Comunicarea ineficient cauzeaz dezinformare, singurtate, conflicte, probleme n familie, insatisfacii profesionale, stres psihologic, boli fizice i chiar

moartea (comunicarea este complet ntrerupt). Aceste bariere se pot datora unor factori fizici permaneni (deficiene nnscute ale comunicatorilor; zgomote, anumite interferene la nivelul canalului de comunicare); situaionali (o acustic defectuoas a slii unde are loc activitatea, deficiente temporare un vorbitor rguit), dar i unor factori socioculturali (discurs nestructurat adecvat pentru un anumit receptor, ex. discursul unui ghid turistic / limba strin folosit de acesta). In studiile de specialitate sunt semnalate patru mari categorii de bariere ale comunicarii: Bariere de limbaj - apar dificultati de exprimare care duc la expresii sau cuvinte confuze ori cu sensuri diferite pentru persoanele implicate in actul de comunicare. Nivelul de pregatire al celor care comunica poate fi un impediment in intelegerea mesajului de specialitate emis de unul dintre ei si imposibil de decodificat de celalat. De asemenea, si starea emotionala a receptorului poate influenta negativ comunicarea, continutul mesajului transmis fiind deformat. O alta cauza este produsa de folosirea unor cuvinte ori expresii confuze sau idei preconcepute. Bariere de mediu - cele mai des intalnite sunt cele care tin de climatul de munca necorespunzator, caracterizat prin poluare fonica ridicata. De asemenea, suportii informationali necorespunzatori pot cauza perturbari ale mesajelor transmise. Bariere determinate de pozitia emitatorului si receptorului - de cele mai multe ori acestea intervin atunci cand imaginea pe care emitatorul sau receptorul o are despre sine sau interlocutor este una falsa, insotita de idei preconcepute sau sentimente mult prea puternice. Perceptia eronata cu privire la subiectul sau situatia in care are loc comunicare poate produce, de asemenea, confuzii. Bariere de conceptie - presupunerile, banuielile, concluziile pripite dar si rutina in procesul de comunicare, exprimarea gresita a mesajului, lipsa de interes a receptorului fata de mesaj pot produce disfuncii in procesul de comunicare eficienta. Cum aceste bariere nu sunt de neevitat, specialistii propun un set de metode de indepartare a acestora pornind de la cateva aspecte esentiale: in primul rand comunicarea trebuie planificata; determinarea precisa a scopului este impetuos necesara; momentul in care trebuie desfasurata comunicarea trebuie atent ales;

ideile ce urmeaza a fi comunicate trebuie mai intai clarificate; limbajul folosit trebuie sa fie unul adecvat situatiei dar si partenerului de comunicare. Factorii care pot influenta, la randul lor, comunicarea pot proveni din arii diferite. Identificarea la timp a acestora, precum si minimalizarea efectelor pe care le pot avea in procesul de comunicare sunt importante pentru asigurarea unei comunicari corecte. Cultura, background-ul si influentele - Intreaga noastra experienta poate influenta uneori calitatea mesajelor emise sau receptate. Cultura, de exemplu, poate fi uneori un factor perturbator al comunicarii, facand greoaie sau ineficienta intelegerea unui mesaj nou care nu se incadreaza in contextul culturii de baza. Propria persoana - cand intr-o discutie unul dintre parteneri este vadit focusat pe propria persoana, acesta "rateaza" ceea ce spune cealalta persoana, ajungandu-se intr-un final la confuzii sau conflicte. Factorii care pot produce o astfel de situatie sunt: autoapararea (avem senzatia ca in discutia respectiva partenerul de conversatie ne ataca), superioritatea (avem senzatia ca noi stim mai mult si mai bine decat celalalt) si ego-ul (avem senzatia ca noi suntem centrul discutiei). Fond sonor - unele echipamente sau chiar ambientul pot produce perturbari ale comunicarii. Atat cel care emite un mesaj cat si cel care il primeste vor fi nevoiti sa faca un efort suplimentar pentru a comunica eficient. De cele mai multe ori acestia fie obosesc, fie nu au forta de a inlatura bruiajele si atunci comunicarea este compromisa. Stresul - se stie fapul ca stresul influenteaza puternic procesul comunicational in sensul ca o persoana stresata nu mai percepe sau intepreteaza un mesaj la fel ca in situatiile normale. Perceptia - Atunci cand o persoana vorbeste prea repede, nu are fluenda in discurs, nu articuleaza corect cuvintele etc. suntem tentati sa nu-i mai acordam toata atentia. Astfel, atitudinea noastra preconceputa ne va afecta abilitatea de a asculta. Ideal ar fi ca procesul de comunicare sa fie impecabil si sa existe un limbaj universal neutru care sa asigure acuratetea procesului. Din pacate insa, asa ceva nu exista decat in situatii particulare (comunitati restranse ca numar de indivizi, specializati intr-un anumit domeniu, cum ar fi, de exemplu, laboratoarele stiintifice, departamentele de IT etc.). In situatiile comune, factorii perturbatori sunt omniprezenti numai ca, printr-un efort sustinut si comun, cei care participa la actul comunicational ii pot indeparta sau le pot minimiza influentele asigurandu-se in finat o comunicare eficienta, ceea ce se doreste de la inceput. Comunicarea interpersonala este ngreunata de bariere umane Barierele sunt:

Fizice: deficiente verbale, acustice, amplasament, lumina, temperatura, ora din zi, durata intlnirii, etc. Semantice: vocabular, gramatica, sintaxa, conotatii emotionale ale unor cuvinte. Determinate de factori interni: Implicare pozitiva: Imi place Gabi, deci ascult ceea ce are de spus. Implicare negativa: Anuta m-a brfit acum 10 ani, deci interpretez tot ceea ce spune ca fiind mpotriva mea. Frica: sunt att de preocupat de ceea ce voi spune dupa aceea nct nici nu pot sa aud ceea ce spune Mihai. Presupuneri subiective: Arati exact ca verisoara mea pe care nu pot Sa o sufar, asa ca ori de cte ori vorbesti o aud pe ea. Agenda ascunsa: Indata ce termin ora ma voi putea duce sa fac cumparaturi. Hai sa discutam acest subiect n ora urmatoare. Lumi imaginare: Toti avem lumi imaginare interpretarea noastra personala a lucrurilor si ideilorpe care le protejam cu grija. Alte bariere: Diferentele de perceptie: Modul n care privim lumea este influentat de experientele noastre anterioare, astfel ca persoanele de diferite vrste, nationalitati, culturi, educatie, ocupatie, sex, temperamente, vor avea alte perceptii si vor recepta situatiile n mod diferit. Concluzii grabite: Deseori vedem ceea ce dorim sa vedem si auzim ceea ce dorim sa auzim, evitnd sa recunoastem realitatea. Stereotipii: nvatnd permanent din experientele proprii vom ntmpina riscul de a trata diferitele persoane ca si cum ar fi una singura: daca am cunoscut un elev i-am cunoscut pe toti. Lipsa de cunoastere: Este dificil sa comunicam cu cineva care are o educatie diferita de a noastra, ale carui cunostiinte asupra unui subiect de discutie sunt mult mai reduse. Lipsa de interes: Una din cele mai mari bariere ce trebuiesc depasite este lipsa de interes. Acolo unde lipsa de interes este evidenta si de nteles, trebuie sa actionam cu abilitate pentru a directiona mesajul dumneavoastra astfel nct sa corespunda intereselor si nevoilor celui ce primeste mesajul. Emotii: Emotivitatea poate fi deasemenea o bariera. Emotia puternica este raspunzatoare de blocarea aproape completa a comunicarii.

O metoda de a mpiedica acest blocaj consta n evitarea comunicarii atunci cnd sunteti afectati de emotii puternice. Aceste stari ne pot face incoerenti sau pot schimba complet sensul mesajelor transmise. Totusi uneori, cel care primeste mesajul poate fi mai putin impresionat de o persoana care vorbeste fara emotii sau entuziasm considernd-o plictisitoare, astfel ca emotia poate deveni un lucru bun. Personalitatea: Nu numai diferentele dintre tipurile de personalitati pot cauza probleme ci adeseori, propria noastra perceptie a persoanelor din jurul nostru este afectata si, ca urmare, comportamentul nostru influenteaza pe acela al partenerului comunicarii. Aceasta ciocnire a personalitatilor este una dintre cele mai frecvente cauze ale esecului n comunicare. Nu ntotdeauna suntem capabili sa influentam sau sa schimbam personalitatea celuilalt dar cel putin, trebuie sa fim pregatiti sa ne studiem propria persoana pentru a observa daca o schimbare n comportamentul nostru poate genera reactii satisfacatoare.Acest tip de autoanaliza nu poate fi agreata de oricine si oricum.