FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXA DIN CLUJ NAPOCA

LUCRARE DE SEMINAR LA MISIOLOGIE

CULTUL CRESTIN BAPTIST

STUDENT: ÎNDRUMATOR:

PÎNTEA RAREŞ ANDREI PR. DR. CRISTIAN SONEA

 Introducere

In forma in care se cunoastew astazi, baptismal a aparut in Anglia, la inceputul sec XVII.
Insa istoria baptismului din acesta perioada este destul de confuza.

Actul de nastere propriuzis al baptismului a fost semnt , de fapt, in Olanda, veriga

intermediara intre anabaptisti si baptisti fiind menonitii. In 1608, un pastor puritan, Joha Smith,
fandatorul unei cingregatii separatiste emigreraza din Anglia in Olanda. ,, Teologii” baptisti spun
ca Smith, sub influenta menonitilor, capata convingerea ca nu pot fi botezati si copiii, deoarece
nu exista nici un temei in acest sens in Noul Testament. Smith se autoboteaza farmand o noua
comunitate, botezandu-I prin stropire pe cei ce-l urmau si luandu-si nume de baptisti. Dar nu
dupa multa vreme, Smith a regretat autobotezul sau si impreuna cu majoritatea grupului, a cerut
menonitilor sa-I primeasca in secta lor. Nu toti cei botezati de Smith au acceptat trecerea la
menoniti, in fruntea acestora situandu-se Thomas Holwys. In 1611, Holwys, impreuna cu micul
grup care nu l-a urmat pe Smith, revine in Anglia si intemeiaza prima biserica baptista la Londra.

Baptistii au fost persecutati in timpul domniei Stuartilor, care au militat pentru

reintroducerea catolicismului, prigonind toate ramurile protestante, indeosebi poe baptisti, care
erau cei mai departati de dogmele catolice. In vremea razboiului civil, multi dintre ei au luptat in
armata lui Cromwell; numarul baptistilor a crescut desi au avut perioade de persecutie pana in
1689, cand comunitatile lor au capatat dreptul de organizare.
 CULTUL CRESTIN BAPTIST

I. Originea cultului baptist

Ca biserica, baptismul a aparut in sec. al XVII-lea, insa teologii si istoriciibaptisti afirma

ca originea cultului se afla in epoca crestinismului primar. Nu surprinde aceasta informatie,
fiindca toate sectele religioase si-au revendicat inceputul in primele timpuri crestine sau chiar in
insusi actul de nastere a crestinismului. Se stie ca toate religiile noi au un botez specific.

Cert este ca atat izvoare baptiste cat si nebaptiste desemneaza ca stramosi ai cultului pe
anabaptistii secolului al XVI-lea. Unii autori baptisti, in scopul de a prezenta istoria cultului mult
mai bogata si cu radacini in primele veacuri crestine, pretend ca anabaptistii au avut ca precursori
unele ,,curente evanghelice”, cunoscute in perioada cuprinsa intre sec XII-XV sub dnumele de
bogomili, novatieni, donatisti, pavlicieni, catari, waldenzi albigenzi.1

In sec. al XVI-lea, anabaptistiiformau o secta destul de obscura in Germanias, ,,o secta

fara dogme precise, bine determinate, uniti nu numai prin opozitia comuna a membrilor ci
impotriva tuturor claselor stapanitoare si prin simbolul comul al acestui al doilea botez, o secta
strict ascetica prin felul ei de viata, neobosita, fanatica…”. Se pare ca anabaptistii ar fi ramas fara
istoric si nu ar fi ajuns un nume proscris in Europa daca nu ar fi avut loc intalnirea lor cu
Thomas Munzer(revolutionarul) plebeu spre ddeosebire de Luther ,,reformatorul burghezilor.2

Thomas Munzer ataca nu numai principiile de baza ale catolicismului ci si formele sale
de masnifestare in Biserica Apuseana.

Conceptiile sale continuau revoltele spiritelor eretice din vremurile trecute. Munzer
tagaduia rolul Bibiei ca revelatie unica si infailibila; despre credinta spunea ca este trezirea
ratiunii, iar ratiunea este adevarata revelatie. Raiul nu este dincolo, credinciosii au misiunea de a
instaura raiul pe pamant. Hristos a fost un om ca toti oamenii, un profet si un invatator.
Impartasanea este o sompla cina comemorativa, fara nici un adios haric sau multe altele…

1
P.I. David, Calauza crestina- Sectologie , Ed. Episcpiei Argesului, Curtea de Arges, 1994, p 49.

2
Ibidem. P 50.
 Doctrina sa sociala era strans legata de aceste conceptii religioase si depasea relatiile de
clasa si politice de atunci, propunand comunitatea bazata pe egalitate. Prin imparatie de o mie de
ani, Munzer dorea aici pe pamant o societate fara deosebiri de clasa, fara o autoritate de stat
straina de membrii societatii si opusa lor.3

Adept la inceput al colegului sau Luther, Munzer il numea acum pe acesta ,,carne
ghifuita”, acuzandu-l ca s-a oprit la jumatatea drumului, adica numai la reforma religioasa si a
pactizat cu principia. Declansandu-se razboiul taranesc, Luther insusi striga imotriva adeptilor lui
Munzer, : ,,… Sa-i sfasie in bucati, sa-I sugrume sis a-I junghie… ca pe niste caini turbati”

In mai 1525 rasculatii au fost infranti . ,,In prezentaprincipilor, Munzer a fost torturat si
apoi decapitat. El a pasit spre locul executiei cu acelasi curaj de care daduse dovada si in timpul
vietii. Avea pe atunci cel mult 28 de ani. ,,Este socotit de multi o jertfa neoprotestanta” si
martirul furiei lui Luther. Munzer a fost pdul perte reforma al tuturor ereziilor.

In urma esecurilor dezastruoase, anabaptistii au devenit prooroci pe continental

European. Persecutati si de catolici si de protestanti, urmariti de principi, ei s-au imprastiat si s-
au divizat. Se pare ca inainte de razboiul taranesc au fost numai anabaptistii hiliasti, cei pe care i-
a atras Munzer sub influenta sa. Dupa infrangerea din 1525, o parte dintre acestia au renuntat la
revolta sociala si si-au luat numele de anabaptisti bibloci, pentru a putea scapa de uemarire; o
alta parte s-a refugiat in Moravia, formand o grupare cunoscuta sub numele de anabaptisti
moravieni, deosebie de pasnici, si care, o parte, s-au unit cu adeptii husiti.4

Cel care a reinviat anabaptismul, intr-o forma noua, degajandu-l de pornirile razboinice si
revendicarile sociale,n a fost Simon Memon, un preot catholic rebotezat, in 1531, de un
anabaptist. Memon si-a consacrat apoi viata reorganizarii sectei anabaptistilor, adoptand practice
biblice, in special sub influenta anabaptistilor moravieni, a gacut multe cal;atorii mosionare in
Europa, organizand biserici in Olanda, Germania de vest, etc

II. Invatatura de credinata

1. Scriptura este inspirata de Duhul Sfant, este cuvantul lui Dumnezeu scris.

3
Felea Ilarion V., Critica ereziei baptiste, Ed. Tiparul Tipografiei Arhidiecezene, Sibiu, 1937, p 39.

4
Ibidem, p 42.
 2. Dumnezeu este creatorul, sustinatorul si stapanitorul tuturor lucrurilor, intreit in
personae, Tatal, Fiul si Duhul Sfant.

3. Omul esre creat de Dumnezeu, trupul sau este facut din tarana, iar natura spiritual este
din Dumnezeu… El raspunde de fapte, vorbe si gandurile lui.

4. Pacatul. Ademenit de diavol, omul nu a ascultat porunca lui Dumnezeu si astfel au

intrat in lume pacatul si blestemul. Pacatul este lipsa de conformitate fata de legea
morala a lui Dumnezeu, fie intr-o actiune, dispozitie sau atitudine. Pacatul este
universal iat consecinta acestuia este moartea spirituala.

5. Mantuirea este scaparea omului de sub urmarile pacatului, omul nu se poate ascunde.
Nu-si poate crea merite, prin fapte bune, ca sa-si acopere trecutul vinovat. Mantuirea
se da prin harul lui Dumnezeu, care e gratuit. Omul pacatos din nastere se poate
mantui daca indeplineste doua conditii: pocainta si credinta.

6. Nasterea din nou este regenerarea vietii, inzestrarea cu o dispozitie deosebita care
cuprinde intelectul, sentimentele si vointa.

7. Biserica cuprinde totalitatea credinciosilor din toate timpurile. Nu este o organizatie

pamanteasca vizibila, ci organismul viu, spiritual, al celot mantuiti, adica al celor care
au crezut in Hristos si au fost ,,nascuti din nou”.

8. Slujitorii Bisericii sunt de doua caregorii: pastori si diaconi. Ordinarea acestora se

face prin punerea mainilor. Pastoral se ingrijeste de supravegherea, pastorirea si
carmuirea spiritual. Diaconii ajuta pe pastori in administrarea bunurilor material ale
bisericii.

9. Simbolurile Noului Testament: Botezul si Cina Domnului.5

Botezul se savarseste prin afundarea in numele Treimii. El este simbolul inmormantarii

omului vechi si al invierii omului nou. Nu are calitatea de as curati pacatele, aceasta o face
numai sangele lui Hristos. Pentru ca cineva sa poata fi botezat, el trebuie mai intai sa primeasca

5
P.I. David, Calauza crestina- Sectologie , Ed. Episcpiei Argesului, Curtea de Arges, 1994, p 53.
mantuirea sa se pocaiasca sis a creada. Copiii, intrucat nu pot marturisi ca au implinit aceste
conditii nu pot fi admisi pentru botez. Botezul se savarseste numai la majorat.6

Cina Domnului este simbolul mortii lui Hristos, pentru om, se compune din paine si vin,
neamestecate. Nu are calitatea iertarii pacatelor, este doar comemorarea iertarii pacatelor prin
jertfa lui Hristos. Cina se poate lua de catre toti cei care si-au marturisit credinta in Hristos si au
fost botezati. Cand primeste Cina, credinciosul are dastoria de a se cerceta pe sine.

Rugaciunea este starea intima de legatura a omului cu Dumnezeu. Ea este exprimarea

directa, de aceea nu este nevoie de carti de rugaciuni. Sfintenia se obtine prin lucrarea progresiva
pe care oi face Dumnezeu prin Duhul Sfant, in viata celui salvat.

III. Raspandire baptismului

Baptismul s-a dezvoltat in mod deosebit pe continental American. Cresterea numarului

bisericilor baptiste in SUA a determinat, inca din a doua jumatate a sec. XVIII-lea, organizea
acestora. In 1770 s-a incercat o afiliere mai larga, propunandu-se un plan pentru o unire a
baptistilor la nivel national, avand ca centru asociatia din Philadelphia; totusi nu s-a creat un
organism national. In 1845 delegatii bisericilor baptiste din Sud s-au intrunit la Augusta in
Georgea si au organizat Conventia baptista de Sud. Acesta a fost un nou tip de organizare
baptista, puternic centralizata avand in sanul ai mai multe societati. Baptistii de culoare s-au
constituit si ei in organizatia Conventia Nationala, in 1859, cu sediul in Atlanta. In nord au
existat mau multe cinventii mai mici, care s-au unit in anul 1908 farmand Conventia Baptista de
Nord. Despartirea baptistilor de nord de cei de sud a fost urmarea luptei impotriva
sclavagismului. Emigrantii, s-au constituit in mai multe conventii pe nationalitati si apoi s-au
raspandit pe toate continentele.

Concluzii

6
Bodeanu Florentina, Cultul Baptist din Transilvania intre 1948-1989 in memorie colectiva, Cluj Napoca, 2009,
p.33.
 Baptistii s-au divizat inca de la inceput in doua grupuri distincte: ,,baptisti generali”,
discipolii lui Smith si Holwys, care sustineau doctrina mantuirii generale, dupa care Hristos a
murit pentru salvarea sufletelor tuturor oamenilor, si ,, baptisti particulari”, adepti ai unei grupari
in frunte cu un fost pastor puritan, Henry Iacob care accepta conceptia calvina a mantuirii
particulare, adica Hristos n-a murit pentru toti, ci numai pentru cei alesi, predestinati pentru
salvare.

Abia pe la 1900 s-au cristalizat cateva principia: autoritatea bisericii, necesitatea unei
experiente personale cu Dumnezeu pentru omul care devine membru a comunitatii baptiste,
administrarea botezului numai adultilor care pot pot intelege semnificatia acestuia, spre
deosebire de copii care nu sunt constienti se primirea botezului, etc.

Dupa unii istorici, baptistii nu au un crez ofucial, confesiunile de credinata au fost

stabilite in diferite date si locuri. Se pare ca prima confesiune de credina baptista a fost adoptata
in 1689 cand au capatat libertate deplina in Anglia, confesiunea aceasta fiind reeditata in 1855,
1958 si 1966, dupa cum afirma teologii baptisti.

Bibliografie
1. P.I. David, Calauza crestina- Sectologie , Ed. Episcpiei Argesului, Curtea de
Arges, 1994.

2. Felea Ilarion V., Critica ereziei baptiste, Ed. Tiparul Tipografiei Arhidiecezene,
Sibiu, 1937.

3. Bodeanu Florentina, Cultul Baptist din Transilvania intre 1948-1989 in memorie

colectiva, Cluj Napoca, 2009.