Sunteți pe pagina 1din 24

Plci plane din beton armat:

Calculul plcilor monolite independente armate pe dou direcii



Calculul plcilor monolite continue armate pe o direcie



CBA I. Curs nr. 4.
3.2. Calculul plcilor monolite independente armate pe
dou direcii
3.2.1. Calculul static n domeniul elastic
3.2.1.1 Metoda fiilor (metoda reelelor elastice)
Metoda fiilor se aplic plcilor rezemate pe un contur dreptunghiular, acionate de ncrcri uniform
distribuite q=g+p (kN/m2) i/sau ncrcri concentrate P (kN) echivalate pentru calculul la ncovoiere al
plcii cu ncrcare uniform distribuit.
Ecuaia de echilibru a plcii, neglijnd momentele de torsiune se poate scrie n felul
urmtor:
Placa va fi discretizat ntr-un numr variabil de fii. Ecuaia de echilibru pentru
cele dou fii centrale perpendiculare avnd limea unitar:



Problema static nedeterminat se rezolv cu ajutorul ecuaiei de continuitate:


Rezolvnd sistemul de ecuaii, lund n considerare termeni de corecie la
micorarea deformatelor fiilor ca urmare a conlucrrii fiilor nvecinate i a
efectelor momentelor de torsiune, momentele n cmpul plcii se determin cu
relaii de forma:
2 1
o o =
q q q
q M si q M
= +
= =
2 1
2 2 22 1 1 11
, o o
q M M = +
2 22 1 11
o o
2
j ij j
l q M =o
2
1
1
1
l
l
q
1
q
2
o
1
o
2
n aceast formul:
i indice, care indic tipul de rezemare al plcii pe contur (i=16 la plcile cu reazeme
liniare pe tot conturul)
i indice care indic direcia de calcul (j=1,2)
M
j
- momentul ncovoietor pe direcia j pentru fia centralp de lime unitar
o
ij
pentru calculul valorii maxime a momentului n cmp
q ncrcarea total uniform distribuit pe plac (kN/m
2
)
l
j
deschiderea de calcul pe direcia j.

ncrcrile corespunztoare fiilor centrale se calculeaz cu ajutorul coeficienilor |
ij
:
q
j
=|
ij
q

Forele tietoare maxime n fiile centrale se pota calcula cu ajutorul ncrcrilor ce revin fiilor
centrale.

Momentele pe reazeme se calculeaz cu relaii de forma:



k
s
coeficient care depinde de tipul rezemrii pe direcia j.


3.2.1.1 Metoda fiilor
j
j j
j j
k
l q
M M
2
' ' '
) (

=
1. Plac simplu rezemat pe tot conturul:
2
1
l
l
q
1
q
2
M
1
M
2
q q q q
l q M l q M
l
l
= =
= = =
12 2 11 1
2
2 12 2
2
1 11 1
1
2
;
; ; ;
| |
o o
3.2.1.1 Metoda fiilor
2. Plac simplu rezemat pe trei laturi i ncastrat pe a patra latur:
8
; ; ; ;
2
1 1 '
1
22 2 21 1
2
2 22 2
2
1 21 1
1
2
l q
M
q q q q l q M l q M
l
l

=
= = = = = | | o o
Dac latura ncastrat este paralel cu l
2
: Dac latura ncastrat este paralel cu l
1
:
8
; ; ; ; '
2
2 2 '
2
22 2 21 1
2
2 22 2
2
1 21 1
2
1
l q
M
q q q q l q M l q M
l
l

=
= = = = = | | o o
q
1
q
2
M
1
M
2
M'
1
l
l
2
1
q
1
q
2
M
1
M
2
M'
2
l
l
2
1
3.2.1.1 Metoda fiilor
3. Plac simplu rezemat pe dou laturi paralele i ncastrat pe celelate:
M''
2
2
1
l
l
q
1
q
2
M
1
M
2
M'
1
M''
1
l
l
2
1
q
1
q
2
M
1
M
2
M'
2
12
; ; ; ;
2
1 1 ' '
1
'
1
32 2 31 1
2
2 32 2
2
1 31 1
1
2
l q
M M
q q q q l q M l q M
l
l

= =
= = = = = | | o o
Dac laturile ncastrate sunt paralele cu l
2
: Dac laturile ncastrate sunt paralele cu l
1
:
12
; ; ; ; '
2
2 2 ' '
2
'
2
32 2 31 1
2
2 32 2
2
1 31 1
2
1
l q
M M
q q q q l q M l q M
l
l

= =
= = = = = | | o o
3.2.1.1 Metoda fiilor
4. Plac simplu rezemat pe dou laturi care se intersecteaz i ncastrat pe celelate:
q
1
q
2
M
1
M
2
M'
1
M'
2
l
l
2
1
8
;
8
;
; ; ;
2
2 2 ' '
2
2
1 1 '
1
42 2 41 1
2
2 42 2
2
1 41 1
1
2
l q
M
l q
M
q q q q
l q M l q M
l
l

=
= =
= = =
| |
o o
3.2.1.1 Metoda fiilor
5. Plac ncastrat pe trei laturi i simplu rezemat pe a patra:
q
1
q
2
M
1
M
2
M'
1
M'
2
M''
1
l
l
2
1
q
1
q
2
M
1
M
2
M'
2
M''
2
M'
1
l
l
2
1
;
8
;
12
; ; ; ;
2
2 2 '
2
2
1 1 ' '
1
'
1
52 2 51 1
2
2 52 2
2
1 51 1
1
2
l q
M
l q
M M
q q q q l q M l q M
l
l

= =
= = = = = | | o o
Dac latura simplu rezemat este paralel cu l
1
: Dac latura simplu rezemat este paralel cu l
2
:
12
;
8
; ; ; ; '
2
2 2 ' '
2
'
2
2
1 1 '
1
52 2 51 1
2
2 52 2
2
1 51 1
2
1
l q
M M
l q
M
q q q q l q M l q M
l
l

= =

=
= = = = = | | o o
3.2.1.1 Metoda fiilor
6. Plac ncastrat pe tot conturul:
M''
2
l
l
2
1
q
1
q
2
M
1
M
2
M'
1
M'
2
M''
1
12
;
12
;
; ; ;
2
2 2 ' '
2
'
2
2
1 1 ' '
1
'
1
62 2 61 1
2
2 62 2
2
1 61 1
1
2
l q
M M
l q
M M
q q q q
l q M l q M
l
l

= =

= =
= =
= = =
| |
o o
3.2.1.1 Metoda fiilor
3.2.1.2 Metoda analitic metoda exact
Formularea diferenial a problemei ncovoierii plcilor elastice plane, omogene i izotrope se bazeaz
pe ecuaiile echilibrului static, ecuaiile geometrice i ecuaiile fizice:
y
w
x
w
D M
y
w
D M
x
w
D M
c
c
c
c
=
c
c
=
c
c
=
12
2
2
2
2
2
1
; ;
D rigiditatea cilindric a plcii
q - ncrcarea exterioar uniform distribuit pe plac
Integrarea acestei ecuaii cu derivate pariale, n concordan cu condiiile de margine analitic este posibil
numai pentru anumite geometrii, ncrcri i moduri de rezemri. Soluii cu foarte bun aproximare se pot
obine utiliznd serii duble trigonometrice, transformnd ecuaia diferenial ntr-una algebric.
Momentele M
1
, M
2
i M
12
se calculeaz n funcie de deplasarea normal la planul median w:
D
q
y
w
y
w
x
w
x
w
=
c
+
c c
+
c
4
4
2
2
2
2
4
4
2
o o o o
) 1 ( 12
2
3
u
=
Eh
D
Momentele principale M
I
i M
II
se obin din relaiile:
2
12
2 2 1 2 1
,
)
2
(
2
M
M M M M
M
II I
+
+

+
=
Traiectoriile principale ortogonale se calculeaz:
2 1
12
2
) 2 (
M M
M
tg

= o
3.2.1. Calculul static n domeniul elastic
3.2.2. Calculul static simplificat n domeniul plastic prin metoda echilibrului limit
Metoda echilibrului limit se bazeaz pe metoda cinematic. Conform acesteia, ncrcarea de cedare a plcii
este minim dintre toate corespunztoare unor mecanisme de cedare posibile satisfcnd i condiiile de
echilibru.

Rezolvarea parcurge urmtorii pai:
-Se alege mecanismul de cedare, care satisfac condiiile geometrice perimetrale
- se scrie echilibrul sistemului pentru mecanism (sau mecanisme), utiliznd principiul lucrului mecanic
virtual, adic L
e
=-L
i
- se determin valoarea cea mai mic dintre ncrcrile de referin, adic ncrcarea de cedare
3.2. Calculul plcilor monolite independente armate pe dou direcii
Determinarea mecanismului de cedare:
Ipoteze la construirea mecanismului de cedare:
-Liniile de rupere se consider drepte, iar pe toat lungimea lor momentul ncovoietor este egal cu cel de
plastifiere
- conturul poriunilor de plac delimitate de liniile de rupere este convex
- poriunile de plac se consider plane

Determinarea mecanismului de cedare:

3.2.2. Calculul static simplificat n domeniul plastic prin metoda echilibrului limit
Starea limit de rezisten se atinge cnd momentele ncovoietoare corespunztoare fiilor de plac cu
limea unitar ating valorile momentelor capabile M
cap






Pentru o deplasare virtual ow=1 n cmpul plcii, lucrul mecanic virtual L
2
al forelor exterioare distribuite
q si concentrate P
i
(dac exist) se calculeaz cu relaia:



unde w
i
sunt deplasrile virtuale n dreptul forelor concentrate.

Lucrul mecanic virtual Li efectuat de momentele capabile care acioneaz pe lungimea liniilor de curgere
pentru aceeai deplasare virtual dat mecanismului de cedare este:




d z
z R A M
a
a a a cap
9 . 0
,
~
=
i i e
w P dA w q L + } = o
j j j i
s M L =
3.2.2. Calculul static simplificat n domeniul plastic prin metoda echilibrului limit
3.2.2. Calculul static simplificat n domeniul plastic prin metoda echilibrului limit
Pentru cazurile curente de proiectare, la plci acionate de
ncrcarea uniform distribuit g+p (kN/m
2
) lucrul mecanic
virtual L
e
efectuat de forele exterioare se reduce astfel:

L
e
=q V







Lucrul mecanic interior L
i
este dat de momentele capabile ale
armturilor care intersecteaz liniile de curgere. Pentru o linie de
curgere oarecare, rotirea relativ
o
ntre panourile de plac
este:

o
=
a

b

o
= (
a

b
)cos o,
n care
a
i
b
sunt rotirile panourilor de plac n raport cu
axele de rotaie, iar 2o este unghiul format de axele de rotaie.





3.2.2. Calculul static simplificat n domeniul plastic prin metoda echilibrului limit
Lucrul mecanic interior L
i
efectuat de armturile A
a1
i A
a2
, dispuse pe o fie de plac de lime unitar:


Lucrul mecanic interior L
i
este o mrime scalar avnd valoarea negativ.
Considernd relaiile anterioare, expresia lucrului mecanic virtual devine:



Pentru cazul particular al unui unghi drept (2o=90

), relaia anterioar devine:



2
) (
2 1
b a
i
M M L
+
+ =
o

o o cos
2
) )( cos sin (
2 1
b a
b a i
M M L
+
+ + =
Exemplu: Plac dreptunghiular rezemat pe tot conturul
La plcile independente rapoartele M
1
/M
1
se iau aproximativ egale cu 0.5

3.2.2. Calculul static simplificat n domeniul plastic prin metoda echilibrului limit
3.2.3. Calculul static n domeniul plastic prin modificarea rezultatelor calculului static n domeniul elastic
Momentele de calcul pe reazeme se determin cu relaii de forma:
Raportul momentelor din cmp pe cele dou direcii se ia egal cu cel rezultat n urma calculului n domeniul plastic.

3.2. Calculul plcilor monolite continue armate pe dou direcii
3.2.3. Calculul static n domeniul plastic prin modificarea rezultatelor calculului static n domeniul elastic
Pentru placa dreptunghiular rezemat pe contur, ecuaia lucrului mecanic virtual devine:




Valorile raportului M
1
/M
2
se stabilesc n acelai mod cu cel specificat la metoda de calcul calculul static
simplificat n domeniul plastic prin metoda echilibrului limit.
Dup calcularea momentelor de calcul M
1
i M
2
, cantitile de armtur se dimensioneaz cu metodele
date de EC2.
1
' '
2
'
2 2 2
' '
1
'
1 1
2
2 2 1
)] ( 2 [ )] ( 2 [ ) 3 )( (
12
1
l M M k M l M M k M l l l p g
e e p e e p
+ + + + + = +
3.3. Calculul plcilor monolite continue armate pe o direcie
3.3.1. Calculul static n domeniul elastic
3.3.1. Calculul static n domeniul elastic
3.3.2. Calculul static simplificat n domeniul plastic

3.3.2. Calculul static simplificat n domeniul plastic
3.3.2. Calculul static simplificat n domeniul plastic

S-ar putea să vă placă și

  • Curs 07
    Curs 07
    Document21 pagini
    Curs 07
    gavril_burzo
    Încă nu există evaluări
  • Curs 07
    Curs 07
    Document21 pagini
    Curs 07
    gavril_burzo
    Încă nu există evaluări
  • Curs 07
    Curs 07
    Document21 pagini
    Curs 07
    gavril_burzo
    Încă nu există evaluări
  • Curs 07
    Curs 07
    Document21 pagini
    Curs 07
    gavril_burzo
    Încă nu există evaluări
  • Curs 07
    Curs 07
    Document21 pagini
    Curs 07
    gavril_burzo
    Încă nu există evaluări
  • Curs 07
    Curs 07
    Document21 pagini
    Curs 07
    gavril_burzo
    Încă nu există evaluări
  • Curs 07
    Curs 07
    Document21 pagini
    Curs 07
    gavril_burzo
    Încă nu există evaluări
  • Curs 07
    Curs 07
    Document21 pagini
    Curs 07
    gavril_burzo
    Încă nu există evaluări
  • Curs 07
    Curs 07
    Document21 pagini
    Curs 07
    gavril_burzo
    Încă nu există evaluări
  • Curs 07
    Curs 07
    Document21 pagini
    Curs 07
    gavril_burzo
    Încă nu există evaluări
  • Curs 07
    Curs 07
    Document21 pagini
    Curs 07
    gavril_burzo
    Încă nu există evaluări
  • Curs 07
    Curs 07
    Document21 pagini
    Curs 07
    gavril_burzo
    Încă nu există evaluări
  • Curs 05
    Curs 05
    Document20 pagini
    Curs 05
    gavril_burzo
    Încă nu există evaluări
  • Curs 07
    Curs 07
    Document21 pagini
    Curs 07
    gavril_burzo
    Încă nu există evaluări
  • Curs 06
    Curs 06
    Document37 pagini
    Curs 06
    gavril_burzo
    Încă nu există evaluări
  • III - Scurta Istorie A Designului
    III - Scurta Istorie A Designului
    Document51 pagini
    III - Scurta Istorie A Designului
    stepan mariana
    100% (1)
  • III - Scurta Istorie A Designului
    III - Scurta Istorie A Designului
    Document51 pagini
    III - Scurta Istorie A Designului
    stepan mariana
    100% (1)