Monument de seama al culturii umaniste europene Miscarea umanista, crestina, din epoca renascentista, s-a caracterizat mai intai

prin revenirea la studiul biblic sau, mai exact, la textele sale originale, ebraice si grecesti, detronand astfel suprematia textului latin, oferit de "Vulgata" Fericitului Ieronim. Dupa cum se stie, Renasterea a fost epoca umanismului. tudiul critic al !ibliei, intreprins de umanisti, avea de altfel sa contribuie si la ideile Reformei, care a avut in persoana celor doi mari traducatori ai !ibliei in limbile lor nationale, "o#n $%cliff &'()*+, si Martin -ut#er &'(.+/,, exponentii sai de seama. 0rin examenul critic al textelor biblice si, ipso facto, prin atentia acordata studiului biblic, umanistii reformatori si-au exprimat de fapt adversitatea lor fata de teologia scolastica. Intr-adevar, in !iblie au aflat si exponentii acestor antropologii ca "omul este o fiinta care umanizeaza natura1 dar el este de asemenea o fiinta care umanizeaza ideea de Dumnezeu, si, care, prin acest fapt, se umanizeaza el insusi." De altfel, tot din !iblie au aflat ca o singura fiinta a fost inzestrata de 2reatorul sau cu "inteligenta de a face binele si rau. -a spus ca !iblia de la !ucuresti a concentrat in conceptia si realizarea ei "atat ultimele ecouri ale umanismului filologic european, cat si inceputurile veacurilor -uminilor". Fara indoiala, !iblia de la !ucuresti ramane si o expresie a umanismului filologic european, dar nu numai atat, fiindca ea este, inainte de toate, si un "monument de limba teologica si literara romaneasca", care ii sporeste de fapt importanta sa de monument de seama a culturii umaniste, europene, din a doua 3umatate a secolului al 4VII-lea. -imba romana culta avea sa intre insa in panteonul limbilor sacre - alaturi de ebraica, greaca, siriaca, latina, copta, etiopiana, slavona etc. - de abia prin !iblia de la !ucuresti, tiparita in anul (/**. In 5arile Romane, literatura culta, de sorginte biblica si umanista, atinge intradevar apogeul sau in a doua 3umatate a secolului al 4VII-lea, o data cu traducerea si circulatia fintei cripturi in toate provinciile istorice locuite de romani. !iblia de la !ucuresti, considerata a fi actul prin care s-a oficializat

aceasta literatura culta, a avut intr-adevar darul de a opri - inainte de toate procesul de diversificare si de dialectizare a graiului viu. !iblia de la !ucuresti &(/**,, monument de seama al literaturii culte, a contribuit si la consolidarea unitatii lingvistice, spirituale si culturale a celor ce se exprimau in acelasi grai romanesc. este primul monument de seama al literaturii culte, romanesti, de certa vocatie si respiratie umanist-europeana. !iblia de la !ucuresti a insemnat nu numai biruinta limbii romane in cult, si, ipso facto, a afirmarii limbii literare, culte, ci si consfintirea unei realitati, si anume, aceea ca neamul romanesc, de obarsie latina, dar de credinta rasariteana &ortodoxa,, a fost primul popor - din ud-6stul 6uropei - care a facut din limba cultului, limba poporului. De aceea, putem spune ca, prin !iblia de la !ucuresti, ideile reformator-umaniste, ve#iculate candva de -orenzo Valla, "o#n $%clif, 6rasm de Rotterdam etc, au prins viata si in sanul 7rtodoxiei rasaritene.

5iparirea !ibliei de la !ucuresti a avut atat o functie cultural-politica, cat si una religios-ccumcnica. 0rin traducerea si publicarea ei, integrala, in limba romana, sa vrut intr-adevar sa se demonstreze atat unitatea de neam si limba a tuturor romanilor, implicit a celor "rasfirati" in locuri si state diferite, cat si vitalitatea redactiei 7rtodoxiei romanesti la actiunile prozelitiste ale calvinilor din 8rdeal. Referitor la primul aspect, insusi domnitorul erban Voda marturisea - in 0redoslovia sa - ca se "straduise" sa tipareasca aceasta !iblie "ca sa se dea la toti Dumnezaiescu 2uvant", si ca sa fie "pentru folosul obstesc" al tuturor romanilor1 de aceea - marturisea el - pentru talmacirea acestei finte cripturi aratase "multa nevointa si destula c#eltuiala" &!iblia, adeca Dumnezeiasca criptura, 6ditura Institutului !iblic., !ucuresti, (9**, p. 44III-44V,.