Lostrita- fisa de lectura

De-a lungul râului Bistrita, una dintre placerile localnicilor, era pescuitul. Dintre
toti, cel mai înfocat si cu noroc la pescuit, era Aliman. Acesta era un tânar chipes,
voinic si saritor.

         În apele Bistritei, salasluia un peste frumos, cu cap de somn, trupul zvelt de
salau  si pielea pestrita, colorata cu auriu si cu bobite rosii-ruginii ca a pastravului,
numit lostrita. Acest peste era carnivor si se arata foarte rar, provocând o adevarata
competitie între pescarii care vroiau cu orice pret sa-l prinda. Deoarece  multi si-au
gasit sfârsitul în încercarea de-a prinde pestele, satenii au început sa creada ca
lostrita, era de fapt, forma pe care o lua necuratul, pentru a-i ademeni, sfârsind prin
a-i îneca.

         Obsedat de gândul de-a prinde lostrita, Aliman statea toata ziua pe malul
râului, reusind chiar s-o prinda de doua ori; o data în undita, iar a doua oara în brate,
într-o apa de mica adâncime. Tot de atâtea ori, lostrita a reusit sa scape. Din pacate,
pentru Aliman, prinderea lostritei a devenit o obsesie. Dupa o iarna geroasa, în care 
lostrita nu a mai aparut, a sosit primavara, iar apele Bistritei, extrem de învolburate,
au adus printre altele, si o luntre cu o fata lesinata din satele de la munte. Aliman a
salvat-o, dupa care a luat-o acasa la el, îndragostindu-se nebuneste de ea si
asemanând-o cu lostrita, spre marea îngrijorare a satenilor. Dupa o buna bucata de
vreme, în care cei doi amorezi si-au facut planuri, apare mama fetei, luând-o acasa
cu mare scandal. În urma plecarii fetei, Aliman a devenit trist, apatic , câte-odata 
chiar absent, neinteresându-l nimic. Fiind însa un barbat bine-facut si chipes, o fata
mai îndrazneata, s-a hotarât sa-l ia de sot. Pregatirile erau facute, însa, în toiul nuntii
venise un satean sa dea vestea precipitat  ca-n râul Bistritei, a aparut din nou lostrita.
Auzind, Aliman una ca aceasta nu mai statu pe gânduri si repede fugi spre râu si se
arunca în valurile învolburate, prinzând lostrita în brate si protejând-o de bustenii din
apa. În fapta lui nebuneasca, el si-a pierdut viata, salvând lostrita.

        Aceasta întâmplare este adesea povestita si astazi de oamenii care urca cu
carutele la munte pentru lemne, fiecare mai adaugând si înflorind câte ceva.