Duminica Floriilor

Duminica Floriilor sau Floriile este o sărbătoare care nu are dată fixă, dar se
sărbătorește în ultima duminică dinaintea Paștelui.
Săptămîna pînă la Florii se mai numește în popor Săptămîna Floriilor. Pentru creștini,
bucuria sărbătoririi Duminicii Floriilor este determinată și de faptul că vestește
apropierea sfîrșitului Postului Mare, și mai ales, Învierea Domnului Isus Hristos.
Sărbătoarea își are originea în antichitate și anume în organizarea vestitelor serbări de
primăvară Floralia în cinstea zeiței Flora. În Dacia sărbătoarea devenită foarte populară
era numită Florilia. Deși inițial sărbătoarea era dedicată venirii primăverii și renașterii
naturii, creștinii au asimilat-o atribuindu-i conotații religioase.
Conform tradiției creștine sărbătoarea Intrării Domnului Isus Hristos în Ierusalim care a
fost întîmpinat de popor cu ovații, flori și ramuri înflorite de palmier, curmal și măslin s-a
suprapus peste cea veche, numită în terminologia populară Florii. Astfel această
simbioză armonioasă a generat tradiții și obiceiuri spectaculoase.
Sîmbăta dinaintea Floriilor numită și Sîmbăta lui Lazăr, se serbează amintirea celor trei
Lazări. Lazăr cel sărac, pomenit de evanghelistul Luca, Lazăr din Betania, fratele
Mariei și Martei, cel înviat de Hristos și un alt Lazăr, cunoscut sub numele Lăzărel sau
Lăzărică despre care se mai spune că „ar fi murit de dorul plăcintelor”.

Pînă în prezent la sudul Moldovei în satele Văleni, Slobozia Mare, Cîșlița Prut,
Giurgiulești din raionul Cahul, s-a păstrat un frumos obicei prin care se celebrează
Lăzărelul. Inițial ziua închinată lui Lazăr a fost o veche sărbătoare populară cu ocazia
sosirii primăverii prin care se celebra învierea sezonieră a naturii.
Obiceiul străvechi Lăzărelul este un „ceremonial complex” al unei cete de fete pînă la
15 ani, structurat după modelul colindatului, cu ocazia sosirii primăverii. Fetele merg
prin sat de la casă la casă, prezentînd ceremonialul Lăzărelului. Pe parcursul
reprezentaţiei Lăzărelului se cîntă drama eroului vegetației, care „moare” și „învie”
anual printr-un flăcău pe nume Lazăr. Drept mulțumire pentru această prezentare fetele
sînt răsplătite cu daruri: ouă crude nevopsite, făină, fructe uscate, bomboane și bani
mărunți.
După Sîmbăta lui Lazăr, se sărbătorește Duminica Floriilior. În tradiția autohtonă de
Florii creștinii aduc și primesc de la biserică ramuri de salcie
sfințite, totdeauna înflorite în această perioadă, numite în popor și „mîțișori”. Dimineața
se merge la slujbă, pe parcursul căreia creștinii se roagă ținînd în mîini flori, crenguțe
de salcie și lumînări aprinse.
Se crede că ramurile sfințite de Florii, care ulterior erau păstrate la icoane sînt bune de
leac pentru multe boli și vor apăra casa și gospodăria de incendii, grindină și trăsnete.
Ramurile de la Florii sînt considerate simboluri ale fertilității și vegetației de primăvară.
Prin urmare, putem aminti obiceiurile păstrate pînă în prezent de a pune crenguțe
sfințite în grădini sau a le îngropa sub brazdă în speranța unei roade bogate.

În Moldova se cunosc mai multe datini și credințe specifice Duminicii Floriilor. În acest
sens le vom enumera doar pe cele mai răspîndite și reprezentative.
-  Se consideră că așa cum este timpul în ziua de Florii, așa va fi și la Paște;
-  În această zi creștinii se îngrijesc de suflet spovedindu-se și împărtășindu-se, în
același timp, au grijă și de sufletul celor decedați, făcînd pomeni la biserică și îngrijind
de morminte;
-  Despre cei care se Împărtășesc în Duminica Floriilor se spune că orice dorință pe
care și-o pun în momentul cînd se apropie de preot, se va îndeplini;
-  Bărbații se încingeau cu ramuri de salcie peste mijloc, crezînd că aceasta îi va apăra
de boli și îi va face mai puternici;
-  Fetele în noaptea de Florii pun busuioc sfințit sub pernă, pentru a deveni mai
frumoase și mai sănătoase;
-  Se crede că cine înghite unul sau trei mugurași de salcie în ziua de Florii va fi
sănătos tot anul, îndeosebi va fi ferit de durerile de gît;
-  În această zi este bine să se sădească pomi pentru că aceștia să se prindă ușor și să
rodească;
-  Dacă atingi cu salcie sfințită un obiect sau un animal pregătit de vînzare, se
îmbulzesc cumpărătorii la fel ca oamenii în ziua de Florii după rămurele sfințite;
-  De Florii se mănîncă bucate din pește;
-  În această zi își sărbătoresc zilele onomastice toți cei care au prenume de flori:
Florica, Florina, Florin, Violeta, Viorica, Viorel, Lăcrimioară etc., fiind o tradiție mai
recentă.
Un aspect important al sărbătoririi Floriilor este că în această zi Biserica dă dezlegare
la pește și la vin, „ca să pară postul mai mic”, spun creștinii. Îndeosebi la masa din ziua
respectivă se mănîncă pește prăjit în ulei ori pește sărat. Explicațiile teologilor în acest
sens sînt următoarele: „Duminica Floriilor este o sărbătoare de bucurie, deși cade în
plin post. De aceea, biserica a dat binecuvîntare celor, care au postit neîntrerupt ca de
Florii să bea vin și să mănînce pește”.
Duminica Floriilor, este o sărbătoare ce simbolizează dorința tuturor de a avea o viață
la fel de ușoară, frumoasă ca și florile, iar crenguțele de salcie sfințite la Florii să ne
ferească de necazuri!