Smectice Moleculele ordonate cu axul mare paralel Ordonare in straturi care pot aluneca unul peste celalalt

Colesterice Moleculele orientate paralel intr- un strat Structura helicoidala Optic active Isi schimba culoarea in functie de temperatura: reflecta lumina cu lungimea de unda = pasul helicoidei (p), Temperatura modifica pasul helicoide

Cristale lichide lipotrope

Molecula de apa
Structura moleculei de ap

H: 1s1; 8O: 1s22s22p4

.. H:O:;
..

.. HO:; H

H2O

Atomul de oxigen este legat covalent de cei doi atomi de hidrogen, ntre oxigen i fiecare hidrogen este o distan de 0,99A.Direciile celor dou legturi O-H formeaz ntre ele un unghi de 105grd. Cei 10 electroni ai apei sunt distribuii astfel nct densitatea electronic maxim se afl n vecintatea atomului de oxigen, n consecin centrul sarcinilor pozitive nu coincide cu cele negative, n consecin molecula de ap se comport ca un dipol electric.

Structura moleculei de ap

Aranjament spa ial tetraedric, Dipol electric

Apa poate exista in trei stari de agregare:

solida - gheata; lichida - apa; gazoasa - vaporii de apa.

Apa n stare lichid

Modele ale apei lichide: Modelul retelei cristaline partial distruse: Datorita agitatiei termice unele legaturi de H se rup, apar domenii microcristaline intre care circula molecule libere Modelul gramezilor temporare: cooperativitate in formarea si desfacerea legaturilor de H, apar domenii dinamice Modelul domeniului unic: modelul actual; un domeniu unic cu discontinuiti locale

Modelul actul:forma i dimensiunile grmezilor de molecule se schimb

n permanen ca urmare a formrii i ruperii continue de legturi de hidrogen.

Apa in stare solida: Forme diferite de cristalizare, in functie de temperatura, presiune, existenta unor nuclei de cristalizare Cele mai comune forme, la presiune atmosferica: Gheata hexagonala (temperaturi -80 0 C), Gheata cubica (temperaturi < -80 C) Legaturile de H formate sunt permanente

Ghia a hexagonal

Ghia a cubic

Proprietatile fizice ale apei. Rolul apei n sistemele biologice. Proprietatile fizice ale apei. Apa are proprietati fizice speciale, care se explica prin caracterul ei dipolar si prin capacitatea de a forma legaturi de H. Dintre cele mai importante pentru sistemele biologice se pot mentiona:
-

caldura specifica mult mai mare dect cea a oricarei substante solide sau lichide, este foarte importanta n procesele de termoreglare la nivelul organismului viu. De exemplu, eforturi musculare intense ar putea duce la o suprancalzire. conductibilitate termica de cteva ori mai mare dect cea a majoritatii lichidelor : amortizor termic al apei n organism; caldura latenta de vaporizare mult mai mare dect a altor lichide: factor determinant al homeotermiei (transpiratie); densitate maxima la 40C importanta pentru viata acvatica constanta dielectrica foarte mare favorizeaza disociatia electrolitica tensiune superficial mare (fenomene interfaciale, capilaritate)

Rolul apei n sistemele biologice: apa este un component major al materiei vii.

Date privind compoziia n ap a unor esuturi i organe: creier 77%, ficat 75%, plmn 81%, inim 77%, rinichi 78%, muchi 76%, dinte 9%, os 43%, pr 4%. Organismul uman are un mare continut n apa (65-70%). O mare parte a apei din organism manifesta proprietti fizice deosebite: se evapora foarte greu, ngheata la temperaturi mult sub 00C, nu dizolva cristaloizii, nu participa la osmoza aceasta este apa legata. Existenta apei legate se explica prin prezenta unui mare numr de specii moleculare, macromoleculare si ionice, care structureaz apa din jur. O mare parte a apei intracelulare prezint un grad superior de ordonare. Aceasta ordonare are un rol important n desfsurarea proceselor celulare (excitatie, contractie, diviziune, secretie etc). O serie de studii au artat ca apa este compartimentalizat: exista apa libera, apa partial legata si apa legata, fiecare din aceste compartimente avnd proprietti specifice. Modificri biologice induse de deuterizarea apei intracelulare Rolul deosebit de important pe care l joac apa n structura i func ia sistemelor biologice poate fi apreciat i dup efectele produse de nlocuirea apei cu apa grea. Analiznd structura molecular a apei grea, arat un grad de ordonare mult mai ridicat. Proprietile fizico chimice ale apei grea depind de faptul c deuteriul realizeaz legturi coordinative mai puternice cu elementele electronegative de tipul O sau N i acest fapt ar putea avea ca rezultat realizarea n celul a unor complexe ap-proteine mai stabile. nlocuirea apei cu deuteriul duce la disocierea rspunsului electric de cel mecanic n fenomenul contraciei musculare, fora de contracie scade. La nivelul miocardului apar modificri profunde evidente pe ECG. La nivelul fibrei nervoase, crete pragul de excitabilitate al fibrei nervoase