IDENTITATEA SI GLOBALIZAREA

Orasul Intorsura Buzaului este situat in judetul Covasna, la poalele muntilor Intorsurii, pe cursul superior al raului Buzau, la o altitudine de 720-760 m, in depresiunea Intorsura Buzaului. Localitatea a fost declarata oras in 1968 iar in prezent are aproximativ 9200 de locuitori si 3 localitati in subordine administrativa (Brdet, Floroaia si Scrdoasa). Denumirea de Intorsura Buzaului este romaneasca, fiind inspirata locuitorilor de raul Buzau, care aici se intoarce brusc, schimbandu-si directia. Sensul numelui este de indoitura, curba, cotitura. Identitatea- se refera la cultura sau civilizatie, in sensul ansamblului fenomenelor sociale, morale, religioase, artistice, stiintifice si tehnice proprii unui popor si transmise prin educatie Economia oraului ntorsura Buzului este n mod curent dominat de industria lemnului, lnii i produslor agricole, avnd un sector al serviciilor limitat, reprezentat doar de cteva magazine mici pentru comer. Producia agricol are caracteristici rurale i caracter tradiional, angajnd un numr mare de familii i indivizi care lucreaz la micile ferme proprii. Majoritii acestor fermieri le lipsete echipamentul modern, iar metodele lor tradiionale de cultivare a terenului nu produc venituri ridicate. Cu alte cuvinte, micile ferme agricole din ntorsura Buzului nu sunt nc independente economic i nu contribuie substanial la bunstarea economic a comunitii. Principalele produse agricole cultivate n ntorsura Buzului sunt porumbul i cartofii. Similar cu agricultura, creterea animalelor i agricultura casnic sunt realizate tot n mod tradiional, n mici ferme. Potenialul n aceast zon este foarte mare dar nu este exploatat optim. De exemplu, pajitile i punile reprezint 45% din suprafaa total a zonei, un loc ideal pentru creterea oilor, vacilor i caprelor. Sectorul de exploatarea lemnului are, de asemenea, un mare potenial. Pdurile reprezint peste 47% din suprafaa total a zonei pdurea fiind cea mai important resurs natural pe care zona o furnizeaz. De asemenea, activitile de exploatare a lemnului au tradiii ndelungate. Industria turismului reprezint un alt potenial puternic i poate deveni un factor de dezvoltare economic a zonei.Zona nu este poluat, are un potenial turistic impresionant i este localizat aproape de principalele destinaii turistice ale Regiunii de Dezvoltare Centru. In privinta celor meteugreti este, deasemenea, o tradiie ndelungat n zon. Producia de obiecte de artizanat este prezent la nivelul gospodriilor, ca motenire trecut din generaie n generaie. i ultima, dar nu cea din urm, crearea unor fabrici de producie pentru materiale de construcie are,de asemenea, un potenial valoros, datorit disponibilitii de resurse naturale n zon, cum ar fi: andezit, calcar, argil i argil refractar, precum i nisip, n rul Buzu. Utilizarea acestui potenial poate genera, cu siguran, valoare adugat economiei locale i pieei forei de munc. In prezent localitatea este cunoscuta pentru traditiile si obiceiurile populare din zona dar are titlul neoficial de polul frigului in Romania datorita iernilor deosebit de reci care pun stapanire pe depresiunea Intorsura Buzaului. Globalizarea-este procesul de largire, adanscire si accelerare a interconectariloe la scara mondiala in toate privintele vietii socil-economica contemporane. Autoritatile locale din zona Buzaielor au pus in functiune o statie de sortare pentru deseuri reciclabile, care va deservi aproximativ 25.000 de locuitori, in cadrul unui proiect Phare de colectare si gestionare a deseurilor, transmite corespondentul NewsIn centrul SMURDdin oraul ntorsura Buzului este o soluie bun pentru bolnavii din zon, datorit faptului c acetia ar putea ajunge ntr-un timp scurt la o unitate medical mare, cum ar fi Spitalul de la Braov, de exemplu. Spitalul va deservi aproximativ 23.000 de oameni din zona Buzaielor, care in prezent sunt nevoiti sa strabata peste 40 de kilometri pana la Sfantu Gheorghe sau Brasov pentru investigatii si tratamente medicale complexe.