Pilda smochinului neroditor, Evanghelia

dup Luca 13.1-9

Posted on 27 februarie, 2015 by florin

n vremea aceea au venit unii i au

istorisit lui Isus ce se ntmplase unor galileeni, al cror snge l amestecase
Pilat cu jertfele lor. Credei voi, le-a rspuns Isus, c aceti galileeni au fost
mai pctoi dect toi ceilali galileeni, pentru c au pit astfel ? Eu v spun :
nu; ci, dac nu v pocii, toi vei pieri la fel.
Sau acei optsprezece ini, peste care a czut turnul din Siloam i i-a omort,
credei c au fost mai pctoi dect toi ceilali oameni care locuiau n
Ierusalim ? Eu v spun : nu ; ci, dac nu v pocii, toi vei pieri la fel. El a
spus i pilda aceasta : Un om avea un smochin sdit n via sa. A venit s caute
rod n el, i n-a gsit. Atunci a zis vierului : Iat c sunt trei ani de cnd vin i
caut rod n smochinul acesta, i nu gsesc. Taie-l. La ce s mai cuprind i
pmntul degeaba ? Doamne, i-a rspuns vierul, mai las-l i anul acesta ;
am s-l sap de jur mprejur i am s-i pun gunoi la rdcin. Poate c de acum
nainte va face rod; dac nu, l vei tia. (Evanghelia dup Luca 13 : 1 9)

nva de la smochin !
De ce i spun acei oameni exact Domnului Isus despre ce li s-a ntmplat unor
Galileeni venii la Ierusalim ? Pentru c se tia c El a trit foarte mult n Galileea
i probabil credeau c va spune ceva despre Pilat ?! Nu trebuie uitat c erau
oameni care vnau de la Isus un cuvnt pentru care s-L acuze !
Au nceput s pndeasc pe Isus ; i au trimis nite iscoditori care se prefceau
c sunt neprihnii ca s-L prind cu vorba i s-L dea pe mna stpnirii i pe
mna puterii dregtorului. (Evanghelia dup Luca 20 : 20)
Cteva exemple despre trirea Domnului Isus n Galileea :
Evanghelia dup Matei 3 : 13 Atunci a venit Isus din Galileea la
Iordan, la Ioan, ca s fie botezat de el.
Evanghelia dup Matei 4 : 12 Cnd a auzit Isus c Ioan fusese nchis, a
plecat n Galileea.
Evanghelia dup Matei 4 : 23 Isus strbtea toat Galileea, nvnd
pe norod n sinagogi, propovduind Evanghelia mpriei i tmduind
orice boal i orice neputin care era n norod.
Evanghelia dup Matei 4 : 25 Dup El au mers multe noroade din
Galileea, din Decapole, din Ierusalim, din Iudeea i de dincolo de Iordan.

Evanghelia dup Matei 17 : 22 Pe cnd stteau n Galileea, Isus le-a zis

: Fiul omului trebuie s fie dat n minile oamenilor.
Evanghelia dup Matei 19 : 1 Dup ce a sfrit Isus cuvntrile
acestea, a plecat din Galileea i a venit n inutul Iudeii, dincolo de
Iordan.
Evanghelia dup Evanghelia dup Matei 28 : 10 Atunci Isus le-a zis : Nu
v temei ; ducei-v de spunei frailor Meis mearg n Galileea :
acolo M vor vedea.
n Biblie omul este comparat cu pomul, de exemplu n Ieremia 17 : 7 8 scrie :
Binecuvntat s fie omul care se ncrede n Domnul i a crui ndejde este
Domnul ! Cci el este ca un pom sdit lng ape care-i ntinde rdcinile spre
ru; nu se teme de cldur cnd vine, i frunziul lui rmne verde ; n anul
secetei nu se teme i nu nceteaz s aduc rod.
Domnul Isus a spus : De la smochin nvai pilda lui . (Evanghelia dup
Matei 24 : 32). Ce lecie mai putem nva de la smochin ? Dumnezeu l
planteaz, Dumnezeu l ngrijete i Dumnezeu decide cnd s-l taie !

Trei adevruri despre pom / om :

1. Dumnezeu l planteaz, i d viaa, pe care El o crede de
cuviin (Evanghelia dup Luca 13 : 6).
n Deuteronom 32 : 39 este scris :
S tii, dar, c Eu sunt Dumnezeu i c nu este alt dumnezeu afar de Mine ;
Eu dau via i Eu omor, Eu rnesc i Eu tmduiesc, i nimeni nu poate scoate
pe cineva din mna Mea.
Un exemplu din Biblie este Iosif. Despre el, Iacov spunea c :
Iosif este vlstarul unui pom roditor, vlstarul unui pom roditor sdit lng un
izvor ; ramurile lui se nal deasupra zidului. (Geneza 49 : 22). Chiar dac
are parte de obstacole, de ziduri, viaa lui merge mai departe ! El nu rmne
blocat la ce i s-a ntmplat cndva la ce i-au fcut fraii lui, care l-au vndut
ca rob !
El tie c : Omul nu poate primi dect ce-i este dat din cer. (Evanghelia dup
Ioan 3 : 27). Ce i se ntmpl vine direct dinCer pentru credinciosul care
triete n prezena lui Dumnezeu ! n I Corinteni 4 : 7 apostolul Pavel scria : Ce
lucru ai pe care s nu-l fi primit ?

2. Dumnezeu l ngrijete, i ntreine viaa.

n Evanghelia dup Luca 13 : 8 este scris : am s-l sap de jur mprejur i am
s-i pun gunoi la rdcin). Cu ce scop ? n Proverbe 27 : 18 este scris c :
Cine ngrijete de un smochin va mnca din rodul lui . Pentru ca pomul s
rodeasc, Stpnul poate decide sparea la rdcin :
Doamne, i-a rspuns vierul, mai las-l i anul acesta ; am s-l sap de jur
mprejur i am s-i pun gunoi la rdcin.
n Luca 13 : 8 9 este notat un rspuns pe care viticultorul l d Stpnului :
Doamne, i-a rspuns vierul, mai las-l i anul acesta ; am s-l sap de jur
mprejur i am s-i pun gunoi la rdcin. Poate c de acum nainte va face rod ;
dac nu, l vei tia.
Prin aceast spare pomul este oxigenat. Ptrunde un nou suflu n el, iar lucruri
vechi pe care le avea ascunse, sunt scoase la vedere ! Rmne fr anumite
lucruri i va beneficia de ceva ce nu mai are !

Pomul / om nu tie, c Altcineva discut despre el, c este

supravegheat i i se decide viitorul apropiat n funcie i de alegerile
lui !
Un exemplu clar este Iov. El avea nevoie de-o nnoire a relaiei lui cu
Dumnezeu ! n cer se purta un dialog, despre care el nu a aflat, dar urmrile
conversaiei din Cer, s-au vzut pe pmnt ! Dumnezeu decide ct s fie viaa i
cum s fie viaa, (averea, familia, sntatea etc.) !
Prin spare ni se surp temeliile acele lucruri sigure, pe care ne bizuim. n
cazul lui Iov, prin spare a rmas :
1. fr avere,
2. fr copii i
3. fr sntate, (Iov 1 : 13 21, 2 : 1 10). Toate aceste lucruri cnd sunt
ngropate i rmnem fr ele, ne aduc n fa noi realiti spirituale, pe
care de obicei le-am neglijat.
Care este relaia mea cu Dumnezeu i cu semenii ? Nu triesc oare pentru a-mi
hrni orgoliul, prin realizrile spirituale, despre care eu spun, c le fac pentru
slava lui Dumnezeu ?
Sparea aduce pocina, refacerea relaiei cu Dumnezeu, care duce implicit la
normalizarea relaiei cu semenii, pe care poate i-am suprat prin cuvintele
folosite, n dialogurile avute cu ei !
Dup ncercare, Iov a devenit un alt om dup reabilitarea spiritual, urmeaz
i reabilitarea material i fizic !

3. Dumnezeu l taie, dac nu face fructe.

n Evanghelia dup Luca 13 : 6 7, 9 este scris : Un om avea un smochin sdit
n via sa. A venit s caute rod n el, i n-a gsit. Atunci a zis vierului : Iat c
sunt trei ani de cnd vin i caut rod n smochinul acesta, i nu gsesc. Taie-l. La
ce s mai cuprind i pmntul degeaba ? Poate c de acum nainte va face

rod ; dac nu, l vei tia.

Dumnezeu a decis data naterii i a decesului, fiecrui om, omul poate
decide cum i triete viaa, pentru el, sau pentru Dumnezeu !
Un exemplu deosebit de deces al unui pom, l avem n Evanghelia dup Matei 21
: 18 21 : Dimineaa, pe cnd Se ntorcea n cetate, I-a fost foame. A vzut un
smochin lng drum i S-a apropiat de el ; dar n-a gsit dect frunze, i i-a zis :
De acum ncolo, n veac s nu mai dea rod din tine ! i ndat smochinul s-a
uscat. Ucenicii, cnd au vzut acest lucru, s-au mirat i au zis : Cum de s-a
uscat smochinul acesta ntr-o clip ? Drept rspuns, Isus le-a zis :
Adevrat v spun c, dac vei avea credin i nu v vei ndoi, vei face nu
numai ce s-a fcut smochinului acestuia .
Orice pomicultor face ce spunea Ioan Boteztorul, n Evanghelia dup Matei 3 :
10 : Iat c securea a i fost nfipt la rdcina pomilor : deci orice pom,
care nu face rod bun, va fi tiat i aruncat n foc. Acest lucru este ntrit de
ctre Domnul Isus n Evanghelia dup Matei 7 : 19, unde scrie :

Orice pom care nu face roade bune este tiat i aruncat n foc. Dac nu face
fructe s dea cldur ! Aa c devine lemn de foc
n Eclesiastul 9 : 12 este scris : Cci omul nu-i cunoate nici mcar ceasul,
ntocmai ca petii prini n mreaja nimicitoare i ca psrile prinse n la ; ca i ei
sunt prini i fiii oamenilor n vremea nenorocirii, cnd vine fr veste
nenorocirea peste ei.

Concluzii :
Prin pilda spus, Domnul Isus ne nva c exist cineva, care vrea s ne
distrag atenia de la viaa personal i de la relaia cu Dumnezeu, prin
ceea ce li se ntmpl altora prin problemele din exterior.
Acel cineva, cel ru este cel ce xeroxeaz zilnic ispita din Eden : Ia i mnnc
din pomul cunotinei ! De ce ? Pentru a nu mai fi preocupat de Pomul Vieii i
de viaa venic !
De aceea i exist invazia de tiri, de nouti / evenimente, cu care mintea
credinciosului este asaltat zi de zi ! Cum au murit cei venii din Galileea, sau

cei din Siloam etc.

n Faptele Apostolilor 17 : 21, Luca noteaz : Cci toi atenienii i strinii care
stteau n Atena nu-i petreceau vremea cu nimic altceva dect s spun
sau s asculte ceva nou. i pe apostolul Pavel, astfel de oameni nu l ascult
dect pn la un anumit moment Oare la ora actual, oamenii difer de cei
din Atena ?
Pomul este plantat ntr-un anumit loc i beneficiaz de resursele locale,
dar scopul este rodirea pentru Stpn. Apostolul Pavel le scria romanilor :
n adevr, niciunul din noi nu triete pentru sine i niciunul din noi nu
moare pentru sine. Cci dac trim, pentru Domnul trim ; i dac murim,
pentru Domnul murim. Deci fie c trim, fie c murim, noi suntem ai
Domnului. Cci Hristos pentru aceasta a murit i a nviat, ca s aib
stpnire i peste cei mori, i peste cei vii. (Romani 14 : 7 9)
Dac omul nu face fructe vine sparea, prin care ne sunt aduse
ncercrile, problemele, situaiile complicate din via, din care numai
Dumnezeu ne poate scpa ! Ne scap n primul rnd de noi i abia apoi
de probleme!
Dac omul nu se schimb, urmeaz tierea. Aceasta este hotrt n Cer,
iar voia Lui Dumnezeu este adus la ndeplinire pe pmnt prin
anumite mprejurri / ntmplri. De ce ? Pentru c omul care nu vrea s
fac voia lui Dumnezeu va face probleme altora

A se vedea ce a fcut Ahab cu Nabot i ce a fcut dup aceea, Dumnezeu cu

Ahab ! n I mprai 22 : 19 23 este scris : i Mica a zis : Ascult, dar,
cuvntul Domnului ! Am vzut pe Domnul stnd pe scaunul Lui de domnie i

toat otirea cerurilor stnd lng El, la dreapta i la stnga Lui. i Domnul a zis
:
Cine va amgi pe Ahab, ca s se suie la Ramot din Galaad i s piar acolo? i
au rspuns unul ntr-un fel, altul ntr-altul. i un duh a venit i s-a nfiat
naintea Domnului i a zis :
Eu l voi amgi. Domnul i-a zis : Cum ? Voi iei, a rspuns el, i voi fi un
duh de minciun n gura tuturor prorocilor lui. Domnul a zis : l vei amgi i-i
vei ajunge inta ; iei i f aa ! i acum, iat c Domnul a pus un duh de
minciun n gura tuturor prorocilor ti care sunt de fa. Dar Domnul a hotrt
lucruri rele mpotriva ta.

Ce a crezut Ahab nu a mai contat decizia din Cer a fost adus la ndeplinire
iar pomul a fost tiat !

Pilda smochinului neroditor

O contradictie biblica ?
Intr-unul din proverbele sale, inteleptul Solomon afirma ca cine ingrijeste de un
smochin, va manca din rodul lui ( Proverbe 27, 18 pp. ). Si este cat se poate de
firesc sa te bucuri de rodul muncii tale. Dar ce se intampla cand muncesti si nu te poti
bucura de niciun rod al muncii tale ?
La aproape un mileniu distanta de vremea lui Solomon, Domnul Christos afirma un
lucru in care pare ca il contrazice pe acesta. Stiti in ce imprejurare s-a intamplat acest
lucru ? Este vorba de Pilda smochinului neroditor, relatata doar de evanghelistul Luca in
capitolul 13 al Evangheliei sale:
El a spus si pilda aceasta: Un om avea un smochin sadit in via sa. A venit sa
caute rod in el, si n-a gasit. Atunci a zis vierului: Iata ca sunt trei ani de cand vin
si caut rod in smochinul acesta si nu gasesc. Taie-l. La ce sa mai cuprinda
pamantul degeaba?

Doamne, i-a raspuns vierul, mai lasa-l si anul acesta; am sa-l sap de jur
imprejur si am sa-i pun gunoi la radacina. Poate ca de acum inainte va face
roada; daca nu, il vei taia. ( Luca 13, 6-9 )
Iata un smochin sadit intr-un loc cu multa lumina, ingrijit multi ani la rand, dar care
refuza sa-l rasplateasca pe cel care l-a sadit si ingrijit cu altceva decat cu frunze. Este o
contradictie biblica ? Nicidecum !
Intr-unul din articolele sale, in care tema este blestemarea smochinului de catre
Iisus, cu putin timp inainte de crucificarea Sa, preotul si publicistul Nicolae
Steinhardt ridica o problema: Cum a putut Iisus sa blesteme un biet smochin
nevinovat, mai ales ca Biblia specifica faptul ca nu era vremea smochinelor ?
Incercand sa rezolve dilema, Steinhardt aminteste de asa-numita teorie a
nivelelor. Potrivit acestei teorii, aceeasi formulare poate fi exacta la un nivel de
gandire (si percepere a realitatii) si inexacta la un alt nivel de gandire( si percepere a
realitatii ). De aceea, pentru a nu gresi si a ajunge la concluzii absurde, este necesar ca
fiecare afirmatie sa fie inteleasa in contextul nivelului respectiv.
Intorcandu-ne la cele doua afirmatii: cea facuta de Solomon in Proverbe si cea
facuta de Mantuitorul in Pilda smochinului neroditor, intelegem ca ele apartin unor nivele
diferite. In timp ce Solomon se refera la smochinul- pom, care, daca este ingrijit, nu se
poate sa nu rodeasca, Mantuitorul se refera la smochinul-om, care, in ciuda grijii ce i
se acorda, uneori nu gasesti pe ramurile lui nimic altceva decat frunze. Daca afirmatia
lui Solomon se refera la realitatea fizica, cea a Mantuitorului face parte dintr-o alegorie.
Deci nivelele sunt diferite, iar ambele afirmatii sunt corecte, dar fiecare la nivelul
corespunzator.
Asadar, nu exista nicio contradictie in Biblie, daca asezam fiecare afirmatie la nivelul
corespunzator. In cazul de fatza, nivelul la care trebuie sa ne raportam este cel al
alegoriei, al parabolei.
Contextul parabolei
Pilda smochinului neroditor este una din pildele scurte ale Domnului Christos, avand
doua caracteristici care o fac unica. Prima dintre ele este aceea ca morala ( miezul )
pildei se afla nu in finalul ei, asa cum este de asteptat, ci in afara ei, mai exact in
versetul 5, premergator enuntului : Eu va spun: nu, ci daca nu va pocaiti, toti veti
pieri la fel.
A doua caracteristica a parabolei este aceea ca ea nu are final, spre deosebire de
cele mai multe dintre pildele Domnului. Pilda smochinului neroditor se incheie lasandune in suspans, nestiind daca smochinul va rodi sau nu dupa anul de har cerut de
gradinar pentru el.
De fapt, aceasta parabola este una interactiva, caci finalul ei depinde de alegerea
pe care o vom face fiecare dintre noi, dupa ce ne vom fi identificat cu simbolul
smochinului. Unii se vor lasa coplesiti de harul si indurarea lui Dumnezeu si, sub atenta
ingrijire a Mijlocitorului nostru, se vor pocai si vor aduce roadele mult asteptate, in timp
ce altii vor continua sa faca parada de frunzele indreptatirii de sine, sfarsind prin a fi
taiati si indepartati de la mantuire.
Care a fost, de fapt, contextul in care Domnul Christos a rostit aceasta pilda ?
Primele cinci versete ale capitolului 13 ne prezinta cateva informatii pretioase in acest
sens. Datorita unor masuri luate de Pontiu Pilat, guvernatorul Iudeii, evreii au reactionat
intr-un mod care i-a infuriat pe romani. Ca urmare, Pilat a apelat la forta si cativa soldati
romani au navalit in curtile templului, ucigandu-i pe cativa galileeni chiar in clipa in care
aduceau jertfele lor si amestecand sangele lor cu cel al jertfelor aduse.
Potrivit mentalitatii iudeilor din vremea aceea, cei care sufereau astfel de tragedii
erau priviti ca niste pacatosi pe care i-a pedepsit Dumnezeu. Cei care, dimpotriva, nu
treceau prin astfel de necazuri, se priveau pe ei insisi ca fiind buni si aflati in gratia lui
Dumnezeu.

Dar de ce sa ne gandim doar la iudeii din vremea aceea ? Noi nu gandim uneori la
fel ? Nu suntem si noi stapaniti de aceeasi prejudecata ? Cand vedem ca i se intampla
un necaz unui semen de-al nostru, nu il consideram ( fie si numai in subconstientul
nostru ) ca fiind un pacatos pe care l-a pedepsit Dumnezeu ?
Cunoscandu-le mentalitatea gresita, Mantuitorul ii intreaba pe cei care I-au adus
vestea macelului facut de soldatii lui Pilat: Credeti voi ca acesti galileeni au fost mai
pacatosi decat toti ceilalti galileeni, pentru ca au patit astfel ? Eu va spun: nu, ci
daca nu va pocaiti, toti veti pieri la fel. ( vers. 2.3 )
Apoi, ca sa intareasca ideea, Mantuitorul Insusi aduce un alt exemplu, referindu-se
la cei 18 oameni care au pierit dupa ce turnul Siloamului s-a prabusit peste ei. Aceeasi
intrebare, acelasi raspuns: Credeti ca au fost mai pacatosi decat toti ceilalti
oameni care locuiau in Ierusalim ? Eu va spun: nu, ci, daca nu va pocaiti, toti veti
pieri la fel. ( vers. 4.5 )
Avertismentul pe care Domnul Iisus il repeta de doua ori: Daca nu va pocaiti, toti
veti pieri la fel este de fapt miezul si morala Pildei smochinului neroditor, pe care El a
rostit-o in clipele imediat urmatoare.
Simbolurile pildei
Iudeii care au auzit Pilda smochinului neroditor au inteles-o fara dificultate. Si
aceasta pentru ca simbolurile folosite de Domnul Christos le erau foarte familiare.
Psalmistul Asaf il aseamana pe poporul Israel cu o vitza adusa din Egipt si sadita pe
muntii Canaanului ( Psalmul 80,8 ), iar profetul Isaia, in binecunoscuta pilda din capitolul
5 al cartii sale, intitulata Via Domnului, ne dezleaga simbolurile, spunand: Via
Domnului ostirilor este casa lui Israel, si barbatii lui Iuda sunt vitza pe care o
iubea ( Isaia 5,7 ). Asadar, iudeii au intele pilda fara nicio dificultate.
Stapanul viei nu poate fi altcineva decat Dumnezeu. Vierul sau gradinarul este
Domnul Christos. Via simbolizeaza poporul Israel, intr-un sens restrans, si Biserica lui
Christos, intr-un sens mai larg. Smochinul reprezinta, in sens restrans, generatia
poporului evreu de pe vremea Domnului Christos, iar in sens larg, el ne simbolizeaza pe
fiecare dintre noi.
De ce Mantuitorul s-a folosit de simbolul smochinului si nu de un alt pom sau
copac ? Iata cateva motive posibile:
- In mentalitatea iudaica, smochinul ( ca de altfel si via si maslinul ) era asociat cu
prosperitatea.
- Smochinul este primul pom amintit in Biblie, cu ocazia caderii primilor nostri parinti (
haina cusuta din frunze de smochin Geneza 3,7 ).
- Smochinul are o calitate unica, rodind aproape zece luni intr-un an. El face parte
dintre pomii reflorescenti, dand rod de doua ori pe an ( primavara si la sfarsitul verii ) si
pe o perioada ce poate ajunge la 80 de ani.
- Smochinul mai are o particularitate: mai intai apar fructele si abia apoi apar
frunzele.
Indiferent de motivul pentru care Domnul a ales simbolul smochinului, ceea ce este
de netagaduit este faptul ca stapanul viei a sadit acest smochin nu ca pe un pom de
decor, nici pentru umbra, ci ca sa faca rod. Daca stapanul viei nu ar fi urmarit rodul, el
ar plantat orice altceva: un palmier, un cedru sau o magnolie. Dar pentru ca el dorea
rod, a plantat pomul care promitea cel mai mult in aceasta privinta.
Insa, pe cat de mari au fost asteptarile, pe atat de mare a fost dezamagirea
stapanului. Sa observam ca stapanul viei nu-i pretinde smochinului sa rodeasca altceva
decat smochine, nu-i pretinde sa rodeasca neintrerupt si nici nu-i cere sa faca rod cat
zece pomi. El ii pretinde sa rodeasca firesc si nimic mai mult.
Pilda ne spune ca stapanul viei l-a urmarit trei ani la rand pe acest smochin sadit in
via lui. Daca in cei trei ani macar odata ar fi rodit smochinul, cu totul altfel ar fi stat
lucrurile. Aceste amanunte ne vorbesc mult despre Dumnezeul nostru. El nu ne cere sa

facem lucruri peste puterile noastre. El nu ne cere imposibilul, ci doar sa rodim potrivit
talantilor incredintati si la timpul potrivit.
Dumnezeu ne urmareste in tacere an de an, fara ca noi sa stim lucrul acesta. El stie
ce putem si ce nu putem face pentru El si semenii nostri. Insa atunci cand vede in noi
doar frunze fara rod, doar aparente fara esenta, doar ambalaje fara continut, El este
foarte dezamagit. Si cand Stapanul este dezamagit, viitorul smochinului neroditor este
nesigur
Religia frunzelor sau religia roadelor ?
Privindu-se pe sine, smochinul gasea suficiente motive sa creada ca sta bine. La
urma-urmei, el era frumos si, prin aspectul sau placut, dadea o nota de noblete viei.
Apoi el facea si umbra, ceea ce in Orient era un lucru foarte cautat si apreciat. Iar in
ramurile sale, pasarile cerului isi gaseau un adapost sigur. Probabil ca in sinea lui acest
smochin gandea astfel: Uite ce bine arat, fatza de vitzele astea cocosate de greutatea
ciorchinelor ! Chiar daca stapanul ar rasturna toata via, eu tot voi ramanea.
Insa acest smochin pierdea din vedere un lucru foarte important: Cand l-a sadit in via
sa, stapanul nu l-a asezat acolo nici pentru pasarile cerului, nici pentru umbra lui si nici
pentru decor. Stapanul l-a sadit pentru roade.
Din dialogul purtat intre stapanul viei si gradinar reiese ca pe stapan nu-l deranja
prezenta frunzelor, ci absenta roadelor, fapt ce aduce in discutie o problema cat se
poate de serioasa pentru noi: pacatul omiterii. Smochinul nu e condamnat pentru ca a
facut ceva rau, ci pentru ca nu a facut ce trebuia: nu a rodit.
Din acest punct de vedere, smochinul neroditor poate fi comparat cu robul care a
primit doar un talant din Pilda talantilor. Acest rob nu a facut in sine nimic rau, caci nici
nu a furat talantul stapanului sau si nici nu a folost in interes personal acest talant. El
doar l-a ingropat ca sa-l inapoieze stapanului sau fara nicio pierdere. Robul nu a facut
prin aceasta niciun rau, dar nici bine n-a facut. Insa acest lucru este catalogat de Biblie
ca fiind pacat: Deci cine stie sa faca bine si nu face, savarseste un pacat ( Iacov
4,17 ).
Probabil ca pacatul prin omitere este cel mai prezent pacat in mijlocul Bisericii. In
general, crestinii nu mai comit pacate vizibile grave ( decat in cazuri izolate ). Problema
lor este insa alta: neglijeaza, uita sau refuza sa faca binele pe care-l pot face, adica sa
aduca rod pentru Stapan. Poate fi Dumnezeu multumit cu un astfel de crestinism ?
Poate fi El multumit cu o religie a frunzelor ? Care patron din lume ar angaja pe cineva
doar ca acel om sa fie angajat, fara sa produca nimic pentru firma la care lucreaza ?
Marea greseala in care a cazut poporul evreu a fost aceea ca s-au multumit doar
cu o religie a frunzelor, fara sa aduca rodul asteptat de Dumnezeu, si anume acela de
a fi lumina neamurilor. Evreii s-au ascuns in dosul frunzelor religiei lor: templul cu
ceremoniile lui, Tora, zecimea, descendenta din Avraam s.a. , pierzand din vedere faptul
ca pe Dumnezeu Il interesa in primul rand pocainta si neprihanirea, si abia apoi templul,
ceremoniile, zecimea si toate celelalte lucruri ale legii mozaice.
De aici si mustrarea atat de severa pe care Mantuitorul le-a adresat-o cu putin timp
inainte de rastignirea Sa: Vai de voi, carturari si farisei fatarnici ! Pentru ca voi dati
zeciuiala din izma, din marar si din chimen si lasati nefacute cele mai insemnate
lucruri din Lege: dreptatea, mila si credinciosia; pe acestea trebuia sa le faceti si
pe acelea sa nu le lasati nefacute ( Matei 23, 23 ).
Nu, Dumnezeu nu are nevoie de umbra noastra in lume si nici in Biserica ! El are
nevoie de pocainta noastra cara sa aiba drept rod faptele neprihanirii. Dumnezeu nu are
nevoie de frunzele cunostintelor noastre, nici de institutiile cu care ne laudam, nici de
scolile sau casele de rugaciune frumos impodobite. El nu are nevoie de aerele si

pretentiile noastre de laodiceeni care se lauda: Sunt bogat, m-am imbogatit si nu

duc lipsa de nimic ( Apocalipsa 3,17 ).
Dumnezeu are nevoie sa gaseasca la noi nu o religie a frunzelor, ci a roadelor. Care
sunt aceste roade ? Scriptura ne spune: Roada Duhului, dimpotriva, este:
dragostea, bucuria, pacea, indelunga rabdare, bunatatea, facerea de bine,
credinciosia, blandetea, infranarea poftelor ( Galateni 5,22.23 ).
Acestea sunt roadele mult asteptate de Stapanul viei. Daca Biserica ar fi impodobita
cu ele, nu doar cu frunze, Evanghelia ar ajunge in cel mai scurt timp pana la marginile
pamantului si multe, multe grane coapte ar ajunge in granarele cerului.
Mai lasa-l si anul acesta
In Dialogul purta cu gradinarul, Stapanul viei ii spune acestuia: Iata ca sunt trei ani
de cand vin si caut rod in smochinul acesta si nu gasesc ( vers. 7 ). De ce oare
stapanul viei ia decizia de a renunta la smochinul sau doar dupa trei ani ?
Unii comentatori ai pildei fac legatura cu o prevedere a legii mozaice in care poporul
care intra in Canaan trebuia sa considere toate roadele pomilor ca fiind netaiate
imprejur in primii trei ani, fiindu-le interzis sa mamance din ele. In anul al patrulea,
roadele trebuiau inchinate Domnului si abia dupa aceea israelitii puteau consuma din
roadele tarii.
Mie nu mi se pare concludenta aceasta asociere. Mai degraba sunt inclinat sa vad o
asociere intre cei trei ani ( + un an de har prelungit ) din parabola cu cei trei ani si
jumatate de activitate publica a Mantuitorului, ani in care Dumnezeu a cautat roade la
poporul evreu, dar nu a gasit. De aceea, cu ocazia intrarii in Ierusalim a Domnului, El a
rostit plangand unele din cele mai miscatoare cuvinte care pot fi intalnite pe paginile
Scripturilor: Ierusalime, Ierusalime, care omori pe proroci si ucizi cu pietre pe cei
trimisi la tine ! De cate ori n-am vrut sa strang pe copiii tai cum isi strange gaina
puii sub aripi, si n-ati vrut. Iata ca vi se lasa casa pustie ! ( Matei 23, 37.38 )
De ce stapanul viei nu a luat decizia de a taia smochinul dupa un an ? Pentru ca
Dumnezeu stie ca sunt perioade in viata in care nu trebuie sa-i ceri omului sa faca
anumite lucruri. Nimeni nu-i cere unui copil sa faca lucrurile pe care le poate face un
adult ( decat in cazuri aberante ). La fel, nimeni nu-i cere unui om bolnav sau unuia
accidentat sa faca ceva ce poate sa faca doar un om sanatos.
Insa copilaria, starile de boala sau anumite perioade grele din viata trec si omul
devine sau redevine responsabil fatza de Dumnezeu, societate, familie si Biserica. Tu
de cat timp esti sadit in via Stapanului tau ? Cat rod ai adus ? Ce ar gasi Stapanul in
ramurile vietii tale, daca te-ar cerceta in aceste clipe ? Nimeni dintre noi nu stie ziua in
care Stapanul ne cerceteaza pe fiecare, dar ziua aceea vine cu siguranta !
Pilda smochinului neroditor se incheie luminos si ingrijorator in acelasi timp. Partea
luminoasa este aceea ca exista un Mijlocitor in persoana gradinarului viei, persoana
care nu contesta decizia stapanului, dar care cere o prelungire a timpului de proba
pentru smochinul neroditor.
Apostolul Pavel confirma acest lucru, scriindu-le credinciosilor evrei: Punctul cel
mai insemnat al celor spuse este ca avem un Mare Preot care S-a asezat la
dreapta scaunului de domnie al Maririi, in ceruri, pe Iisus Christos, Cel care poate
sa mantuiasca in chip desavarsit pe cei ce se apropie de Dumnezeu prin El,
pentru ca traietse pururea ca sa mijloceasca pentru ei ( Evrei 8, 1; 7,25 ).
Mai mult decat atat, gradinarul promite ca in timpul de har prelungit va face tot ce se
poate pentru a asigura toate conditiile ca smochinul sa rodeasca. Cum s-au implinit
toate acestea cu poporul evreu din timpul primei veniri a Domnului Christos ? Predicile,
vindecarile, minunile, invierile, jertfa pe cruce, rugaciunea Domnului de pe cruce: Tata,
iarata-i, caci nu stiu ce fac
( Luca 23,34 ), predicarea Evangheliei mai intai
in Ierusalim , revarsarea Duhului Sfant si lucrarea apostolilor pecetluita cu jertfa primilor

martiri ( Stefan, Iacov ), nu au fost toate acestea incercari ale cerului de a-l face pe
smochinul indaratnic al poporului evreu sa aduce rod ?
Ce as mai fi putut face viei Mele si nu i-am facut ? ( Isaia 5,4 ), se intreaba
Gradinarul , vazand ca toate eforturile Sale au fost zadarnice. Din nefericire,
smochinul de atunci a refuzat sa aduca rodul asteptat de Dumnezeu. Urmarea ? A fost
taiat din pozitia privilegiata de popor ales, privilegiul fiind dat Bisericii crestine.
Iata ce afirma un scriitor inspirat in legatura cu poporul ales: Dumnezeu, prin Fiul
Sau, cauta roade, dar n-a gasit. Israel era o povara pentru pamant. Chiar existenta lui
era un blestem, caci ocupa in vie un loc pe care l-ar fi putut ocupa un pom care dadea
roade. El a jefuit lumea de binecuvantarile pe care Dumnezeu dorea sa le reverse
asupra ei. Poporul Israel a infatisat in mod gresit pe Dumnezeu printre natiuni. Nu
numai ca erau nefolositori, ci in mod vadit erau o piedica. Intr-o mare masura, religia lor
ducea in ratacire pe oameni si in loc de mantuire, aducea ruina. ( 1 )
Daca cu smochinul de atunci s-a intamplat acest lucru, ce se va intampla cu
smochinul din mine si din tine ? Avem fagaduinta ca Mijlocitorul nostru va face tot ce
se poate ca sa nu ne lipseasca nicio conditie necesara rodirii. El Isi va face partea cu
siguranta. Exista insa in finalul pildei un cuvant care ma ingrijoreaza: PoatePoate
ca de aici inainte va aduce roada ( vers. 9 ).
Daca nici Fiul lui Dumnezeu nu este sigur de raspunsul nostru la toate dovezile
harului Sau, atunci cine poate fi sigur ? Pilda smochinului neroditor nu are final. De ce ?
Pentru ca finalul depinde de noi, de raspunsul nostru fatza de toate eforturile cerului de
a ne face sa rodim.
Din fericire, unii vor lua aminte la avertismentul dat de stapanul viei, isi vor
reconsidera viata, se vor pocai si, cu ajutorul Duhului Sfant, vor aduce roadele mult
asteptate. Din nefericire insa, vor exista si indolenti, care se vor juca cu harul lui
Dumnezeu, considerand ca acesta este suficient de mare ca sa-i mantuiasca si pe ei, in
ciuda unei vieti pacatoase si lipsite de roadele neprihanirii.
Daca Pilda smochinului neroditor ne invata ceva important despre Dumnezeul
nostru, atunci acel lucru este acela ca El este un Dumnezeu plin de indurare si
milostiv, incet la manie, plin de bunatate si credinciosie, care Isi tine dragostea
pana in mii de neamuri de oameni, iarta faradelegea, razvratirea si pacatul, DAR
nu scoteste pe cel vinovat drept nevinovat ( Exodul 34, 6.7 )
Un Dumnezeu iubitor, indurator si iertator, , dar si drept, neprihanit si sfant, care va
trebui sa spuna la un moment dat in dreptul smochinilor neroditori din via Sa teribila
sentinta: Taie-l !
Din fericire, traim inca in timp de har, timp in care Gradinarul face tot posibilul ca sa
avem tot ceea ce ne trebuie pentru rodire. De noi depinde unde ne vom petrece
vesnicia. Doar de noi Cu ce ne vom infatisa inaintea Stapanului in ziua cercetarii
noastre: cu frunze sau cu roade ?