Tehnici si instalatii de valorificare a reziduurilor solide/lichide obtinute prin fermentarea anaeroba

Profesor coordonator: Mirela Dilea Student: Constatinescu Andrei-Cristian Grupa: 744 2012

1. Introducere
Integrarea Romniei n Uniunea Europeana impune armonizarea legislaiei din ara noastr cu legislaia Uniunii Europene. Legislaia de mediu a Uniunii Europene, cuprins n Capitolul 22 al Acquis-ului Comunitar, stabilete i principiile activitii de gestionare a deeurilor : principiul proteciei resurselor primare; principiul msurilor preliminare; principiul prevenirii; principiul poluatorul pltete corelat cu principiul responsabilitii productorului i cu principiul responsabilitii utilizatorului; principiul substituiei; principiul proximitii corelat cu principiul autonomiei; principiul subsidiaritii; principiul integrrii. Aceste principii sunt formulate n contextul mai larg al conceptului de dezvoltare durabil. Prin urmare, managementul durabil al deeurilor este acel management al deeurilor eficient din punctul de vedere al proteciei mediului, posibil din punct de vedere economic i acceptabil din punct de vedere social, altfel spus, s reducem povara asupra mediului ntr-un nivel de cost acceptabil, dup cum se poate observa n figura 1.

Social

Management durabil Mediu Economic

Figura 1 Semnificaia managementului durabil al deeurilor 2

Totui, de cnd elul principal al unui sistem de management al deeurilor solide municipale nu se refer doar la sntatea i sigurana oamenilor, dar el trebuie sa fie eficient sub aspectul proteciei mediului, posibil din punct de vedere economic i acceptabil din punct de vedere social, durabilitatea managementului deeurilor ar putea s nsemne c el se poate automenine n timp, fr sectuirea resurselor pe care se bazeaz. Un astfel de sistem ar trebui integrat condiiilor locale i fezabil din perspective tehnice, de mediu, sociale, economice, financiare, instituionale i politice. Elementul comun i fundamental al strategiilor i politicilor regionale de management al deeurilor l constituie abordarea cunoscut sub numele de Gestionarea Durabil a Deeurilor (GDD). Gestionarea Durabil a Deeurilor este vital pentru o comunitate uman, ntruct : capacitatea depozitelor scade continuu, n timp ce construirea unora noi reprezint un proces dificil i scump; multe materiale care se gsesc n volumul de deeuri sunt resurse naturale rare, care trebuie recuperate; activitatea de colectare i sortare a materialelor care se gsesc n volumul de deeuri poate fi o oportunitate de a ncepe o afacere; un sistem care nu se bazeaz pe o singur variant (adic existena cel puin a unei alternative) este mai flexibil la schimbri economice, tehnologice i legislative. Prin urmare, aspectele economice ale GDD se refer i la economisirea resurselor naturale, prin valorificarea materiilor prime i materialelor.

prevenire soluii favorabile minimizare reutilizare reciclare opiuni defavorabile recuperare de energie depozitare final Figura 2 Ierarhia soluiilor n gestionarea GD Direcioneaz comunitile spre o rezolvare a problemelor de deeurilor gestionare a deeurilor, stabilind ierarhia soluiilor i alternativelor, conform figurii 3

2: reducerea (minimizarea) cantitii de deeuri; valorificarea (reciclarea i compostarea) deeurilor; recuperarea de energie i micorarea volumului deeurilor prin incinerare; optimizarea evacurii finale, prin depozitarea n depozite ecologice. Valorificarea deeurilor are n vedere recuperarea i reciclarea. Reciclarea deeurilor este un proces care include colectarea deeurilor, sortarea (separarea) materialelor din volumul deeurilor, transportul materialelor i procesarea acestora n vederea valorificrii, activitatea de marketing (identificarea cumprtorilor, negocierea preului i transportul materialelor) i manufacturarea (reconfigurarea) de noi produse cu materialele reciclate. La scar global, sunt evideniate o serie de restricii n privina resurselor materiale, ceea ce a fcut ca reciclarea produselor s devin o necesitate obiectiv. Avantajele recuperrii au determinat rile vestice s includ recuperarea i reciclarea substanelor utile din deeurile municipale si industriale n strategia dezvoltrii economice. Sursele de deeuri sunt numeroase i variate genernd produse heterogene att ca mrime, form i densitate ct i ca proprieti fizico-chimice. n consecin exist un numr mare de filiere de tratare a acestor deeuri, fiecare avnd caracteristici proprii. Evident, este necesar a se alege filiera cea mai potrivit pentru distrugerea unui anumit tip de deeu. Unitile de tratare termic se confrunt adesea cu probleme n exploatare datorit variabilitii deeurilor ce urmeaz a fi procesate. Alegerea unui anumit tip de instalaie pentru tratarea unui deeu, astfel nct distrugerea termic a produsului s fie complet eliminndu-se totodat cantiti minime de poluani de nocivitate redus, necesit cunoaterea unui anumit numr de proprieti fizico-chimice ale deeului.

2. Tipuri de deseuri
a) Deeuri municipal Deeurile municipale sunt formate, n general, dintr-un amestec de deeuri menajere, deeuri din comer similare celor menajere, deeuri din piee, parcuri i grdini, deeuri stradale, deeuri din demolri, nmol municipal, materii fecale i nmol fecal, etc. b) Deeuri spitaliceti Aceste deeuri se caracterizeaz printr-o mare diversitate. Multe din deeurile spitaliceti sunt asimilabile cu deeurile solide urbane (sau menajere), dar o parte dintre deeurile de spital sunt speciale, unele ncadrndu-se chiar la deeuri periculoase din cauza riscului de infecie. c) Deeuri periculoase Deeurile periculoase sunt deeurile definite n cadrul Ordonanei de Urgen a Guvernului nr. 78/2000, aprobat cu modificri prin Legea nr. 426/2001, care, din cauza potenialului de periculozitate (oxidante, foarte inflamabile, inflamabile, iritante, nocive, toxice, cancerigene, corozive, infecioase, teratogene, mutagene, ecotoxice, etc.) necesit o supraveghere special, exemplu, produse rezultate din fabricarea uleiurilor minerale, uleiuri uzate, bitum, uleiuri grele contaminate, grsimi i deeuri contaminate cu produse de tipul celor de mai sus, de exemplu soluri poluate cu uleiuri sau reziduuri pstoase i lichide de la uniti de cracare a emulsiilor, la fel ca i deeuri sau reziduuri provenind de la produse comerciale, cum sunt: vopselele, solvenii, gudroanele, plasticele i deeurile farmaceutice d) Nmoluri municipal n acest normativ se analizeaz numai incinerarea nmolurilor rezultate din staiile de epurare oreneti, care, prin definiie, sunt considerate "deeuri municipale.

3.Tratarea nmolurilor
Pentru reducerea coninutului de ap n nmoluri se folosesc 2-3 trepte de mbogire prin (gravxitate) sedimentare, filtrare sau centrifugare, fr ns a polua aerul, apa sau solul. Cea mai important caracteristic a nmolurilor este concentraia, n tabel dndu-se valori n g/m3 sau mg/l pentru unele cazuri industriale w/w %.
Tip nmol Nmol primar Nmol mbogit Nmol fermentaie Dup filtrare Concentraie w/w % 2.5 - 5.0 7.5 - 10.0 dup9.0 - 15.0 7 -10

Viteza cu care poate fi scoas apa din nmoluri prin filtrare este definit prin rezistena specific, care se calculeaz dup o relaie empiric n funcie de aria filtrului i volumul de nmol filtrat. Dar rezistena specific depinde de compresiunea nmolului. Aceast dependen este definit printr-o relaie empiric prin care se calculeaz coeficientul de compresibilitate. Ca exemplu, n tabel se dau aceste caracteristici pentru diferite nmoluri:
Tip nmol Rezistena (s2/g) 2.8 * 1010 1.46 * 108 specificPresiune (atm) 0.5 0.5 0.5 Coeficient compresibilitate 0.81 1.10 1.19 de

Nmol activat Nmol fermentat

Nmol casnic primar3.1 * 107

Dac nmolul este folosit drept conditioner pentru sol, atunci trebuie tiut compoziia chimic a nmolului, a solului i ct nmol se folosete pe ha. n tabel se dau concentraiile unor metale n grame la 1000kg de nmol:

Nmol domestic Ind.+domeniu

Cr 42

Ni 20

Co 6 10

Zn

Cd

Cn 123 514

Pt 218 317

Hg 5.2 3.3

Ag 13 100

Bi < 25 < 25

1380 7 3665 10

163 33

Prin procesul de condiionare a nmolului, introducnd coagulani sau floculani, se urmrete uurarea evaporrii apei. Prin nclzire, condiionarea distruge organismele patogene (30 min. la 150 C). mbogirea nmolului se poate face prin filtrare n vid, folosind vid ntr-un vas poros (fig. 4.2..). Procesul de centrifugare este mai recent folosit pentru scoaterea apei din nmoluri. Pentru a folosi acest proces la debite mari de nmol se folosesc electrolii.

Fig.4.2

Fermentarea (digestia) nmolurilor se folosete cnd acestea conin materii organice biodegradabile prin digestie aerob sau anaeroba. Fermentaia anaerob are loc la 35 C i produce CH4 i CO2, rezultnd o biomas bogat n nutrieni sub form hibrid. Microorganismele sunt "acid former" i "methane former", ntlnii n fermentaia anaerob. Un reactor pentru fermentaie anaerob are capac flotant.
7

Fermentaia de tip aerobic, necesit oxigen (deci energie consumat) i se folosete mai mult la ape uzate municipale, nu industriale. Un fermentator (digester), anaerobic este prezentat n fig. 4.3.

Fig.4.3.

Scopul uscrii nmolurilor este de a le pregti pentru conditioner, pentru sol sau pentru incinerare. Arderea este ultima variant.

4.Instalatii de valorificare a reziduurilor solide/lichide obtinute prin fermentarea anaeroba

8

4.1 Instalatii pentru fermentarea nmolurilor Constructiile pentru fermentarea anaerobe a nmolului sunt foarte diferite, dar se pot clasifica dup anumite criterii: Astfel, dup pozitia spatiului de fermentare fat de apa uzat, deosebim: - comune cu apa uzat: fose septice, decantor cu etaj, iazuri de nmol; - separate de apa uzat: rezervoare si bazine de fermentare. Fosele septice sunt constructii in care, intr-un singur volum, se produce simultan atat decantarea apei, cat si fermentarea nmolului rezultat din sedimentare. Ele sunt folosite pentru obiective izolate care deserves maximum 50 -100 locuitori, adic pentru un debit de pan la 15 m3/zi. Timpul de decantare, respectiv de epurare este de minimum 2 zile si maxim 10 zile. La un debit specific de 150 dm3/loc zi rezult un volum de 300 cm3/loc, pan la 1.500 dm3/loc. Volumul din urm permite epurarea biologic deoarece aici nu fermenteaz numai nmolul, ci si apa uzat. Pentru colectivitti mici, de sub 50 locuitori, se poate adopta o fos septic cu forma din figura 2, unde circulatia apei este perimetral, fiind asigurat de existenta unui perete interior cu mai multe ramificatii caredelimiteaz zonele de depunere ale nmolului. Pentru calculul zonei de nmol a fosei septice se consider o norm de depunere de 0,8 dm3/loc-zi la o umiditate de 95%. In perioada de 180 zile dintre dou evacuri a nmolului fermentat, se poate estima c umiditatea nmolului, datorit compactrii scade la 90%, iar volumul nmolului, ca urmare a fermentrii substantelor organice, se reduce, in medie, cu 30%.

Decantoare cu etaj (Imhoff) indeplinesc rolul de decantare a apei (etajul superior) si de fermentare a nmolurilor (etajul inferior), ambele functiuni fiind desfsurate intr-un bazin din beton armat cu forma in plan circular sau dreptunghiular. Problema cea mai dificil la aceste decantoare consta in distrugerea crustei care se formeaz la suprafata bazinului, crust format din materiale usoare (grsimi, pr, materiale fibroase etc.) care se ridic, impreun cu nmolul plutitor, de ctre gazele rezultate din procesul de fermentare Iazuri de nmol, numite si lagune se amplaseaz in depresiuni naturale (foste cariere de nisip sau de crmid etc.) unde adancimea este mai mare de 2,0 m, astfel incat s se creeze cat mai mult spatiu pentru nmol. In aceste iazuri se introduce nmolul pentru fermentare, deshidratare sau depozitare final pe termen nedefinit. Aceast solutie, din motive igienice si de proiectia mediului este mai putin recomandat pentru fermentarea nmolurilor, dar este mult utilizat pentru deshidratarea natural a nmolurilor. La proiectarea acestor iazuri se recomand o incrcare de 20 kg materii solide din nmolul proaspt la 1,0 m3 de lagun. Rezervoare de fermentare (metan-tancuri) reprezint solutia frecvent aplicat pentru localittile ce depsesc 20.000 locuitori, ele putand fi de mic sau de mare incrcare. Se cunosc urmtoarele scheme tehnologice: Schema standard, pentru o instalatie de mic incrcare cu substante organice (figura3.) const intr-o singur treapt in care introducerea nmolului proaspt si evacuarea celui fermentat se face prin intermitent (2-3 ori/ zi). Lipsa agitrii favorizeaz aparitia in asa numitul digestor a urmtoarelor zone: a) zona de spum (la partea superioar) b) zon de ap cu nmol c) zon ocupat de nmol in curs de fermentare (zona activ) d) zona inferioar in care sedimenteaz nmolul fermentat si inert Instalatiile de acest gen ne-fiind inclzite, au o durat de fermentare de peste 30 zile, specific fermentatiei criofile. Periodic se evacueaz apa de nmol si spuma pentru a mri zona activ de fermentare. Instalatiile de fermentare de mare incrcare dispun in plus de un sistem de amestecare a nmolului si de o instalatie de inclzire a nmolului, fapt ce asigur o crestere a productivittii si o scurtare a perioadei de fermentare. Temperatura interioar este de 30 350 C (fermentare mezofil), iar durata de fermentare este de peste 15 zile. Datorit dezavantajelor acestor tipuri de instalatii s-a trecut la modernizarea acestora si astfel s-a ajuns la instalatii in dou trepte, care rezolv o parte din dezavantaje. O astfel de instalatie care este prezentat in figura 4.
10

Figura.3 Instalatie de fermentare de mica incarcare

Figura.4 Instalatie de fermentare in doua trepte

S-a continuat modernizarea instalatiilor si a aprut o nou generatie de instalatii de fermentare de contact (figura 5) si care este asemntoare cu cea precedent, cu deosebire c aici nmolul fermentat din treapta a doua este recirculat in prima treapt pentru insmantarea nmolului proaspt. Instalatia functioneaz in analog cu treapta biologica a bazine de aerare, dar in prezent nu cunoaste o rspandire prea mare.

11

Figura 5. Instalatie e fermentare de contact in doua trepte Forma constructiv a digestoarelor este de obicei circular, dar au aprut forme noi de rezervoare care au rezultat din studiul suprafetelor de rotatie. Tipizarea intregului ansamblu, constituie singura alternative economic. Deoarece forma constructiv imprim un aspect arhitectonic important al statiei de epurare, se impune a avea in vedere alegerea variantei care s satisfac si aceast cerint. Se recomand utilizarea de rezervoarele de mare capacitate, respectiv capacitti de 8.000 m3, diametre de 12 m si inltimi de 34 m care sunt mai economice din punct de vedere al bilantului termic, fat de solutia folosirii mai multor rezervoare mici insumand aceeasi capacitate. De obicei se utilizeaz dou rezervoare de aceeasi capacitate, intre care se prevede o constructie special numit camer de manevr. Aici sunt montate pompele de recirculare a nmolului, schimbtoarele de cldur, numeroase vane de manevr, echipamentul de control al fermentrii, echipamentul electric de control, recuperatoarele de cldur, etc. Aceast camera trebuie s fie bine ventilat si prevzut cu sisteme automate de alarm la aparitia pericolului de explozie datorit amestecului gaz metan cu aer. Pe conducta de transport a gazul de fermentatie (biogaz) spre gazometre si centrala termic, trebuie s se prevad: o instalatie de introdus mercaptan in biogaz, numit odorizator; o instalatie de eliminare a hidrogenului sulfurat (purificator de H2S); o instalatie de retinere a condensului si a eventualelor particule in suspensie si un debitmetru de gaz.
12

Fermentarea nmolului in dou trepte se recomandat pentru statiile de epurare ce deservesc localitti cu peste 300.000, si are in vedere recuperarea unei cantitti suplimentare gaz, precum si realizarea unui nmol ingrosat cu calitti superioare pentru procesarea ulterioar. Rezervoarele de fermentare a nmolurilor sunt echipate cu aparate de msur si control. Astfel, pentru controlul temperaturii nmolului proaspt, fermentat si in curs de fermentare sunt folosite termometre plasate pe peretele rezervorului, la diferite niveluri, in interior. Pentru evidentierea nivelului apei de nmol, a crustei etc, se monteaz indicatoare de nivel care ptrund in bazin la diferite adancimi, pentru ca tubul piezometric s fie umplut cu diferite tipuri de lichid functie de pozitia tubului in rezervor. De asemenea, se prevd indicatoare de pH, precum si dispozitive de luarea probelor de nmol, de gaz (pentru a stabili concentratia gazelor) si dispozitive pentru prepararea si dozarea laptelui de var care intr functiune in momentul in care procesul are tendinta de a asi modifica pH-ul spre unul acid. Sunt prevzute si aparate de msurare a debitului de gaz a debitului de nmol proaspt si fermentat. Dimensionarea tehnologic a rezervoarelor de fermentare const in determinarea volumului de fermentare, a dozei de incrcare zilnic, a volumului. de gaze evacuate, a duratei de fermentare, a cantittii de cldur necesar, precum si dimensiunile instalatiilor de amestecare, de transport a nmolului, a pompelor de recirculare, inclusiv stabilirea aparatelor de msur si control. Deoarece, pentru stabilirea volumului de fermentare, nu s-a reusit o exprimare matematic a procesului, calculele se efectueaz prin diferite metode experimentale bazate pe cercetrile efectuate de ctre Ppel, Roediger, Noack si altii. Productia de biogaz in functie de temperature: Temperatura Prod. max. Prod.real(90%) Durata de fermentare Grade C Ndm3/kg SU Ndm3/kg SU zile 10 450 405 90 15 530 477 60 20 610 549 45 25 710 639 30 30 760 684 27

Puterea caloric medie a biogazului este de 5.500 - 5.900 kcal/Nm3 gaz. In compozitia acestui gaz predomin metanul (70%) si dioxidul de carbon (30%), fiind un gaz combustibil care este echivalent din punct de vedere energetic cu 1,0 kg cocs, 1,27 Nm3 gaz de iluminat, 5,1 Kwh, 0,56 kg motorin sau benzin, 0,47 Nm3 gaze naturale etc. Pentru inmagazinarea gazului de fermentatie, se utilizeaz rezervoare speciale numite gazometre al cror volume se stabilesc procentual, respectiv de 30 -50%
13

din productia zilnic de gaz. Ele se amplaseaz in apropierea rezervoarelor de fermentare, ambele obiective fiind protejate cu dispozitive adecvate de combatere a incendiilor si exploziilor. Constructiv, un gazometru este alctuit dintr-o cuv circular de beton armat, umplut cu ap, in care se aseaz un clopot cilindric ce se deplaseaz pe vertical sub actiunea presiunii gazelor de 200 -350 mm col.H2O (figura 6). Gazometrul este prevzut cu conducte de preaplin, de golire a cuvei, conducte de intrare si iesire a gazului, cu dispozitive de msurare a debitelor de gaz debitmetre, cu dispozitive de protectie contra incendiilor.

Figura 6. Rezervor de biogas

14

Instalai pentru deshidratarea nmolului

Filtru presa
Domeniul de utilizare: deshidratarea nmolurilor provenite din electrogalvanizare, tehnologia suprafeelor, industria hrtiei, recircularea i prelucrarea metalelor, industria pielii, industria chimic/farmaceutic, industria sticlei i ceramicii, atelier de vopsit, etc. Filtrul pres este o instalaie utilizat la deshidratarea nmolului sub presiune, obinnd o turt cu un procent ridicat de materii solide. Instalaia este fabricat din oel sudat cu coninut sczut de carbon i include toate dotrile necesare controlrii filtrrii.

Presa pentru namol

Alimentarea cu nmol se desfoar pe partea central al filtrului, descrcarea lichidului filtrat este posibil att prin canal deschis, ct i prin colector nchis. Instalaia are o unitate de nchidere hidraulic cu restabilirea automat a presiunii de nchidere. Sistemul de alimentare, poate s fie pomp pneumatic, pomp cu membran, pomp centrifugal, pomp cu piston, etc..
15

Plcile de filtrare sunt fabricate din polipropilen, iar materialul de filtrare este special, selectat n funcie de eficiena de filtrare dorit. Filtrele pres pot asigura funcionare manual, semiautomat sau complet automat n funcie de cerine i sunt utilizate pentru cicluri de filtrare medii sau ndelungate a nmolurilor.

Placi de filtrare Funcionarea automat a filtrului este asigurat de sistemului de comand PLC, care n cazul filtrrii succesive, asigur ndeprtarea turtelor de pe suprafaa filtrant printr-un sistem pneumatic de descrcare nmol. Fiecare instalaie este furnizat cu protecie complet a componenilor de acionare i sistemul de manipulare/micare automat a elementelor de filtrare, toate fiind accesibile doar prin ui glisante. Instalaii pot fi semiautomate ct i instalaii complet automate, cu capacitate de filtrare de la 12 m2 pn la 1 200 m2 Capacitatea de deshidratare depinde de parametrii nmolului care urmeaz s fie deshidratat i de cerinele referitoare la coninutul de materii uscate a nmolului deshidratat.

16

Sistemul de comanda PLC

FILTRU PRES CU BAND

Filtrul pres cu band este utilizat la deshidratarea nmolului provenit din epurarea apelor uzate menajere, industriale (alimentar, metalurgic, textil, etc) i este foarte eficient din punctul de vedere al consumului de energie electric, i a costului de funcionare i de ntreinere. Reprezint alegerea cea mai avantajoas din punct de vedere economic.

Filtru presa cu banda

17

Sistemul este compus din dou pri: tambur rotativ i filtru de presiune cu band. Instalaii complete de deshidratare sunt compuse din: staie de pompare a nmolului (pompe centrifugale submersibile, pompe cu lobi, pompe cu melc, pompe cu membran, etc), instalaie pentru flocularea nmolului (floculator), instalaie pentru ngroarea nmolului, instaia pentru deshidratare a nmolului (filtre cu band). Nmolul care urmeaz s fie deshidratat, dup floculare, este pompat n tamburul rotativ de ngroare nmol, unde marea majoritate a apei este ndeprtat prin fantele tamburului, iar nmolul se descarc pe banda de presare, unde este repartizat uniform. Distribuia uniform a nmolului pe banda de filtrare optimizeaz procesul de presare i crete eficiena unitii. Deshidratarea nmolului va continua pe banda de filtrare. Benzile de filtrare sunt controlate automatic prin ajustarea pneumatic a forei de compresie. Presiunea crete treptat cum nmolul nainteaz ctre zona de descrcare liber , zona de compresie. Ambele benzi de filtrare, att banda superioar, ct i cea inferioar au propriile role de acionare, care crete fiabilitatea operaional a presei. Datorit construciei nchise problemele cauzate de mirosuri neplcute sau de stropirea apei sunt eliminate. Mirosurile generate sunt evacuate direct prin sistemul de exhaustare i filtrare a aerului. Instalaia este cu funcionare automat, poate fi dotat cu band transportoare sau transportor elicoidal pentru evacuarea nmolului deshidratat. Intreinerea este uoar, de obicei necesit doar curirea benzii i alinierea tamburelor. Capacitatea de deshidratare poate varia de la 1-2 m3/h nmol pn la 10-20-50 m3/h. Instalaia poate sa contina si un ngrotor nmol, instalaie de reacie (floculator) sau mixer static, n funcie de cerine i tipul nmolului care urmeaz s fie tratat.

18

DECANTOR CENTRIFUGAL
Decantorul centrifugal este utilizat la separarea a dou sau mai multe faze cu greutate specific diferit. Separarea fazic lichid-solid are loc n interiorul tamburului conic a instalaiei. Prile cu greutate specific mai mare sunt adunate pe partea interioar a tamburului conic, de unde sunt ndeprtate n mod continuu cu ajutorul instalaiei de ndeprtare nmol cu melc i micate ctre deschiztura de golire a instalaiei. Instalaia este complet automat, deshidrateaz nmol n mod continuu. Din acest motiv este aplicat n cazuri cnd formarea nmolului n urma procesului de epurare este continu i nu ne st la dispoziie bazine pentru stocarea nmolului. Totodat poate fi utilizat i n cazuri cnd nu dorim s investim n sisteme de stocare i ngroare nmol. Utiliznd acet sistem nu devine necesar investiii n instalaii uriae construite din beton.

Decantor centrifugal (model DC1-220)

NGROTOR NMOL
19

Instalaia pentru flocularea i ngroarea nmolului tip BPMT este alctuit din dou componente: instalaia de floculare (mixer static sau mixer dinamic cu sistem de dozare a floculantului) i instalaia de ngroare nmol (filtru tambur). Din acest motiv procedeul de ngroare a nmolului este compus din dou faze. Prima faz este flocularea, cea ce se realizeaz n instalaia de floculare, unde nmolul este amestecat cu soluia polielectrolit. Separarea nmolului i a apei ncepe deja n bazinul de floculare, i este recomandabil s se adauge soluia de polielectrolit la nmol ct de repede posibil, nainte de a se introduce n bazinul de floculare, exp. la partea de aspirare a pompei de nmol cu turaie mic. Timpul de reacie este nbuntit considerabil la aglomerarea flocoanelor de nmol. Amestecarea nmolului cu polielectrolit se realizeaz cu ajutorul amestectorului cu elice de turaie medie. Turaia mixerului poate fi reglat cu un convertizor de frecven. A doua faz a procesului de ngroare se desfoar n tamburul rotativ. Apa este filtrat prin suprafaa de filtrare, iar nmolul este transportat cu ajutorul spiralei elicoidale aflate de-a lungul tamburului. Transportorul elicoidal este poziionat n tambur, i este conectat att la suprafaa tamburului ct i la axul central. Axul central face parte din cadrul tamburului. Spirala elicoidal transport nmolul de-a lungul tamburului pn la gura de evacuare. Construcia, alctuit din axul central, spirala elicoidal i suprafaa de filtrare a tamburului mpiedic scurgerea necontrolat a nmolului n interiorul tamburului. Viteza de rotaie a tamburului se poate regla cu ajutorul unui convertizor de frecven. Datorit spiralei elicoidale, care amestec nmolul n interiorul tamburului, coninutul de ap din nmol va fi ndeprtat cu eficien nalt. Poziia orizontal a ngrotorului se poate ridica cu 10 grade, astfel partea de descrcare va fi mai nalt. Avantajele majore a ngrotorului de nmol BPMT, fa de ngrotorul de nmol convenional cu band, este rotaia tamburului ce mrete presiunea gravitaional pe suprafaa de filtrare i formeaz flocoane rotative ce nbuntesc semnificativ separaia i filtrarea. Chiar i la nmoluri cu coninut de materii solide mai mic de <1% (nmol fluid), dup ngroare ,coninutul obinut de materii solide este de 69%.

Floculator: BKD-O
20

Instalaia de floculare tip BKD este o instalaie utilizat pentru amestecarea floculantului cu nmolul tratat la procesele de deshidratare nmol. Pentru obinerea efectului optim de deshidratare este necesar combinarea precis a amestecrii i maturizrii polimerului. Rolul floculatorului BKD este amestecarea cea mai eficient a nmolului cu polimerul adugat. Acest tip de instalaie este folosit n cazul nmolurilor greu de deshidratat ca unitate suplimentar, sau poate nlocui ngrotoarele tradicionale fabricate din beton. Agitarea simultan i sporirea timpului de retenie asigur formarea precipitatului floconos, care poate fi deshidratat mai uor. Floculatorul este dimensionat astfel nct s asigure timpul de retenie de 2 min. Datorit deflectorului ncorporat efectul de agitare va fi redus treptat, astfel crescnd timpul de retenie i asigurnd formarea flocoanelor de nmol.

Floculator BKD-0 Avantaje: instalaia complet este fabricat din oel inoxidabil, opional din material rezistent la acizi timp de retenie de 2 min controlat efect mai bun de agitare cu agitator variabil capacitate mare unitate compacta conectare rapida si usoara la sistemul de conducte

Transportor elicoidal: BKD-T

21

Transportorul elicoidal este proiectat special pentru transportarea nmolului deshidratat. Transportorul va fi instalat pe partea de evacuare a filtrului pres cu band, filtru pres sau alt tip de instalaie pentru deshidratarea nmolului, asigurnd transportarea nmolului deshidratat att n dirtecia orizontal, ct i vertical i poate fi echipat cu van pneumatic, electric sau manual model VKD.

Transportor elicoidal: BKD-T

Amestector nmol/var: BKD-V

Instalaia asigur amestecarea uniform a nmolului cu var, astfel minimaliznd riscul dezvoltrii patogenilor n nmol. Acest amestector este folosit n principal pentru stabilizarea nmolului deshidratat provenit de la staiile de epurare biologice. Instalaia a fost proiectat cu scopul de a asigura stabilizarea cu cea mai bun eficien a nmolului prin dozarea cantitilor minime de var, astfel asigurnd costuri de funcionare minime. Instalaia este alctuit din corpul din oel inoxidabil cu dou axe rotative. Pe ambele axe sunt montate palete reglabile, care amestec nmolul cu varul dozat. Rotaia cu vitez constant a axelor este asigurat prin 2 angrenaje cu roi dinate de nalt calitate.

22

Amestecator: BKD-V

Mixer static: BSM

Mixerul static BSM asigur amestecarea eficient a nmolului cu soluia de floculare. Mixerul trebuie montat pe conducta de intrare (linie de refulare a pompei de admisie nmol).

Mixer static: BSM

23

Instalatie de ultrafiltrare a apei UF10

Constructie pe cadru inox, cu pompa de spalare inversa, ventile actionate pneumatic, panou de automatizare cu programare digitala, doua sisteme de dozare pentru spalare chimica cu NaOCl respectiv cu acid clorhidric sau acetic. Complet echipata, cu module membrana, conducte de circulatie a apei, debitmetre, manometre, cabluri, etc. Sistem de ultrafiltrare a apei in scopul potabilizarii sau utilizarii tehnologice. Membranele de ultrafiltrare asigura retinerea impuritatilor de ordinul 0,01 micron, virusilor, bacteriilor, macromoleculelor organice, particulelor coloidale. Datorita permeabilitatii selective nu inlatura sarurile dizolvate decat partial, mentinand calitatile apei potabile. Debitul instalatiei este de 10 m3/h.

Instalatie de ultrafiltrare

24

Bibliografie
1.

Gavrila Lucian - Gestionarea valorificarea si minimizarea desurilor

2. http://www.probiopol.de/5_Ce_este_fermentarea_anaerob.44.0.html?&L=1 3. http://borgeraquatech.ro/ 4. Florian Tencu - Functionarea decantoarelor primare 5. www.google.ro 6. DESHIDRATAREA NAMOLULUI 7. METODE SI SOLUTII PENTRU VALORIFICAREA DESEURILORSOLIDE PRIN COMPOSTARE SI PIROLIZA

25