Sunteți pe pagina 1din 2

Crestinismul redus la esente

Cartea I: Binele si raul ca indicii cu privire la semnificatia


universului
In cartea I, C.S. Lewis vrea sa demonstreze existenta unui Dumnezeu,
folosindu-se de notiunea de bine si de rau, pe care noi oamenii o avem. Lewis
incepe prin a face cateva distinctii. Acesta demonstreaza de exemplu diferenta
dintre legea morala (legea naturii umane) si legea naturii, prin puterea oamenilor
de-a alege sa respecte sau nu legea morala. De asemenea el distinge legea
morala de instinct si de conventia sociala. Astfel, ajungem sa avem o lege
morala care este o dovada a existentei lui Dumnezeu, deoarece este oarecum
modul prin care acesta actioneaza asupra noastra.

Cartea II: Ce cred crestinii?


In cartea II, Lewis incepe prin a prezenta cateva concepte ale religiilor
despre Dumnezeu (Dumnezeu pe deplin bun, Dumnezeu in afara binelui si
raului). Lewis sustine versiunea crestina, si anume ca Dumnezeu este pe deplin
bun si drept deoarece atat timp cât avem o notiune de „drept” și „nedrept”,
trebuie sa existe un standard de „drept” pentru a le compara, standard fara de
care cuvintele precum „corect” și „gresit” nu ar avea sens. Lewis mai vorbeste
despre dualism (notiunea conform careia binele si raul sunt doua forte
independente in univers, aflate in conflict), spunand ca nu poate fi corect
deoarece si raul este in esenta cautarea unui lucru in esenta bun, intr-un mod
gresit. In final, Lewis trece prin cateva teorii privind mantuirea adusa de catre
moartea lui Isus.

Cartea III: Conduita crestina


In cartea III, ne sunt prezentate cele trei parti ale moralitatii: dreptatea fata
de tine insuti, dreptatea fata de altii si urmarea unui scop.
Lewis ne mai prezinta cele sapte virtuti ale crestinismului: patru virtuti
cardinale si trei teologice. Virtutile cardinale sunt prudența, cumpătarea,
dreptatea și tăria, iar cele cardinale sunt speranta, castitatea si credinta. Virtuțile
nu sunt calificative pentru a intra în rai, dar practicate, modelează indivizii în
genul de oameni pe care Dumnezeu îi dorește, genul de oameni care vor fi
fericiți cu raiul creat de Dumnezeu.
De asemenea, Lewis discută suprapunerea dintre creștinism și psihanaliză.
Puterea de a alege implică ceea ce el numește materia noastra prima. Fiecare
alegere schimbă o parte centrală a noastră și ne modelează în persoana care
suntem. Fiecare alegere ne aduce mai aproape sau mai departe de persoana
dorita de catre Dumnezeu.
Lewis rezuma opiniile crestine despre sexualitate, castitate si casatorie, iar
apoi discuta ceea ce in conceptia sa este cel mai grav pacat, si anume mandria.

Cartea IV: Dincolo de personalitate: sau primii pasi in


doctrina trinitatii
In cartea IV, Lewis incepe prin a spune ca teologia nu este dumnezeu, ci
este o harta spre Dumnezeu, iar apoi face diferenta dintre viata biologica si cea
spirituala. In continuare el aprofundeaza notiunea unui Dumnezeu in trei
persoane. Lewis mai sustine ideea ca Dumnezeu este in afara timpului si
exemplifica acest lucru prin prisma unui scriitor, care scrie un roman, si cu toate
ca personajele romanului sunt legate de timp, el nu este.

S-ar putea să vă placă și