În această poveste este vorba despre o babă lacomă care avea trei feciori.

Când a
venit timpul ca băiatul cel mare să își caute o mireasă, baba avea deja una pentru
el. Băiatul o acceptă. Baba o punea să facă tot felul de treburi și îi spunea că are un
ochi la ceafă și vede tot ce se întâmplă. Situația s-a repetat și cu fratele mijlociu.
Numai cel mic și-a ales singur nevasta.

Fata cea mică le-a întors pe cele două împotriva babei. Acestea au plănuit să scape
de ea. Au izbit-o cu capul de toți pereții. Baba era pe moarte. Chiar atunci au venit
dintr-o călătorie cei trei soți. Înainte să moară, soacra a arătat cu degetul către cele
trei nurori și spre răsărit, apoi spre apus, pe urmă în mijlocul casei, locurile unde
fusese lovită de ele. Fii plângeau și nu puteau înțelege semnele mamei lor. Atunci
nora cea tânără le-a spus că fiul cel mijlociu să ia casa din miazăzi, cel mare casa
din miazănoapte, iar cel mic să rămână aici. Așa a murit soacra cu trei nurori.