UNIVERSITATEA DE ARTE BUCURESTI SECTIA CONSERVARE - RESTAURARE ANUL 2008- 2009

IN EVANGHELIA

DUPA MARCU I A DOUA EPISTOLA A SFINTULUI APOSTOL PAVEL CATRE TESALONICENI

SFANTA TREIME

Sfnta Treime

Este taina tainelor ,dogma fundamentala a crestinismului.Tatal, Fiul si Sfintul Duh sunt Ipostasuri ale Dumnezeirii celei Una, de o fiinta si nedespartite . Tatal este nenascut, Fiul este nascut (din Tatal), Sfintul Duh este purces (de la Tatal , prin Fiul). Sfinta Treime se intemeiaza prin revelatie si se insuseste prin credinta . Treimea este absoluta , statornica si nu este supusa schimbarilor .Tatal ,Fiul si Sfintul Duh au aceeasi fiinta unica si neimpartita . Evangheliile au pastrat numeroase texte in care se vorbeste despre cele Trei Persoane ale Fiintei lui Dumnezeu, fie la un loc , fie in mod deosebit . Inainte de Inaltarea Sa ,Iisus ii trimite pe apostoli sasi faca ucenici in toate neamurile botezandu-I in numele Tatalui , al Fiului si al Sfintului Duh. Iisus se prezinta si lucreaza ca Fiul lui Dumnezeu si referindu-se totdeauna la celelalte Persoane ale Dumnezeirii. Dumnezeu este unul n Fiin i ntreit n Persoane: Tatl, Fiul i Duhul Sfnt Dumnezeul credinei cretine este Dumnezeu iubirea intratrinitar: Cel ce nu iubete n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru c Dumnezeu este iubire. (I Ioan 4, 8). Fiecare din cele trei Persoane sau ipostase ale Sfintei Treimi este Dumnezeu adevrat, Dumnezeu-Tatl, Dumnezeu-Fiul, Dumnezeu-Duhul Sfnt: fr mprire sau desprire a Fiinei si fr amestecare sau contopire a Persoanelor dumnezeieti ntreolalt. Dumnezeu-Sfnta Treime s-a descoperit treptat: Ca prenchipuire, prefigurare, n unele religii pgne; Treptat i nedeplin n Vechiul Testament prin Revelaie supranatural; Deplin n Noul Testament, prin nsui Dumnezeu ntrupat a) n Vechiul Testament: n primele cuvinte ale Sfintei Scripturi (Fac. 1, 1) se gsete pluralul numelui lui Dumnezeu Elohim, verbul propoziiei fiind la singular Pluralul Elohim indicnd pluralitatea de Persoane n Dumnezeu: i a zis Dumnezeu: s facem om dup chipul i asemnarea noastr ( Fc. 3, 22); Venii s Ne pogorm i s amestecm limbile lor (Fc. 11, 7) n teofania de la stejarul Mamvri (Fc. 18, 1-3), Avraam vede trei brbai i li se adreseaz la singular Cuvntul lui Dumnezeu i Duhul Lui apar ca persoane: Prin Cuvntul lui Dumnezeu s-au ntemeiat cerurile i prin Duhul gurii Lui, toat podoaba lor (Ps.32, 6) Cntarea serafimic: Sfnt, sfnt, sfnt Domnul Savaot (Is. 6, 3) b)n Noul Testament: Dumnezeu este unul n Fiin i ntreit n Persoane: Tatl, Fiul i Duhul Sfnt. Botezul n numele Tatlui i al Fiului i al Sfntului Duh (Matei 28, 19) Binecuvntarea apostolic: darul Domnului nostru Iisus Hristos i dragostea lui Dumnezeu (Tatl) i mprtirea Sfntului Duh s fie cu voi, cu toi (II Cor. 13, 13) Unitatea fiinial i deosebirea dintre Persoane n Sfnta Treime exist nainte de creaie, din venicie: La nceput era Cuvntul i Cuvntul era la Dumnezeu i Dumnezeu era Cuvntul (Ioan 1, 1-14) Dogma Sfintei Treimi se ntemeiaz numai pe Revelaia dumnezeiasc i se poate nsui numai prin intermediul credinei, nefiind accesibil cugetrii omeneti.

Formularea dogmei Sfintei Treimi nvtura despre Sfnta Treime a constituit nc din timpul Apostolilor esenialul i cuprinsul credinei cretine. Datorit ereziilor antitrinitare Biserica precizeaz terminologia, expune i formuleaz n chip autoritar i definitiv, la Sinoadele I i II ecumenice, dogma Sfintei Treimi. Potrivit cuvintelor Mntuitorului de la Matei (28, 29), prin care se poruncete ca toi cei ce cred s fie botezai n numele Sfintei Treimi, Biserica a alctuit nc din timpul Apostolilor scurte mrturisiri de credin care se rosteau la Botez. Prinii apostolici, apologeii i Sfinii Prini anteriori Sinodului I ecumenic apr nvtura despre Sfnta Treime mpotriva ereziilor sabelienilor i subordinaianitilor.nvtura descoperit despre Sfnta Treime primete o formulare oficial, autoritar i definitiv la Sinoadele I i II ecumenice, cu prilejul condamnrii ereziei lui Arie i Macedonie Sinodul I ecumenic de la Niceea (325): Combate pe Arie care neag dumnezeirea i egalitatea Fiului cu Tatl Fiul este Dumnezeu adevrat din Dumnezeu adevrat, nscut din veci din Tatl, egal i de o fiin cu Tatl. Sinodul II ecumenic de la Constantinopol (381): Combate pe Macedonie care afirm c Duhul Sfnt este o creatur a Fiului, mai mic dect Fiul i supus Fiului, i deci inferior i subordonat Tatlui i Fiului egalitatea Duhului Sfnt cu Tatl i cu Fiul i prin aceasta Dumnezeirea Duhului Sfnt Duhul Sfnt are aceleai nsuiri i lucrri ca i Tatl i Fiul, ntruct nsuirile i lucrrile sunt comune tuturor Persoanelor Sfintei Treimi, avnd fiecare aceeai Fiin comun Simbolul de credin aprobat la Sinoadele I i II ecumenice a nlocuit toate celelalte simboluri i mrturisiri de credin de pn atunci, dat fiind cuprinsul doctrinar complet, ca unul ce cuprinde ntreaga nvtur de credin: Sfnta Treime, mntuirea n Hristos i nsuirea ei prin Duhul Sfnt n Biseric, prin Sfintele Taine, i despre viaa venic. Sfinii Prini i-au adus o contribuie important la formularea dogmei Sfintei Treimi. Persoanele Sfintei Treimi. Persoanele Sfintei Treimi: Tatl, Fiul i Duhul Sfnt, sunt: 1. Persoane reale, deosebite una de alta, avnd fiecare nsuiri personale proprii prin care Se deosebesc ca Persoane, Se disting, neputndu-se confunda una cu alta 2. Fiecare Persoan dumnezeiasc are ntreaga Fiin divin care nici nu Se mparte, nici nu Se desparte, fiind venic una i aceeai 3. Persoanele Sfintei Treimi Se disting sau se deosebesc dup chipul sau modul n care au sau posed Fiina divin ntreag: 4. Tatl este nenscut i nepurces 5. Fiul este nscut 6. Duhul Sfnt este purces

Cele Trei Persoane sunt existene personale venice ale unicei Fiine dumnezeieti rezult excluderea oricrei subordonri a Persoanelor divine ntre Ele, dup ntietate, autoritate, putere sau demnitate, Persoanele fiind egale datorit unitii fiiniale dumnezeieti. Toate ale Mele sunt ale Tale i ale Tale sunt ale Mele i M preamresc ntru ei (Ioan 17, 10) Ca toi s mreasc pe Fiul precum mresc pe Tatl (Ioan. 5, 23) cele ce Tatl le face, acestea i Fiul le face ntocmai (Ioan. 5, 19) Tatl este Creatorul Fiul Mntuitorul Duhul Sfnt Sfinitorul, Mngietorul, Desvritorul Lucrarea proprie fiecrei Persoane dumnezeieti mpreun-lucrare toate sunt lucrri ale aceleiai voine a lui Dumnezeu: Acelai Dumnezeu lucreaz toate n toi (I Cor. 12, 6) Raportul dintre Persoanele Sf. Treimi poate fi infatisat dupa mai multe aspecte: dupa dumnezeirea Persoanelor, dupa distinctia dintre Ele sau dupa comuniunea intraterimica; DUMNEZEIREA TATALUI - nu este contestata de nimeni, nici chiar de eretici, Dumnezeu-Tatal fiind general afirmat ca Dumnezeu Tatal atottiitorul, facatorul cerului si al pamantului, vazutelor tuturor si nevazutelor(Crez); Mantuitorul Insusi il declara pe Tatal ca fiind singurul Dumnezeu adevarat aceasta este viata vesnica, sa te cunoasca pe tine singurul Dumnezeu adevarat (Ioan 17.30 Ma sui la Tatal Meu si la Tatal vostru si la Dumnezeul Meu si la Dumnezeul vostru (Ioan 20.17); Viaa venic aceasta este: ca s Te cunoasc pe Tine, singurul, adevratul Dumnezeu (Ioan. 17, 3) M sui la Tatl Meu i la Tatl vostru i la Dumnezeul Meu i la Dumnezeul vostru (Ioan. 20, 17) Dumnezeul Domnului nostru Iisus Hristos, Tatl slavei (Ef. 1, 17) DUMNEZEIREA FIULUI - ca Persoana deosebita de Tatal, numit fiind Fiu, este afirmata in multe locuri, fie direct, fie indirect: Fiul Meu esti Tu, Eu astazi te-am nascut (Ps. 2.6) Din pantece mai inainte de Luceferi, Te-am nascut (Ps. 109.3) Fiul lui Dumnezeu Celui viu (Matei. 16.16) Astazi si mai inainte de Luceferi insemnand vesnicia, caci Tatal, din Fiinta Sa, naste vesnic pe Fiul. Indirect, dumnezeirea Fiului ca Persoana deosebita de Tatal, se afirma atribuindu-I-se insusiri dumnezeiesti ca: vesnicie, atotputernicie sau omniprezenta. Fiul Meu eti Tu, Eu astzi Te-am nscut (Ps. 2, 6) Fiul Meu iubit (Matei. 3, 17) Fiul lui Dumnezeu Celui viu (Matei. 16, 16) Tatl este ntru Mine i Eu ntru El (Ioan. 10, 38) DUMNEZEIREA SFANTULUI DUH - este si ea aratata clar in Sfanta Scriptura; astfel, celui ce va huli impotriva Duhului Sfant, nu i se va ierta (Luca. 12.10). Duhul Sfant este Mangaietorul...Duhul adevarului, care de la Tatal purcede (Ioan 15.26), caci

spune Sfantul Petru catre Anania: cine minte impotriva Duhului Sfant, nu minte oamenilor, ci lui Dumnezeu (FA 5.3, 4). Duhul are insusiri dumnezeiesti, fiind atotstiutor, atotputernic, participa la creatie; botezul crestinesc se face si in numele Sfantului Duh (Matei 28.19), egal fiind cu Tatal si cu Fiul; celui ce va hului mpotriva Duhului Sfnt, nu i se va ierta (Luca. 12, 10) MngietorulDuhul adevrului, Care de la Tatl purcede (Ioan. 15, 26) Duhul toate le cerceteaz, chiar i adncurile lui Dumnezeu (I Cor.2, 10) Sfanta Treime in Evanghelia dupa Marcu : El este recunoscut ca Fiu al lui Dumnezeu de Tatal, Si glas s-a facut din ceruri:tu esti Fiul Meu cel iubit ,intru tine am binevoit. (1, 11) la Botez. Acesta este Fiul Meu cel iubit ,pe Acesta sa-l ascultati. , la Schimbarea la Fata (9, 7); este recunoscut si de demoni (1, 23-24); (3, 11); (5, 7); Eu, v-am botezat cu ap, El insa v va boteza cu Duhul Sfnt." Marcu(1,8) Si ndat, iesind din ap, a vzut cerurile deschise, si Duhul ca un porumbel pogornd asupra Lui Marcu (1,10), Dar cine va huli asupra Duhului Sfnt, nu are iertare n veac: ci de pacat vesnic va fi vinovat."Marcu (3,29), Iar cine se va rusina de Mine si de cuvintele Mele, n acest neam preacurvar si pctos, Si Fiul omului se va rusina de el, cnd va veni n marirea Tatlui Su, cu sfintii ngeri."Marcu (8,38), Oricine va primi in Numele Meu pe unul din acesti copilasi, ,M primeste pe Mine; si oricine M primeste , nu pe Mine ma primeste, dar pe Cel ce M-a trimes pe Mine." Marcu(9,37), Cei ce mergeau nainte si cei ce veneau dup Isus, strigau zicand: Osana! Binecuvntat este cel ce vine ntru Numele Domnului!Marcu (11,9), Si, cnd stati de v rugati, iertati de aveti ceva mpotriva cuiva, ca si Tatl vostru cel din ceruri, s v ierte voua greselile voastre. Ca de nu iertati voi , nici Tatl vostru din ceruri nu v va ierta voua greselile voastre.Marcu (11,25-26), Ascult Israele! Domnul, Dumnezeul nostru, este un singur Domn!Marcu(12.29) Iar cand va vor adduce sa va dea in mana stapanirilor, nu va ingrijiti de mai inainte ce veti vorbi,dar ceea ce se va da voua de sus in ceasul acela, aceea sa vorbiti.caci nu sunteti voi cuvantatorii, ci Duhul SfantMarcu(13,11) Si zicea: Abba, - Toate sunt Tie cu putint; deprteaz de la Mine paharul acesta! Insa nu ce voiesc Eu, dar ceea ce voiesti Tu."Marcu (14,36), Ci El tacea si nu raspundea nimic .Iarasi l-a intrebat arhiereul si i-a zis:Esti tu Hristosul,Fiul celui binecuvantat? Atunci Iisus i-a raspuns:Eu sunt is veti vedea pe Fiul Omului sezand de-a-dreapta puterii is viind cu norii cerului Marcu (14,61-62) Ci n ceasul al noulea, Isus a strigat cu glas tare: Eloi, Eloi, lama sabactani" care, tlmcit, nseamn: Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentruce M-ai prsit?",Marcu (15,34), Domnul Isus, dup ce a vorbit cu ei, S-a nltat la cer, Si a sezut dea dreapta lui Dumnezeu.Marcu (16,19)

A DOUA EPISTOLA A SF.AP.PAVEL CATRE TESALONICENI

Intaia Epistola catre Tesaloniceni si-a atins numai in parte scopul pentru care fusese scrisa. Crestinii din capitala Macedoniei sunt mangaiati si intariti de laudele apostolului; ei sunt, de asemenea, incredintati ca mortii intru Hristos vor participa la slava venirii Acestuia, dar cu privire la Venirea insasi au ramas oarecum nedumeriti. Este vorba, in special, de data Parusiei, vremea anume cand Domnul Se va arata. Printre ei sa starnit un curent de ingrijorare, agitatie si panica, intretinut de o minoritate care sustine ca A Doua Venire bate la usa si ca, in consecinta, toti trebuie sa fie de pe-acum pregatiti sa-L intampine pe Domnul in vazduh, asa cum se parea ca le spusese Pavel in Prima Epistola. Curentul prinde consistenta; numerosi crestini isi parasesc indeletnicirile, refuza (considera inutil) sa mai lucreze, umbla din casan casa si colporteaza zvonuri, familii intregi cad in declin economic, societatea iese din ritmul cotidian al existentei si-i pandita de dezordine; agitatorii se folosesc in fals de numele si autoritatea lui Pavel pana intracolo incat raspandesc anumite scrisori ca venind de la el (ceea ce-l va obliga pe acesta sa-si marcheze epistolele cu anumite sigle de identificare si recunoastere). Dificultatea consta in aceea ca prima generatie de crestini, inclusiv Pavel, cred in iminenta Parusiei. Faptul nu e cu totul nou; inca in vreme lui Iisus existau unii care credeau ca imparatia lui Dumnezeu se va arata indata (Lc 19, 11), ceea ce-L obliga pe Domnul sa le spuna parabola stapanului care se va intoarece, intradevar, la ai sai, dar numai dupa o lunga calatorie. Sub influenta agitatorilor apocaliptici, crestinii din Tesaolnic preiau mesajul apostolic la modul sau brut, fara nuantarile de rigoare, nuantari pe care Pavel le facuse in cursul predicilor sale, dar pe care ei le dadusera uitarii. Este ceea ce face apostolul acum, in cea de A Doua Epistola; el confirma spusele din prima, dar introduce precizarile de trebuinta: A Doua Venire a Domnului (Parusia) se va produce negresit, dar numai dupa ce se vor consuma cateva semne premergatoare, evenimente majore precum o apostazie generala, apoi aparitia, lucrarea si nimicirea lui Antihrist (Omul-nelegiuirii, Fiul-pierzarii 2, 3). Asadar, activitatea obsteasca trebuie sa reintre in normal, fiecare sa munceasca si sa-si vada de treburile sale, ceea ce insa nu inseamna catusi de putin slabirea sau abandonarea credintei in Parusie; dimpotriva, nadejdea crestinilor nu poate fi despartita de permanenta lor stare de veghe. Toate acestea explica de ce Pavel le trimite Tesalonicenilor aceasta Epistola, tot din Corint, la numai cateva luni dupa prima, adica in cursul anului 51, si de ce aceasta scrisoare nu mai are tonul patern si tandru al celei precedente, ci unul autoritar, aproape sever, cu un vocabular mai controlat si cu termeni care trimit la avertismente si sanctiuni. Si atunci se va arta acel Nelegiuit, pe care Domnul Isus l va ucide cu suflarea gurii Sale, si-l va nimici cu stralucirea venirii Sale. II Tes( 2,8 ) Credincios este Domnul: El v va ntri i v va pzi de cel ru. II Tes(3,3 ) Domnul s v ndrepte inimile spre dragostea lui Dumnezeu si spre rbdarea lui Hristos! II Tes(3,5) nsusi Domnul pcii s v dea totdeauna pacea n orice fel. Domnul s fie cu voi cu toti! II Tes(3,16)