr folos sufletesc.
Aceste suflete zdrobite de durere pân când nu vor veni la Iisus Hristos, pân când nu -L vor
întâlni pe El în Biserica Lui, pân când nu vor striga cu toat puterea credin ei lor: ³ I isuse
Fiul lui Dumnezeu miluiete-m!´, ca orbul din Evanghelia de astzi, nu vor fi auzite de
Dumnezeu.
Dar ce observm la cea mai mare parte a lumii? În loc s cear luminarea ochilor
sufleteti s vad pe Mântuitorul, s îneleag credina, s vad mulimea grealelor i a
pcatelor în care triesc, s vad cât s-au deprtat de învtura Domnului i c sunt în
http://slidepdf.com/reader/full/vindecarea-orbului-din-ierihon-predici-cu-invataminte-pretioase 28/31
8/7/2019 Vindecarea orbului din Ierihon – predici cu învăţăminte preţioase
ghearele patimilor i a pierzrii sufleteti; ei nu cer ca orbul din E vanghelia de astzi;
Doamne vreau s Te vd, vreau s Te vd pe Tine, vreau s Te cunosc pe Tine Doamne,
vreau s cunosc calea Ta, s cunosc voia Ta; cei mai muli rmân tot în drum i cu mâna
întins ceresc mereu altceva; ceresc fericirea i norocul pmântesc, ceresc bani i avere
trectoare, ceresc mrire pmânteasc, onoare de la oameni, i fel de fel de dorine
pmânteti, trectoare, pe care într-o zi le las i pleac în venicie cu mâinile goale, fr
ranguri.
Aa alearg omul dup aceste lucruri trectoare , cum alearg bietul câine al unui vântor
dup iepure; când e gata s-l apuce, intervine vântorul i-i zice: stai pe loc c iepurele
este al meu, al tu a fost numai alergatul. Abia atunci a vzut bietul câine c s-a înelat.
Aa este i cu omul, alearg toat viaa s prind ceva, e chiar o vorb în lume; am prins
doi iepuri dintr-odat, dar pe patul morii intervine vântorul, adic moartea i diavolul i
strig: stai pe loc c sufletul este al nostru, al tu a fost doar alergatul. Atunci vede bietul
om cât s-a înelat dar este prea târziu.
V voi spune o întâmplare adevrat: o familie cumprase cu banii soiei o main mic,
dar în loc s-i vad de soie i copii, soul umbla cu maina cu diferite femei în
desfrânare, i într-o zi a fost gsit mort cu o tânr în main, muriser asfixiai. C u
mult durere a venit soia lui adevrat s-l scoat de acolo. Dar mai îndurerai au venit
prinii acelei tinere s-o ia de lâng acel desfrânat, cu soie i copii, ce ruine au suferit la
înmormântare.
De aceea zice Fericitul Augustin: ³ Voi plângei un trup fr suflet, fr Dumnezeu, voi
plângei un corp din care a ieit viaa, dar nu v plângei pe voi când ai pierdut pe
Dumnezeu svârind pcatul ´, grea orbire.
Sfânta
lume, ÎlEvanghelie
certau pe de
orbastzi ne maisspune
i-i ziceau tac,cdar
unii
el dintre
cu multceimai
ce mergeau în aceast
mult striga: ³ I isusegloat
Fiul de
lui
Dumnezeu miluiete-m, fie-i mil de mine!´.Din aceste cuvinte s lum i noi pild de
struin în rugciune, i cu credin s strigm ctre Domnul Hristos, s cerem s ne
lumineze ochii sufletului nostru, s cunoatem cât mai bine calea Lui cea dreapt, calea
care duce la ceruri, la lumin, la mântuire. S n-ascultm de cei ce ne ceart, de lumea
necredincioas, de lumea cea orbit de duhul cel ru, care caut pe toate cile s ne fac
s tcem, care ne zic s nu ne mai rugm, s nu mai cântm, s nu mai citim, s nu mai
venim la biseric. Pe aceast lume n-o iubete Dumnezeu.
Lumea de astzi care st în pcate, nu poate s îneleag c spre slava lui Dumnezeu sun
clopotele bisericilor, în numele lui I isus Hristos poporul umple bisericile. Aceia care mor
credincioi sunt îngropai la umbra crucii lui Iisus. Fericii vor fi numai aceia crora li se
vor deschide ochii sufletului i vor scpa de întunericul pcatelor, numai aceia care vor
înelege c I isus îi cheam pe toi s vin la E l, s ias din starea lor pctoas, ca s-i
vindece la ochii sufletului, s se mântuiasc.
S struim mereu în rugciune, s îndemnm pe cei ce sunt în jurul nostru s vin la
http://slidepdf.com/reader/full/vindecarea-orbului-din-ierihon-predici-cu-invataminte-pretioase 29/31
8/7/2019 Vindecarea orbului din Ierihon – predici cu învăţăminte preţioase
Dumnezeu. Ajunge atâta necredin, atâta nepsare de mântuire a sufletului, s le zicem:
venii la picioarele Mântuitorului, venii la Doctorul C el Mare, venii la aceast mare i
sfinit tain, care este Biserica lupttoare de pe pmânt, venii cu toat încrederea, cu
toat povara cea grea a sufletului i a trupului. C ci E l a zis: ³ Luai jugul Meu c este
bun i sarcina Mea este uoar!´C ei ce au încercat i s-au supus, s-au convins de aceste
cuvinte ale Domnului c sunt adevrate. i v pot spune cu trie c nu exist o alt
fericire mai mare, decât s trieti în sfânta învtur a lui Dumnezeu. S crezi i s
propovduieti c I isus a fost i este Dumnezeu adevrat.
Vindecarea orbului ca i celelalte minuni sunt o dovad c a fost Dumnezeu adevrat, fiindc
cine Altul putea s deschid ochii unui orb, numai cu cuvântul, dându -i vederea pe loc, decât
Dumnezeu Cel Atotputernic, care a zis întâi s se fac lumin, i s-a fcut îndat lumina.
Domnul Hristos a zis orbului: ³Vezi!´ i îndat i-a deschis ochii si i a vzut lumina.
Mare este puterea Ta Dumnezeule! Sfânta Evanghelie de astzi ne arat o mic parte
din puterea dumnezeirei Sale.
Orbul vzându-se vindecat, spune Sfânta Evanghelie, a început s slveasc pe Dumnezeu.
I at recunotina unui om care s-a fcut sntos. E l a început s mearg dup I isus, i tot
poporul care vzuse minunea ddea slav lui Dumnezeu. E l a socotit c nu poate rsplti
cu nimic Doctorului C el Mare, decât s mrturiseasc minunea lui Dumnezeu. Parc-l
vedem i noi spunând la lume anii de suferin, anii lui de întuneric, cu lacrimi în ochi, i
ziua cea mare a bucuriei lui când a vzut iari lumina zilei i pe Domnul Hristos Fiul lui
Dumnezeu, Fiul lui David care l-a vindecat.
Aa i noi iubii cretini s fim recunosctori Prea Milostivului Dumnezeu, pentru atâtea
binefaceri pe care ni le-a fcut nou, i s venim aici acas la E l, la sfânta biseric, s- I
mulumim pentru toate. S nu ateptm s vin E l acas la noi, cci avem o mare datorie
de a- I mulumi i de a-L slvi în tot timpul.
Toate aceste minuni ale Mântuitorului au rsunat de -a lungul veacurilor i au rmas în
inimile credincioilor adevrai. i în toate veacurile cretinii cei adevrai, au preferat s
sufere chinuri groaznice i moarte amar, decât s se lepede de Dumnezeu i de sfânta Lui
învtur.
Ei nu s-au împcat niciodat cu pcatul, cu patimile. Mahomedanii înainte vreme erau foarte
fanatici în religia lor, o religie care este departe de mântuirea sufletului, acetia au i ei un
ora al lor ai
credincioi numit Mecca,
religiei oraul
lor dup lor sfânt,
ce vizitau cum
acele avem
locuri sfi noi
Ierusalimul, unii din vizitatorii
nte pentru ei, îi scoteau ochii, ca s
nu mai vad altceva pmântesc i s-i mai spurce ochii, dup ce au vzut acel loc sfânt de
unde zic ei c s-a înlat Mahomed profetul lor.
Domnul Hristos nu ne cerem s ne scoatem ochii, s ne mutilm trupul dup ce vedem
locurile sfinte, dar s artm i noi c-L iubim prin faptele noastre, prin pzirea poruncilor;
prin înfrânarea ochilor, a urechilor i a gurii; s nu mai griasc gura vorbe fr de folos,
minciuni, hule, înjurturi i drcuieli, s ne înfrânm toate mdularele de a mai face cu ele
http://slidepdf.com/reader/full/vindecarea-orbului-din-ierihon-predici-cu-invataminte-pretioase 30/31
8/7/2019 Vindecarea orbului din Ierihon – predici cu învăţăminte preţioase
pcate ca s suprm pe Dumnezeu. Acestea ni se cer de sfânta i dreapta credin a lui Iisus
Hristos, Ortodoxia.
Dac vom asculta glasul E vangheliei lui Hristos, o lumin cereasc ne va lumina sufletul
i va slta de bucurie c i orbul din E vanghelia de astzi, când i-a zis cu sfântul Sau
C uvânt: ³vezi!´, i vom vedea i noi lumina mântuirii i a fericirii venice.
Rugciune
Doamne I isuse Hristoase, Fiul lui David, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne i pe noi, cei ce
ne-am adunat aici în sfântul Tu loca, i cu puterea Ta dumnezeiasc, deschide -ne ochii
cei sufleteti, ca s vedem cu toii lumina slavei Tale.Apr de orbirea cea sufleteasc pe
cei ce Te-au cunoscut Doamne.
D-ne Harul Tu de a ne mrturisi cu umilin pcatele noastre, i vindec -ne toate rnile
Doamne.
F-ne Doamne ca s ne învrednicim a Te vedea i a Te avea întotdeauna cu noi i aici pe
pmânt i întru Împria Ta cea cereasc în vecii vecilor. Amin.
http://slidepdf.com/reader/full/vindecarea-orbului-din-ierihon-predici-cu-invataminte-pretioase 31/31
S-ar putea să vă placă și
- Vindecarea Orbului Din Ierihon - Predici Cu Invăţăminte PreţioaseDocument31 paginiVindecarea Orbului Din Ierihon - Predici Cu Invăţăminte PreţioaseMihai ComanÎncă nu există evaluări
- Predici La Duminica A XXXI A După Rusalii Vindecarea Orbului Din IerihonDocument113 paginiPredici La Duminica A XXXI A După Rusalii Vindecarea Orbului Din IerihonDaniel FloreanÎncă nu există evaluări
- Desavarsit in HristosDocument19 paginiDesavarsit in Hristosflynow100% (1)
- Parintele Daniel de La RarauDocument106 paginiParintele Daniel de La RarauGheorghe BadeaÎncă nu există evaluări
- Curs 21 - NadejdeDocument3 paginiCurs 21 - Nadejdeflynow100% (1)
- Cazanie La Duminica A 7-A Dupa Pogorarea Sfantului DuhDocument5 paginiCazanie La Duminica A 7-A Dupa Pogorarea Sfantului DuhAlexandru Anastasiu100% (1)
- Viata duhovniceasca a crestinului ortodoxDe la EverandViata duhovniceasca a crestinului ortodoxEvaluare: 5 din 5 stele5/5 (3)
- Predică La Duminica OrbuluiDocument2 paginiPredică La Duminica OrbuluiCristi ConstantinÎncă nu există evaluări
- PF Daniel - DUminica Orbului Din NastereDocument3 paginiPF Daniel - DUminica Orbului Din NastereApetroae MihaiÎncă nu există evaluări
- Lucrare Pentru Seminarul de CristologieDocument4 paginiLucrare Pentru Seminarul de CristologieNarcisÎncă nu există evaluări
- Predica Preafericitului Părinte Patriarh Daniel Si PR Arsenie Boca La Duminica Vindecării Orbului Din NaştereDocument7 paginiPredica Preafericitului Părinte Patriarh Daniel Si PR Arsenie Boca La Duminica Vindecării Orbului Din Naştereprccv71Încă nu există evaluări
- Predică La Duminica A Şasea După Paşti, Patriarhul Daniel, 2011Document5 paginiPredică La Duminica A Şasea După Paşti, Patriarhul Daniel, 2011Marcela Elena StoianÎncă nu există evaluări
- Da Pentru AdevarDocument20 paginiDa Pentru AdevaroaanaaÎncă nu există evaluări
- Ierod. Cleopa Paraschiv - Puterea Credinţei OrtodoxeDocument65 paginiIerod. Cleopa Paraschiv - Puterea Credinţei OrtodoxeApologetul Român100% (4)
- Pastorala Craciun IPS Teofan 2021Document4 paginiPastorala Craciun IPS Teofan 2021LiviuÎncă nu există evaluări
- Epifania nr15Document192 paginiEpifania nr15Nicolescu Ioana100% (2)
- Manualul Bisericii 2019Document80 paginiManualul Bisericii 2019Morgan CabreraÎncă nu există evaluări
- Predica La Duminica A 10 Dupa RusaliDocument4 paginiPredica La Duminica A 10 Dupa RusaliCasian SopoianÎncă nu există evaluări
- Despre Cleveteala Si JudecataDocument12 paginiDespre Cleveteala Si JudecatapatericulÎncă nu există evaluări
- Longhin Sa Stam Bine Sa Stam Cu FricaDocument184 paginiLonghin Sa Stam Bine Sa Stam Cu FricaMan CosminÎncă nu există evaluări
- Despre Vorbirea Cu Mortii - Vise Si VedeniiDocument4 paginiDespre Vorbirea Cu Mortii - Vise Si VedeniipatericulÎncă nu există evaluări
- Cazania Duminicii SF TomaDocument2 paginiCazania Duminicii SF Tomadan nicuÎncă nu există evaluări
- SCHIȚĂ Predică Vindecarea Orbului Din IerihonDocument1 paginăSCHIȚĂ Predică Vindecarea Orbului Din IerihonComanescu VasileÎncă nu există evaluări
- Scopul Existentei UmaneDocument8 paginiScopul Existentei UmanepatericulÎncă nu există evaluări
- Duminica A 31 După Rusalii. Vindecarea Orbului Din IerihonDocument2 paginiDuminica A 31 După Rusalii. Vindecarea Orbului Din IerihonVlad Cristian TodoranÎncă nu există evaluări
- Ne Vorbeste Parintele Cleopa Volumul 3Document55 paginiNe Vorbeste Parintele Cleopa Volumul 3Stefan Alexandra Maria100% (2)
- Predici 10Document3 paginiPredici 10Adrian FurnicaÎncă nu există evaluări
- Despre Magie, Superstitii Si False CredinteDocument11 paginiDespre Magie, Superstitii Si False Credintekhrrysa100% (2)
- Episcopul Longhin Să Stăm Bine, Să Stăm Cu Frică, Să Luăm Aminte! PDFDocument184 paginiEpiscopul Longhin Să Stăm Bine, Să Stăm Cu Frică, Să Luăm Aminte! PDFAnonymous XoW23y58OÎncă nu există evaluări
- Credinciosia Roada A Duhului SfantDocument2 paginiCredinciosia Roada A Duhului SfantJustin MirzaÎncă nu există evaluări
- Ne Vorbeste Parintele Cleopa 3Document25 paginiNe Vorbeste Parintele Cleopa 3Dan OnofreiÎncă nu există evaluări
- CatehezaDocument8 paginiCatehezaGeorge CismaruÎncă nu există evaluări
- Pastorala Craciun 2023 - PS Veniamin - v2Document11 paginiPastorala Craciun 2023 - PS Veniamin - v2cele2ceasuriÎncă nu există evaluări
- Biserica Sau Adunarea Vol. 2Document271 paginiBiserica Sau Adunarea Vol. 2SamuelGoOÎncă nu există evaluări
- Invierea Domnului Isus Ne Aduce Binecuvantari VesniceDocument8 paginiInvierea Domnului Isus Ne Aduce Binecuvantari VesniceMETHUSALAHÎncă nu există evaluări
- Duminica A 6 Dupa Pasti (A Orbului Din Nastere)Document6 paginiDuminica A 6 Dupa Pasti (A Orbului Din Nastere)Laurentiu Costel VisanÎncă nu există evaluări
- SF Luca-TextDocument29 paginiSF Luca-TextVladut OnelÎncă nu există evaluări
- Erinde Entru Uflet: Uvântul OmnuluiDocument6 paginiErinde Entru Uflet: Uvântul OmnuluiPavel DragosÎncă nu există evaluări
- Vise Si VedeniiDocument9 paginiVise Si VedeniiNeculai Alexandru100% (1)
- Cele Șapte Trepte Ale Despătimirii OmuluiDocument29 paginiCele Șapte Trepte Ale Despătimirii OmuluiJohn SmithÎncă nu există evaluări
- Calea Inaltarii NR 118 PDFDocument12 paginiCalea Inaltarii NR 118 PDFConstantin IonaşcuÎncă nu există evaluări
- (GHID de SPOVEDANIE) Biserica - Org-Biserica Ortodaxa Romana Sfanta TreimeDocument19 pagini(GHID de SPOVEDANIE) Biserica - Org-Biserica Ortodaxa Romana Sfanta Treimedeliadinulescu6516Încă nu există evaluări
- Ps 33Document4 paginiPs 33Les AdrianÎncă nu există evaluări
- 8 Minunea de A CredeDocument4 pagini8 Minunea de A CredeJessica RoweÎncă nu există evaluări
- Conciliul Provincial 1872Document372 paginiConciliul Provincial 1872Radu NikuÎncă nu există evaluări
- Pilda Smochinului NeroditorDocument10 paginiPilda Smochinului NeroditorSperanta BurlacuÎncă nu există evaluări
- Sfârșitul omului cules din sfintele scripturiDe la EverandSfârșitul omului cules din sfintele scripturiEvaluare: 5 din 5 stele5/5 (1)
- Distrugerea Infirmităților Și Bolilor: Rugăciuni Puternice Pentru A Distruge Duhul Handicapurilor Și Al BolilorDe la EverandDistrugerea Infirmităților Și Bolilor: Rugăciuni Puternice Pentru A Distruge Duhul Handicapurilor Și Al BolilorEvaluare: 3 din 5 stele3/5 (2)
- Nerecunoştinţa Este Lepra Sufletului": Foaia Duminicală A Parohiei Şerban Vodă" Anul Vi, Nr. 3 (255) - 17 Ianuarie 2016Document4 paginiNerecunoştinţa Este Lepra Sufletului": Foaia Duminicală A Parohiei Şerban Vodă" Anul Vi, Nr. 3 (255) - 17 Ianuarie 2016AnaMaria MaryaÎncă nu există evaluări
- Vdocuments - Pub 2predici La Duminica Fiului RisipitorDocument251 paginiVdocuments - Pub 2predici La Duminica Fiului RisipitorPaul GoieÎncă nu există evaluări
- Lectia 2. Recunostinta Pentru Binele Primit Adevarat FalsDocument2 paginiLectia 2. Recunostinta Pentru Binele Primit Adevarat FalsPaul GoieÎncă nu există evaluări
- Teofan ZăvorâtulDocument15 paginiTeofan ZăvorâtulPaul GoieÎncă nu există evaluări
- Duminica A 32-A Dupa Rusalii - A Lui ZaheuDocument6 paginiDuminica A 32-A Dupa Rusalii - A Lui ZaheuPaul GoieÎncă nu există evaluări
- Rugăciunea Sfântului Vasile Cel MareDocument2 paginiRugăciunea Sfântului Vasile Cel MarePaul GoieÎncă nu există evaluări
- Predica Duminica A XXIX-A Dupa RusaliiDocument3 paginiPredica Duminica A XXIX-A Dupa RusaliiFlorinÎncă nu există evaluări
- Lectia 2. Recunostinta Pentru Binele Primit Adevarat FalsDocument2 paginiLectia 2. Recunostinta Pentru Binele Primit Adevarat FalsPaul GoieÎncă nu există evaluări
- Nerecunoştinţa Este Lepra Sufletului": Foaia Duminicală A Parohiei Şerban Vodă" Anul Vi, Nr. 3 (255) - 17 Ianuarie 2016Document4 paginiNerecunoştinţa Este Lepra Sufletului": Foaia Duminicală A Parohiei Şerban Vodă" Anul Vi, Nr. 3 (255) - 17 Ianuarie 2016AnaMaria MaryaÎncă nu există evaluări
- Nerecunoştinţa Este Lepra Sufletului": Foaia Duminicală A Parohiei Şerban Vodă" Anul Vi, Nr. 3 (255) - 17 Ianuarie 2016Document4 paginiNerecunoştinţa Este Lepra Sufletului": Foaia Duminicală A Parohiei Şerban Vodă" Anul Vi, Nr. 3 (255) - 17 Ianuarie 2016AnaMaria MaryaÎncă nu există evaluări
