Sunteți pe pagina 1din 28

Digestiv1

Sistemul nutritivo-metabolic Alimentatia= conditie esentiala pt viata, pt ca ratia alimentara rationala trebuie sa aduca organismului principii alimentare(lipide, glucide, proteine, apa, vitamine etc) pt ca functiile celulare sa fie indeplinite. La nivel mitocondrial, exista un bogat echipament oxido-recucator=>nutrimentele vor fi degradate=>energie care se va consuma pt a executa diferite procese (metabolism, crestere, reproducere), iar energia de rezerva se stocheaza in legaturi macroergice de ATP. Blocarea respiratiei celulelor cu ceanuri nu da posibilitatea formarii energiei si organismul moare. Tubul digestiv este compus din compartimente cu rol de depozit, transport, pasaj si absorbtie a produsilor finali. Pe parcursul tubului digestiv, intalnim fenomene mecanice si chimice realizate de secretiile diferitelor compartimente incat deficitul de motilitate si secretie digestiva intr-un compartiment=>disfunctii in celelalte compartimente. Mucoasa e performanta pentru absorbtie in special in intestinul subtire-prin transport activ\pasiv se absorb apa si vitaminele. Cele hidrosolubile ajung prin transport pasiv in sange (difuziune si osmoza). Vitaminele liposolubile (A,D,E,K) se absorb cu lipidele. Vitaminele= aminele vietii- rol de catalizator pt anumite procese biologice incat hipovitaminoza=>disfunctii. Complexul de vitamine B-metabolism nervos. Vitamina C stimuleaza procesele oxido-reducatoare. Vitamina D2-D3 ajuta la formarea osului (deficit: rahitism, osteoporoza). Vitamina E- metabolismul gonadal. Vitamina PP- in deficit =>pelagra; metabolismul unor aa din piele. Sarurile minerale- macro si microelemente chimice din structura lor sunt implicate in excitabilitatea membranara. Zn: stimuleaza secretia pancreasului. I2: stimuleaza secretia hormonilor tiroidieni. Deficitul sarurilor prin aport alimentar redus\eliminare in exces => tulburari functionale. Tubul digestiv implica o sanatate perfecta a mucoasei pt ca absorbtia sa se realizeze normal. Pt ca inflamatia intestinului subtire (enterita) => tranzit accelerat si absorbtie defectuasa. Predominarea parasimpaticului care stimuleaza peristaltismul => afecteaza absorbtia. Colonul este implicat in absorbtie, la nivelul sau se absorb apa si sarurile minerale. Colonul descendent-din procesul de putrefactie=> amine biogene (cadaverina si putresceina) care, la persoanele cu tranzit intarziat, se absorb in sange in cantitate prea mare=> semne de intoxicare a celulei nervoase (cefalee, greata, voma). Colonul ascendent reabsorbe in special vitamina K necesara ficatului pt a simtetiza protrombina; distrugerea florei microbiene=> tulburari de coagulare a sangelui, pierderi sangvine. Tubul digestiv contine: cavitate bucala, esofag, stomac, intestin subtire, colon- fiecare are rol in depozitare, pasaj si absorbtie. Separarea cavitatilor se realizeaza prin sfinctere formate din muschi netezi sau striati care completeaza rolul celor netezi. Defecatia = proces reflex pana la 2 ani, apoi sfincterul extern permite defecatia numai daca ambianta o permite.

Digestiv2

In cavitatea bucala au loc fenomene mecanice si chimice; masticatia este un proces partial voluntar care are si un centru reflex in punte. In timpul somnului la copil, intruducerea unei cantitati mici de alimente produce miscari masticatorii pe cale reflexa. Masticatia tritureaza alimentele prin miscari ale mandibulei, prin miscarea limbii sunt amestecate cu saliva, iar mucina din componenta acesteia adera particulele alimentare si lubrefiaza bolul alimentar in vederea deglutitiei. Daca masticatia nu e buna, alimentele ajung in stomac si irita mucoasa. Deglutitia = act reflex cu centru in bulb si care are 3 timpi: 1) bucal: vf limbii impinge bolul spre faringe 2) faringian (pur reflex) 3) esofagian (pur reflex) In timpul deglutitiei se ridica valul palatin => inchidem comunicarea cu fosele nazale si epiglota inchide glota => ramane o singura cale libera- esofagiana. Timpul esofagian este pur reflex. Este explorat prin: - endoscopie - electomiograma muschilor implicati - manometria cand pe o sonda introducem un manometru minuscul => detalii despre functia de contractie faringiana si esofagiana. Masticatia explorata prin inregistrarea: - electronervogramei - EMG muschilor masticatori - Miscarilor propriu-zise mastitiograma - Dinamometria muschilor masticatori Afectarea inflamatorie degenerativa a activitatii temporo-mandibulare face imposibila uneori masticatia. Prin explorare PET, SPECT, CT => detalii despre cetrii reflecsi ai masticatiei si deglutitiei. Esofagul- peristaltism evident datorita fibrelor longitudinale si a celor circulare netede. In portiunea superioara sunt si fibre striate. Cardia se deschide cand presiunea bolului alimentar = 12-13 cm H2O, iar lichidele trec permanent si imediat. Exista si incontinenta functionala a cardiei cand aceasta se relaxeaza la un inspir profund, iar continutul gastric poate trece din stomac in esofag=> iritarea mucoasei si hemoragie, uneori perforarea esofagului. Acestea sunt dereglari neuro-vegetative evaluate prin endoscopie (dinamometria sfincterului). Aprecierea prin dinamometrie a fortei arata la o contractie masticatorie o presiune de 10 kg\cm2, incat daca aceasta releva deficiente de forta masticatorie, se recomanda ingerarea alimentelor moi. Fenomenele chimice bucale se datoreaza prezentei ptialinei in saliva care degradeaza amidonul fiert sau copt pana la maltoza. In masticatie fara rabdare amidonul este degradat deficitar. Bolul alimentar ajuns in stomac se imbiba cu pH acid, iar cand pH-ul bolului ajunge la 4-4,5, ptialina se inactiveaza. Saliva contine mucina, renina, cu rol in autoreglarea locala a circulatiei=> angiotensina II. Prin saliva se elimina microbi, virusuri. Datorita pH-ului 6-7 si lizozimului continut are rol antiseptic. Bolul alimentar ajuns in stomac sufera fenomene mecanice si chimice.Stomacul=rezervor de alimente, dar are si un usor rol in absorbtie (alcool, apa, gastrina formata prepiloric).

Digestiv3

Fenomenele mecanice sunt initiate in stomac, pace-maker-ul lor = in zona mediana a marii curburi astfel incat, pe parcursul intregului tub digestiv de la stomac la rect exista un complex motor migrator ce se poate evidentia prin EMG (cu electrozi de suprafata\introdusi endoscopic). Activitatea motorie gastrica se datoreaza fibrelor circulare oblice, longitudinale care dau miscari peristaltice si peristoltice de amestec, miscari in suveica si de propulsie a chimului gastric spre pilor si duoden. Explorarea mucoasei se realizeaza radiologic prin BaSO4, reactia poate aprecia evacuarea pilorului, contractia musculara, prezenta unor nise (ulceratii) sau deficit de umplere a stomacului. Endoscopia gastrica este mai fidela putand recolta un fragment de mucoasa pentru examen microscopic. Explorarea stomacului se realizeaza mai rudimentar prin viscerografie-introducand pe o sonda a unui balonas cu apa/aer care se muleaza pe peretii stomacului incat miscarile peristaltice ale stomacului sunt transmise la exterior=> inregistrarea gastrogramei. Prin sonda cu
Digestiv4

microelectrozi putem inregistra si electrogastrograma (activitatea electrica a stomacului inainte, in timpul si dupa alimentatia sa, in somn). Stomacul prezinta si miscari antiperistaltice care deschid cardia si produc refluxul gastroesofagian (voma). Cand se ingera alimente alterate, prea acide, prea grase, datorita excitatiei centrului vomei din bulb sau voma realizata voluntar prin excitarea bazei limbii->terminatiile vagale. Secretia gastrica> 99% apa + reziduu uscat (subst organice/anorg) Substante anorganice: HCl, cant mici de saruri minerale (P) Subst. organice: mucina, pepsinogen activat in pepsina de HCl liber, labferment(in special la sugari), caseina->paracaseinat de Ca, o lipaza slaba -> enzimele. Pentru glucide nu are secretie enzimatica. HCl se apreciaza dupa tubajul gastric cu o sonda Einhorn si un pranz de proba. Dupa ~30-40 min. se recolteaza sucul gastric, se elibereaza HCl care are o secretie bazala = 1,2-2 mEq/h, iar dupa stimulare 20-30 mEq/h. Aciditatea clorhidrica totala= 100-120 mEq/L HCl liber = 1g/l HCl combinat = 2g/l HCl total= 3-3.5 g/l HCl are rol antiseptic si antiputrid. Dizolva colagenul, pregateste proteinele pentru degradarea pepsinei, trans. pepsinogen in pepsina activa, dozarea HCl poate da diagnostic de hiperaciditate cand HCl total e in exces si hipoaciditate cand HCl liber scade, sau anaciditate. Deficitul de HCl -> element de cancerizare gastrica cu hipertrofia mucoasei si aparitia de tumori. Trebuie sa cunoastem debitul acid bazal(DAB)/stimulat(DAS). Expl. complexa a motricitatii si secretiei gastrice este obligatorie. Prin examenul imagistic RX, endofibroscopie, microscopia mucoasei dupa biopsie->detaliu despre starea mucoasei, vol stomacului, peristaltism.

Digestiv4

Ajuns in duoden, chimul gastric intalneste secretia pancreatica si biliara. Bila ->mucina, apa, pigm biliari fara rol biologic rezultati din degradarea Hb si saruri biliare(taurocolatul, glicocolatul de Na/K). Rol: - antiseptic si antiputrid pt intestin - intretin peristaltismul intestinal - stimuleaza secretia de bila in ciclul hepato-enteric cand unindu-se cu acizi grasi-> ficat prin sange, stimuleaza biligeneza si ajung din nou cu bila in intestin. - Absorbtia vit liposolubile
Digestiv5

Acizii grasi se absorb pe cale limfatica. Sarurile biliare emulsioneaza grasimile, cresc supr de contact a lipazei pancreatice cu lipidele. Deficitul de lipaza pancreatica si saruri biliare produce fecale albicioase invelite in grasime. Sucul pancreatic (Ph 8-9) e cel mai puternic si ct lipaza, tripsinogen (sub influenta enterokinazei duodenale->activ), amilaza pancreatica ce degradeaza si amidonul si glicogenul. Pancreatita acuta- pepsina se activeaza intrapancreatic => necroza, hemoragie, soc si in 95% cazuri deces. In D1 se introduc subst prin canalul Wirsung de neutralizare a tripsinei si daca pacientul rezista 2-3 zile se excizeaza zona necrozata. In pancreatita acuta creste amilazemia si amilazuria>30-36 U. Daca apare deficitul enzimatic pancreatic, in examenul materiilor fecale gasim pic de amidon colorate in albastru Lugol, fibre nedigerate de colagen (deficit de tripsina), pic de ac gras-> colorate cu Sudan III (deficit de lipaza). Secretia intest pp enz ce continua act celor pancreatice, secretie eliberata in lumenul intestinal prin enterocitele descuamate. Expl param struct ai intestinului si colonului se realizeaza radiologic prin endoscopieirigoscopie/ inreg EMG a tonusului sfincterului anal- ext/int sau expl prin PET, SPECT sau radiologica a zonei S2-S4= centrul defecatiei. Ficatul= glanda anexa a tubului digestiv. Rol: - biligenetic - depozit al sg - in eritropoieza - de depozit de Fe, vit A, glicogen, ac grasi, ac aminati - in metab intermediare cu formarea glucozei din ac grasi si aminati sub act horm glucocorticoizi, sinteza de colesterol, aa. - Antitoxic prin sulfo-conjugari alaturi de formarea ureei din NH3=fct ureopoetica. Insuf functiei hepatice=> hemoragii, intoxicarea cel nervoase cu amoniac, deficit de glicogen, acizi grasi si aminati. Expl ficatului: - biochimic pt toti ac comp in plasma - echografic pt struct - cu izotopi radioactivi ce se fixeaza pe tumori

Respirator1

Explorarea sistemului respirator Respiratia = proc biologic prin care se aduce in organism O2 si se elimina CO2. Daca CO2 ramane in organism prin disfunctii respiratorii (alterarea mecanicii resp, tulb de transfer gazos prin mb capilara, de transp gazos prin sg), Ph organismului scade, putand aparea decesul. Caile resp asigura transp gazelor ca si sangele. Transp se realiz in masa, iar transferul se realizeaza prin mb alveolo-capilara si din lichidul interstitial, apoi in celula. Daca sunt obstruate caile resp prin secretie abundenta, spasme bronhice sau daca transp sangvin e deficitar (reducerea volemiei, scade nr de hematii, Hb) transp O2 spre tes si a CO2 in atm se face deficitar. Cancerele bronhice sau faringiene, contractia excesiva a musculat Reissessen de la trecerea canalului alveolar in alveola afectand transp gazos. In criza de astm, m Reissessen se contracta, nepermitand trecerea aerului in alveola=> pacientul in hipoxie, se contracta cusca toracica, dar nu reuseste sa respire, devine cianotic, transp, anxietate. Astmul se datoreaza unui deficit de rec -adrenergici din bronhii, stiind ca rec produc bronhodilatatie. Exista un exces vegetativ al parasimpaticului pe fondul unei hipersecretii bronhice. Exista alergeni care inspirati produc criza de astm (parfum, polen, particule f fine de praf) => se injecteaza hemisuccinat de hidrocortizol, sau se inspira aerosoli de bronhodilatatie. Transp sangvin e import pt gaze, stiind ca CO2 se transp dizolvat in plasma 0,3%= fractia cea mai imp fiziologic. In plasma mai este si combinat cu Na=> bicarbonat de Na. In hematie CO2 se combina cu Hb=> carbHb (carbamat de Hb) si sub forma de bicarbonat de K. O2 ajunge la tes dizolvat in plasma 0,3 % si cu Hb=> oxiHb ce fixeaza si K. Forma dizolvata a O2 are cea m mare val fiziologica pt ca intretine, diminua, excitabilitatea membranara a neuronilor din centrii resp bulbari si pontini . In serviciul de reanimare nu se admin O2 pur ci se realizeaza un amestec cu 5% CO2=> amestec carbogen. Transp gazalor prin sg scade daca volemia scade. In anemii transp sangvin al gazelor e scazut ca si la scaderea conc de Hb din hematii. Exprim % a Hb e utili in afara valorii globulare = Hb/ nr de hematii pe mm3. MetHb apare in combinarea Hb cu nitriti, nitrati. In intoxicatie sg e maroniu iar pielea are un aspect bronzat. Transferul gazos se realiz molecular si prin mb alveolo-capilara care nu tb sa aiba >1. In scleroza pulmonara mb alveolo capilara creste in diam, iar tranzitul gazelor prin ea va scadea. In organism ,ramanand CO2 cu tendinta la acidoza si hipoxie pt ca O2 nu ajunge la tesuturi. Pt o oxigenare corecta e nevoie de o anumita pres partiala a O2 in alveola si in sg periferic pt ca O2 sa poata trece din lumenul capilar in lichidul interstitial, iar apoi catre celule=> transp gazos depinde de gradientul de pres. O2 localizat in celule se utilizeaza la oxidarea cu ajut unui echipament enzimatic oxidoreducator a nutrientilor la niv mitocondrial cu formare de energie care se util in diverse activit celulare sau se va stoca in leg macroergice de ATP ca rezerva energetica. Blocarea enz oxireducat cu cianuri limiteaza drastic resp tisulara, glicoliza aeroba=> nu se mai realizeaza.

Raspirat2

Introd O2 in organism si elim CO2 se realizeaza prin ventilatia care depinde de mai multi factori: - forta de contractie musculara, toracica si componenta pasiva osteo-articulara; - elasticitatea pulmonara - aderenta pleurei vicerale de pulmon si a celei parietale de torace; Explorarea ventilatiei se realizeaza pt fiecare element=> paralizii de nervi intercostali, fracturi de coaste, afectarea artic costo-sternale, scolioza, lordoza, cifoza=> reduc ventilatia. Vom explora atat elementul activ, cat si cel pasiv prin examen imagistic, radiografic, radioscopic, electromiografic a m resp, electronervografic si prin masurarea vitezei conducerii nervoase. Pt elasticitatea pulmonului ne intereseaza param biostruct pulmonari (prezenta tesutului fibros, tumori, chist hidatic pulmonar, emfizemului pulmonar- ruperea peretilor alveolari si micsorarea supraf de schimb dat pierderii fibrelor elastice). Se util izotopi radioactivi (scintigrafici: Tc99), RMN care identifica zone cu microcirculatie alterata (embolii pulmonare sau dezvoltarea incipienta a unei tumori). Dat elasticitatii pulmonare, plamanul se destinde cu ajut m toracici prin pleura=> contr m resp care trag prin pres neg dintre foitele pleurale pulmonul, destinzandu-l. In scleroza pulmonara elasticitatea scade f mult=> inspirul nu e complet ca si in tabagismul cronic. Foitele pleurale delim cav pleurala cu pres neg mai pronuntata in inspir;in aceasta cavitate existand o cant de cativa ml de lichid pleural care faciliteaza alunecarea foitelor. In pleurazie (scade secretia pleurala), in acumulari de sg, fracturi cu deplasarea coastelor, accidente traumatice la niv cutiei toracice, infectii pleurale, TBC etc=> lichid seros transparent=>plamanul isi reduce dimens, e comprimat, nepuandu-se destinde=> dispnee, durere; aceasta simptomatologie necesita evacuatea lichidului printr-o punctie pleurala+ tratam medicam specific. In pnumotorax accidental, prin perforarea pleurei, ca si in pneumototaxul terapeutic, se util pt punerea in repaus a unei zone pulmonare sau pt inchiderea unei caverne TBC, impingerea pulmonului catre hil=> greutate in inspir, dispnee. Inflam pleurei duce la sudarea celor 2 foite=> pahipleurita=> ventilatia devine greoaie + ineficienta ca urmare unei pleurezii prost tratate. M diafragm e implicat in inspir=> paralizii de frenic afect inspirul. In plaman nu toate zonele sunt bine ventil(baza f bine, iar vf mult mai slab) =>infectia TBC se localizeaza m frecvent la vf. Ventil fiziologica asigura un timp de amestec de 15-20 de sec cu cond ca transp aerian prin caile resp sa se faca normal. Trebuie dozate gazele resp in aerul inspirat, ulterior in cel expirat+ alveolar. Aerul atm mentine O2 la o pres partiala de 100mmHg, iar in capilar O2 are o pres de 37-38mmHg, obigand trecerea O2 din alveola in sg, a CO2 din sg in alveola. Pres partiala CO2 in capilar= 46-48mmHg iar in alveola pres part CO2= 40mmHg. Daca mb alveolo capilara >1 schimbul gazos se va realiza mai incet. CO2 e mai difuzibil si de 20 ori mai solubil decat O2. In aerul atm conc O2 e 20%, in aerul expirat=16%, iar in cel

respirat3

alveolar de 14%. CO2 in aer atm=0,03%, In cel expirat=3% Alveolar=3-4% Necesita un aer inspirat proaspat si a mb alveolo-capilara cu o str normala. Surfactantul are rolul de a mentine alveolele deschise , nepermitand trecerea plasmei din capilar in alveole prin scaderea tens superf a H2O. Daca secretia de surfactant e insuf la nastere , alveolele se alipesc si copilul moare. La adult, intoxicatia cu tabac reduce secretia de surfactant => secretie alveolara, deficit de oxigenare a sangelui capilar, dispnee si ulterior hipoxie accentuata. Expl fct ventilatorii se realiz prin metode imagistice prin: radioscopii, radiografii, iar str pulmonara prin CT,RMN,, scintigrafie si in cazuri rare prin echografie(se vad tumori sau mediastin) Examenul de laborator evidentiaza nr de hematii, conc procentuala(%) a Hb, iar prin lichidul de lavaj executat prin bronhoscopie se evid microbi,fungi, tumori, chisti. Bronhoscopia evid aspectul mucoasei, recolteaza secretii sau fragm de pulmon pt biopsie (in vederea unui diagn de certitudine in cazul unui cancer).
Respirator4

Bronhiectazia (dilatari bronhice) se evid prin introd prin bronhoscop a unor subst speciale refractante. Ventilatia se exploreaza functional prin determ de debite, capacitati, indici resp si volume care pot pune diagn de disfunctii resp: - restrictiva: scad capac vitala si vent max, - obstructiva: scade IPB, indici: VEMS, VIMS, curba flux volum Distensibilitatea pulmonului se apreciaza prin complianta si elastanta (detalii despre flux aerian) Exista si un coeficient de retractie a pulmonului in expir care tine cont de pres in inspirul maxim. Complianta: statica(var de vol la var de pres) si dinamica (var in respiratia curenta). Rezistenta in caile aeriene se exprima in cm H2O/ vol ventilator. Rezistenta toracica totala= cm H2O/flux expirator in m3 pe secunda.

Excretor 1

Explorarea sistemului excretor Excretia = functia prin care organismul se debaraseaza de subst in exces, toxice, neutilizate de organism, ajunse accidental la acest nivel si de produsi catabolici tisulari sau ai unor secretii hormonale care, dozate in urina, apreciaza functia glandei care le-a secretat. Excretia este indeplinita in special de rinichi, dar la epurarea organismuli participa si: pielea, tubul digestiv, pulmonul, alaturi de secretiile: lacrimala, bronhica, uretrala, vaginala, salivara prin care se elimina saruri minerale, microbi, virusuri, de aceea secretia trebuie explorata pt toate compartimentele ce participa la acest proces. Pulmonul elimina CO2 si vapori de apa, incat in scleroza pulmonara apare acidoza prin ramanerea CO2-ului in organism cand membrana alveolo-capilara nu permite difuzarea CO2ului din sange in alveola. Pielea are rol protector pt organism, in arsuri care depasesc 40% din suprafata corpului, viata este in pericol. Pielea elimina transpiratia care are o compozitie asemanatoare cu a urinei, are apa, saruri minerale, uree, medicamente->toate dand pielii un miros caracteristic, impunand o igiena deosebita. Pielea dpdv functional inlocuieste un rinichi. Secretia sudoripara este intretinuta prin (?spatiul?) colinergic, stiind ca mediatrul eliminat este acetil-colina ce produce vaso-dilatatie si creste debitul sudoral in conditii de excitare speciala. Tubul digestiv elimina HCl din secretia gastrica si excesul alcalin din secretia pancreatica si intestinala care are in special bicarbonat de Na. Se elimina de asemenea aminele biogene<= din dezaminare proteica in colonul descendent. In conditii de tranzit incetinit, aceste amine se absorb in sange => intoxicatii ale organismului. Tubul digestiv elimina excesul de apa mai ales in enterite si produsi nedigerati incat, de functia normala a pielii, a pulmonului, a tubului digestiv, depinde epurarea organismului de substante toxice sau in exces, proces la care participa in principal rinichiul. Rinichiul trebuie explorat privind parametrii structurali, biochimici, radiotermici, ce dau detalii despre morfologia si functia renala. Structural, -> explorare imagistica prin raze X (radigrafie simpla), ce da detalii despre nr, asezare, volum, explorare care poate deveni complexa prin itroducerea de subst de contrast la razele X (urografie), prin substante iodate introduse intravenos si eliminate pe cale renala cu ajutorul carorra se vizualizeaza dimensiunea bazinetului, aspectul ureterelor si a vezicii urinare (prezenta unor tumori, spasme ureterale). Izotopii radioactici, in special Tc99 ce da detalii despre modif structurale: microhemoragii, micotumori, chisti parazitari; se utilizeaza si nefrograma care da o curba de eliminare a izotopului radioactiv prin urina, incat. Echografia, utilizata in explorarea renala, da detalii depre prezenta unor calculi, tumori, apreciind si voluml si asezarea lor. Explorarea de laborator are o mare importanta apreciind in urina definitiva diferiti compusi: glucide, proteine, saruri minerale, corpi cetonici, amoniac, uree; cu metode simple spectrofotometrice, determinam si pH-ul urinei care la alimentatie normala=acid (6,7-7), iar in regim vegetarian tinde spre 8. Sedimentul urinar obtinut prin centrifugarea a 5-10 mL de urina la 3000 de turatii 3-4 minute, se evidentiaza la microscop pe un camp, cel mult 1-2 hematii, 1-2 leucocite, 1-2 cilindri, cateva cristale de saruri minerale si celule descuamate. Daca nr de hematii este crescut (confirmat prin proba Addis sau Hamburger) ca si nr de leucocite=> hematurie sau leucociturie= infectie renala.

Excretor2

Hematuria: in nefrite, tumori, in iritarea tractului renal de calculi sau nisip. Leucocituria: in infectii renale, ureterale sau vezicale Expl de lab se realiz comparand si unii param biochimici in plasma si urina stind ca rinichiul are posib prin tubii renali sa secrete unele subst (K, uree) care se gasesc in urina finala in conc mai mare ca in plasma; pt a preciza nivelul de unde apare hematria=> proba celor trei pahare. Daca in segm 1 al urinei, urina =rosie si in segm 2,3 = clara=> hematuria e de origine vezicala. Daca in segm 1,2,3 urina rosie=>origine renala. Daca in port 3 , urina = rosie => origine in caile sup renale Densit urinii = 1010 , dar in con de regim fara lichide =1035-1038, daca rinichiul este functional sau se reduce la 1001-1003 , daca regimul este hiperhidric. Proba dilutiei si conc a lui Volhardt: Pt 24 h bolnavul va primi alimente fara apa urmarind densit urinii sau regim hiperhidric de 2-3 L apa cu putine alimente. Se mai util examenul bacteriologic al urinei si urocultura pe o urina recoltata in eprubeta sterila dupa o toaleta a org genitale incat se poate aprecia microbul care dupa antibiograma fixeaza Ac de electie in tratam resp. Exam parazitologic se impune, iar biopsia prin endoscopie clarifica diagn explorarii renale, avand o mare importanta in aprecierea cant de urina elim in 24h(normal 1-2L pe 24h); oliguria <1L,poliuria>2L, anuria 100-200 mL. Tb apreciata osmolaritatea:- sg -val medie=280-300 mOsm/L, iar a urinei se dubleaza= 400-700 mOsm/L, la un regim carnat=> Ph~5. Fct renala se expl prin probe de provocare, metoda cleerance- cu formula Cl=U*V/P in care V=vol, U=conc subst in urina, P=conc subst injectate in plasma. Urmarind cat s-a elim din subs injectata=> filtrarea subst se apreciaza folosind manitol, tiosulfat de Na etc. Filtratul glomerural = 180 mL/min (200L/24h) Daca cant> plasma=> subst s-a secretat tubular, Daca plasma>urina=> subs s-a reabsorbit tubular Pt fluxul plasmatic tubular- PAH (ac paraamino hipuric) ce da val de 600-700 mL/min=debit renal unitar si pana la 1300-1400 mL/min pt ambii rinichi. Se util de asemenea, izotopi radioactivi ce pot da val de cleerance putin m mari decat subst colorante. Utilizam dif subst ce expl filtararea glomerurala cum ar fi : - ureea- da un cleerance> inulina. - Creatinina- cleerance pt filtare 140mL/min, dar tb apreciata si fractia de filtrare FF= Cl creatinina/ Cl PAH (ac paraamino hipuric) si care in medie are val cu 20%> pt un rinichi normal In expl normala tb tinut cont de toate val ce apar utilizand metode combinate (nefrograma, termografia, SPECT) pt ca fiecare din aceste expl poate aduce un elem de diagn. Pt explorarea ureterelor se injecteaza o subs pe cale vezicala care de da inf despre starea ureterelor sau a vezicii.

Excretor3

Reabs tubulara e expl si prin determ glucozei in urina finala stiind ca in tubul proximal se absoarbe toata glucoza din filtrat cu cond ca glicemia sa nu depas 1,8g/L cand transp maxim de gluc (TMG) = 300-320 mg/min Urina definit nu ct prot pt ca filtrul glomerular nu permite trecerea decat a prot cu greut molec < 70.000 Da (Hb=68.000Da). In hipoxia renala creste permeabilitatea filtrului si pot ajunge proteine > 70.000 Da, aa, hematii, in special in cazul inflam glomerulilor. Evid proteinelor se face si cu ochiul=> urina tulbure, dar claritatea se pierde si in infectii renale precum si in prezenta de cant crescute de saruri minerale. Plasata la caldura, daca tulbureala se accent=> are prot care s-au coagulat; daca se clarifica=> saruri ce s-au depus la fundul epubretei. Clinic, apreciem prot prin proba biuretului (prod chimic<= condens a 2 molec de uree si care tratat cu NaOH, cu CuSO4, da culoare violeta). Daca urina finala are prot, tratata fara caldura=> violet Expl fct renale tb realiz pt toate cele 3 proc ce participa la formarea urinii si a nume filtrarea glomerulara, reabs tubulara, secretia/ excretia tubulara. Urina= ultrafiltrat plasmati care in fct de debitul circulator renal se va forma prin filtrarea plasmei prin mb glomerulara=>urina primara- 180mL/min. Daca intervine scleroza mb filtrante sau daca fluxul plasmatic renal scade=>hemoragii mari, deshidratari, varsaturi; ultrafiltratul se reduce=> probleme de epurare a organelor-> afecteaza Ph=> tendinta acidoza + afect echil hidro-mineral. Filtrarea glomerulara depinde de pres hidrostatica din arteriola aferenta, tb sa se exploreze apreciind pres eficace de filtrare= (pres hidrostatica din arteriola aferenta) minus (pres coloid-osmotica a plasmei de irigare +pres intrarenala). P.e.f= Ph-(Pco+Pi)=75 mmHg-(30mmHg+10mmHg)=40mmHg Daca scade Ph(pres hidrost) la 40-45 mmHg=> anurie. In arteriola aferenta exista cea mai mare presiune hidrosatica (Ph) din toate arteriolele sau metarteriolele in care presiunea hidrostatica e 32-35 mmHg. Reabsorbtia se realizeaza in: - tub contort proximal (peste 80% din apa, din saruri minerale) - ansa Henle - tub distal (absorbtia facultativa a apei sun influenta ADH, iar Na se absoarbe prin aldosteron care absorbe secundar si apa) - tub colector Concentratia plasmei influenteaza secretia de ADH din hipotalamusul anterior, adica hiperosmolaritatea, stimuleaza secretia de ADH care a ajuns prin tija pituitara in hipofiza posterioara si de aici prin sange in tubii distali si colectori-> le creste permeabilitatea. Hormonii glucocorticoizi cresc filtrarea glomerulara. In tubul distal si colector intervine si PTH pt absorbtia din urina in sange a Ca. In ansa Henle, urina intra cu o osmolaritate de 350 mOsm\L si coborand in tubul descendent se reabsoarbe apa, ajungand la vf ansei cu o osmolaritate de 1200 mOsm\L. In ramul ascendent se absoarbe Na, urina se dilueaza, ajungand in tubul distal cu o osmolaritatea de 350 mOsm\L. Reabsorbtia la nivel intestinal si al ansei se datoreaza existentei in permanenta a unei diferente de presiune intre corticala si medulara.

Excretor4

Modul in care se epureaza organismul depinde de formarea urinei, iar vascularizatia renala joaca rolul principal. In afara functiei de epurare, rinichiul are si rol endocrin, sintetizand in arteriola aferenta enzime ce transforma angiotensinogenul din plasma in angiotensina I si care va trece in angiotensina II cu rol puternic vasoconstrictor, hipertensiv si aliberator de aldosteron. In ischema renala, se sintetizeaza in exces renina, se formeaza in exces angiotensina II, creste rezistenta periferica vasculara, creste presiunea minima, apoi cea maxima. Functia endocrina a rinichiului se manifesta si prin sinteza de eritropoetina care stimuleaza stimuleaza formarea eritrocitelor=>in insuficienta renala apare si anemia. Rinichiul ment in limite normale pH-ul si echilibrul chimic (elimina amoniac, k etc), incat in insuf renala se acumuleaza K, producand tulburari de conductibilitate miocardica pana la infarct. Caile extrarenale se exploreaza imagistic, ca si rinichiul, dar pt vezica- cistoscopia sau cistografia cu substanta de contrast; se det mictiograma (variatia presionala a vezicii in timpul mictiunii), manometrie intravezicala. Vezica elastica si nesclerozata are o complianta si elastanta care permit distensia si golirea sa. Complianta= dV\dP (variatia volumului in functie de presiune) Elastanta= dP\dV. Mictiunea are centrul reflex in maduva lombosacrata (pana la 2 ani=act pur reflex, iar dupa mielinizare=act voluntar prin intrarea in actiune a sfincterului extern. Explorarea excretiei se realiz complex, cu cat mai multe metode de explorare paraclinica, datele fiind trecute in protocoale de analiza, in registre sau stocate in baza de date la care apelam la examinarea in dinamica.

Sist nervos1

Explorarea sistemului nervos Organismul ca un tot unitar se regleaza dpdv nervos si endocrin ca urmare a impulsurilor ce ajung din mediul int si ext, stiind ca raspunsul nervos este promt, rapid si de scura durata, in timp ce rasp enocrin e prelungit si-l continua in tesuri pe cel nervos. In reglarea nervoasa sunt incluse formatiuni ale sistemului nervos somatic+vegtativ. Cel somatic: se mai numeste cel al vietii, de relatie pt ca realizeaza conexiunea cu mediul ext. Cel vegetativ: nu lucreaza de sine statator, ci depinde de etajul superior nervos, care, primind impulsuri din mediul int si ext, transmite decii fie prin sistemul nervos somatic, fie prin vegetativ, fie prin ambele cai. Sist nervos vegetativ este reprezentat de formatiuni raspandite difuz, dar creierul vegetativ propriu-zis= hipotalamusul. Acesta are 2 lobi ant&post, cel ant fiind legat prin calea vasculara port-hipofizara de lobul anterior al hipofizei, iar prin tija pituitara (tract hipotalamohipofizar) de hipof post. Hipotalamusul ant trimite hipofizei anterioare factori eliberatori pt trofinele hipofizare, iar hipotalamusul post trimite ocitocina si ADH spre depozitare. Excitarea lobului ant al hipotalamusului=> brahicardie, hipotensiune, vasodilatatie, cresterea secretiei si motilitatii digestive, bronhoconstrictie, iar excitarea lobului post al hipotalamusului=> vasoconstrictie, hipertensiune, bronhodilatare, inhibarea secretiei si motilitatii digestive. Hipotalamsul= termostat pt biosistestem, lobul ant realizeaza termoliza, iar cel post este termogenetic, intesificand reactiile oxido-red. Mediatia chimica: - parasimpatic= acetil-colina - simpatic= adrenalina, noradrenalina, dopamina mai putin actioneaza diferit pe organele efector in functie de receptor, astfel: noradrenalna actioneaza pe -receptori adrenergici=> vasoconstrictie si hipertensiune, iar adrenalina actioneaza si pe si pe receptori adrenergici. Receptorii -adrenergici: in vasele musculare striate scheletice, in vasele coronare si cerebrale, incat in starile de stress, de incordare psihica, cand se elibereaza in plus catecolamine, adrenalina elibarata va actiona in cele 3 teritorii amintite, crescand debitul circ necesar pt a face fata conditiilor stressante. SNV se deosebeste de cel somatic prin arcul reflex, stiind ca calea eferenta vegetativa prezinta un ggl vegetativ simpatic\parasimpatic, realizand fibre pre- si postggl ce se deosebesc ca lungime de la arcul simpatic la cel parasimpatic. Astfel, la arcul parasimpatic, fibrele preggl sunt lungi, iar cele postggl sunt scurte sau inexistente (miocard), in timp ce la arcul vegetativ simpatic, fibra preggl este scurta, iar cea postggl pana la orgaele efector este lunga. SNV comanda actiunea org interne, fie actionand pe musc acestora (pt organe cavitare: tub digestiv, vezica, vase de sange), sau actioneaza pe secretia acestora, parasimpaticul stimuland secretia si motricitatea, iar simpaticul invers. Pt SN somatic, ne intereseaza caile ascendente ce aduc scoartei cerebrale info de receptorii periferici (extero-, proprio-, interoreceptori) pe cai specifice\nespecifice=> scoarta este deci info mereu prin analizatori pe cale specifica, fiecare analizator avand o anumita

Sist nervos2

proiectie corticala, dar si pe calea nespecifica a formatiunii reticulate (o retea de fibre si nuclei ce exista intre maduva si hipotalamus). Formatiunea reticulata e formata din fibre ascend\descend si inhibitorii\excitatorii. Cele ascendente-excitatorii, mentin tonusul cortical si starea de veghe, iar daca sunt blocate=>somn. Cele descendente au rol inhibitor\excitator pe motoneuronii medulari, metinand un anumit tonus in musc striata. Distrugerea nucleului rosu sau a subst negre, sau sectionarea tractului rubro\nigrospinal vor mari excitab neronilor motri medulari=> marirea excitab musculare extensoare. Nucleii bazali au mediatia dopaminergica, sunt implicati in moderarea si modelarea impulsurilor corticale transmise moto-neuronilor medulari incat distrugerea lor sau inhibarea de dopamina=> deficit de contractie musculara, transmisie incorecta a impulsurilor corticale spre moto-neuroni, contractie sacadata (decontractia antebratului se realizeaza cu semnul rotii dintate, apare tremuratul, hipertonia, semne ce se amelioreaza prin administrarea unor inlocuitori de dopamina). Examenul clinic include controlul mersului, al vorbirii, mimicii, a actelor reflexe, a reflexelor vegetative modif pupilelor la lumina, aparitia bradicardiei la compresia globilor aculari. Explorarea analizatorului dpdv al receptorilor: fundului de ochi pt retina, explorarea urechii interne, a receptorilor gustativi si olfactivi, ca si prezenta unor manifestari vegetative normale, a var tensionale. Scoarta cerebrala e studiata prin reflexe conditionate; acestea pot fi elaborate la persoane sanatoase, la tineri mai usor si in stare de veghe. In aparitia reflexelor conditionat, au rol si zonele subcorticale. Elaborarea reflexului cond impune repetarea asocierii stimulilor, o anumita durata a acestei asocieri, iar dupa elaborare, intarirea reflexului printr-o noua asociere. Inhibitia ca si excitatia =proces cortical activ. Inhibitiei i s-au descris 2 forme: de stingere, cu rol deosebit in raspunsul cortical fata de stimuli diversi. La analizator intereseaza si calea de conducere la nivelul careia pot aparea procese parologice: hemoragii postraumatice, tumori, procese inflamatorii, encefalite. Astfel pt o vedere corecta, retina tre sa fie morfologic normala, celulele cu conuri si bastnase sa aiba subst fotosensibila normala, cel multipolara cu actiune fiziologica buna, tracturile optice normale, al treilea neuron normal si scoarta normala morfo-funtional. Daca este afectata una din aceste zone, vederea este alterata. In mentinerea tonusului muscular si a intinderii muschiului are un rol deosebit fusul neuro-muscular format din fibre intrafusale- inconjurate de dendrite ale nervilor din ggl spinal ce sunt exitate la intinderea fusului; fusul se opune intinderii muschiului la o intindere majora. La mentinerea tonusului muscular part si cerebelul prin paleocerebel, iar la mentinerea echi part arhicerebelul. Neocerebelul intervine in realizarea miscarilor fine de precizie. Decerebelarea la animal=> hipotonie evidenta, tulburari de apreciere a distantei, tremuraturi. Dupa cateva zile- 10-12, animalul se ridica, are o baza de sustinere largita, musculatura extensoare da mersul de cocos, un mers nesigur, dismetria persista. Dupa aprox un an, aceste semne dispar pt ca scoarta preia functia cerebelului. Cerebelul ae si rol vegetativ pt ca excitarea diverselor sale zone produce modif de tranzit intestinal, transpiratie, hipertensiune.

Sist nervos3

Cortexul motor trimite excitatii spre periferie si prin intermediul cerebelului in care include si formatiuni mezencefalice (cortico-, ponto-, cerebelo-, deuto-, rubrospinal). Acendent, cerebelul primeste info de la periferie pe cale spinocerebeloasa directa si incrucisata, dupa care prin pedunculul cerebelos superior, cerebelul info scoarta. La om, localizarea unui proces inflamator sau tumoral va prdue semne clinice in functie de localizare (tulb de echi-> localizare pe arhicerebel, lipsa efectuarii miscarilor fine, de precizie-> pe neocerebel). La om, exista o disimetrie evidenta. Scoarta cerebrala este studiata prin neuronografie, prin extirparea\excitarea unor zone si urmarirea efectelor periferice prin: SPECT, RMN, PET, ce dau detalii despre tulb ischemice, metabolice. Neinvaziv, electroencefalografie, electrocorticografie cand se plaseaza electrozii direct pe scoarta in interventii neuro-chirurgicale. Mapping cerebral- se utilizeaza un nr mare de electrozi, plasati pe scalp=> detalii asupra intregului encefal. Se realizeaza si controlul LCR pt cloruri, glucoza, proteine, celule, stiind ca in encefalite (infectioase sau TBC), acesti parametri se modifica. Se utilizeaza si radiografia craniana=> detalii despre dimensiunea hipofizei prin aspectul apofizelor clinoide ale sfenoidului- in adenomul de hipofiza ant, clinoidele sunt distantate, iar hipofiza marita. Se utiliz si ventriculografia= radiografirea extremit cefalice dupa introd unor subst de contrast=> detalii despre dimens ventriculelor III si IV. Arteriografia prin injectare de subst de contrast in carotida evid un obstacol in avansarea subs produs de o tumora sau un hematom. CT-ul=> detalii despre struc dif zone. Se realiz si explorari complementare: controlul glicemiei, a profilului lipidic, pt ca dislipidemia duce la ateroscleroza si accidente vasc cerebrale sau scaderea debitului circularor. Metoda potentialelor evocate=> detalii despre receptori, cale de conducere si proiectie corticala; acestea sunt auditive, vizuale, somestezice- plasarea electrozilor intr-o an zona, iar graf obtinut ofera detalii asupra analizatorului studiat. EEG- metoda neinvaziva=> detalii despre: metabolismul cerebral (afectat=> apare o sundezvoltare de traseu; normal la adult predomina ritmul 9-13 cili pe secunda, 50-100 V; in insomnii; la persoane diabetice sau in tulburari hidro-electrolitice), indica procese contuzionale, tumorale, ischemice sau hematoame. Prin existenta undelor lente = 5-7 cicli\s, 100-150 V sau =3-4 cicli\s, 100-150 V. Daca aceste unde lente apar sincron in toate derivatiile, suferinta este difuza, iar daca apar intr-o sigura derivatie, suferinta este focalizata. Daca o hiperexcitabilitate neuronala, deficitul de Ca= spasmofilie, hiper\hipoglicemie cand pe traseu predomina ritmul amplu, amplificat de hiperpnee 3 minute sau de stimularea luminoasa intermitenta. Daca sunt tulburari grave functionale si metabolice in come hipo\hiper glicemice sau in tulb invazive cu predominanta pe traseu, obs: - daca etalonul e corect (1cm= 50 sau 100 V) - care este viteza de derulare a hartie pentru a sti lungimea scursa intr-o secunda - varsta bolnavului pt ca intre 0-2 ani predomina , de la 2-5 predomina , intre 5-10 ani cu predominanta , iar dupa 12 ani predomina =9-13 cicli\s; la adult predomina , se obs cel mai bine cand la un creier normal apare fenomenul de blocare a ritmului la deschiderea ochilor.

Sist nervos4

EEG- spontana si obligatorie dupa o activare prin hiperpnee 3 minute, prin stimulare luminoasa intermitenta sau injectare intravenoasa a unei subst excitanta neuronal, in special la persoanele epileptice, la care s-ar putea ca inregistrarea spontana sau dupa hiperpnee 3 minute sa nu aduca pe traseu undele lente din focarul patologic. In somn, in faza 4 de somn profund predomina intrerupt de 3-4 ori de sectoare de unde rapide (somn paradoxal) in care se descarca din nuclii rafeului serotonina ce intensifica pompele ionice corticale cu cresterea metabolismului cerebral absolut necesara functionarii corecte dupa trezire. De la faz 1 la 4 a somnului apare progresiv , scade , iar spre faza 3-4 predomina . Explorarea SN, dpdv al efectelor aspra efectorului motor se studiaza prin reflexografie, prin viteza de conducere nervoasa motorie si senzitiva, prin electromiografie, stiind ca pot aparea miastenii produce de excesul de colinesteraza si insuficienta adrenalinei ce depolarizeaza tot mai putin mb post sinaptica, iar contractia voluntara se realiz cu secuse de tot mai mica amplitudine.

Introductiv1

Organizarea ca sursa de informatie;parametrizarea;standardizarea si bazele metrologice ale explorarii functionale Organizarea ca tot unitar =biosistem. Un sistem alcatuit din subsistem care se interconditioneaza reciproc rezulta dereglarea unui subsistem care duce la dereglarea altuia sau a intregului biosistem. In explorarea paraclinica nu se exploreaza numia sistemul pt care apare suferinta ci si subsistemul din corelatia cu acesta, uneori intreg subsistemul. Biosistemul naste in permanenta informatii care au la baza biosemnalul care exploreaza cu metode si tehnici adecvate dand detalii despre starea morfofunctionala a sistemului care ii da nastere. Subsemnalele de valori mai mici care nu pot fi prelucrate in lantul bioelectremetric; altele sunt prea puternice, uneori se impun semnale parazite si nu putem analiza semnalul dorit. In lantul bioelectrometric semnalul e preluat, prelucrat si afisat pt a fi interpretat.Prelucrarea primara include sumarea, diferentierea, filtrarea a.i. la iesirea din lant semnalul util poate fi analizat, interpretat pt a vedea semnificatia lui. Stocarea semnalului se realizeaza pe ecrane fluorescente, pe hartie termosensibila sau cu cerneala-creion. Daca exista posibilitatea tehnica semnalul se stocheaza in memoria calc. pt a avea o baza de date privin explorarea sist. respirator. Organismul e un generator de energie si nu schimbator de energie cu mediul extern a.i. din relatia biosistemului cu mediu reiese conditia de existenta a biosistemului care necesita anumite calitati ecologice. Organismul e in relatie permanenta si cu instrumentele care lucreaza cu celelalte personae(reletie om-om). Explorare clinica=(inspectie, percutie, palpatie si acultatia) iar anamneza da detalii despre identitatea bolnavului, conditii de viata si munca, antecedente personale. Din examenul fizic reies semnele clinice:paloare, dispnee. Din relatarile bolnavului reies simptomele subiective: greata, ameteala, cefalee, inapetenta. Semnele si simptomele interpretate corect+datele furnizate de examenul clinic-fizic orienteaza spre un diagnostic prezumtiv. Diagnosticul de certitudine aflandu-se doar dupa explorarea paraclinica ce poate fi imagistica, de laborator si functionala. Expl. imagistica=radioscopie, radiografie, RMN, echograf, microscopie, CT, dau detalii despre starea unui subsistem fie in vivo fie in vitro obtinute prin biopsie si endoscopie. Expl. de laborator=se realizeaza numai in vitro pe probe de sange, urina , LCR, sputa. Expl. functionala=se realizeaza in vivo cu toate functiile explorate in conditii de repaos si suprasolicitare functionala. Expl. paraclinica=se realizeaza in complex => niciodata un subsistem din partea caruia apare suferinata nu se exploreaza printr-o singura explorare=> pt. un diagnostic sigur. =se poate realize invaziv si neinvaziv. invaziv=sonda de cateter pt. recoltarea sangelui venos amestecat; pt recoltarea desecretii bronsice, biopsie neinvaziv=EKG,EEG.

Introductiv2

In explorare ne intereseaza: 1. obiectul de explorat 2. cum se realizeaza explorarea 3. in ce conditii se executa explorarea(ortostatism, hiperbarism, hipobarism) 4. cum evaluam rezultatele obtinute si daca s-a tinut cont de standardizarea metodelor, tehnicii si rezultatelor obtinute, Fata de valoarea standard admisa sunt variatii positive sau negative deviind de la variatia standard ce trebuie cunoscuta pt ca astfel intervine eroarea. Eroarea poate fi: -instrumentala -aleatorie:poate afecta rezultatul final a.i. din cand in cand in timpul explorarii trebuie facuta etalonarea aparatului. Eroarea trebuie indepartata pt. ca explorarea sa se faca corect,sa nu apara un diagnostic de certitudine gresit pt ca se va aplica un tratament inadecvat bolnavului care pot agrava boala. Explorarea clinica e subiectiva iar cea paraclinica e obiectiva pt ca se bazeaza pe metrologie. La baza expl. paraclinice sta conceptul sistemic si cel metrologic,utilizand anumiti parametri alesi cu atentie pt expl.subsistemului respectiv.(glicemia,nr globule rosii,durata si amplitudinea undei T). Rezultatul obtinut din expl. variaza in fct. de conditiile de expl. (presiunea arteriala variaza in ortostatismin ,in fct. de sex, varsta , talie, alimentatie). Ex: unda T aplatizata pe EKG indica o ischemie coronara(deficit de irigare), dupa administrare a 80 mg. propanol la 30-40 min,unda T isi revine ca amplitudine daca a fost cardiopatie ischemica. Expl. paraclinica utilizeaza numere care sunt incluse in indici,rapoarte, grafice care interpretate correct dau detalii suficiente pt. a aprecia statusul functional al biosistemului. Expl. se desfasoara static sau dinamic iar rezultatele obtinute vor fi comparate cu valorile explorate anterior a.i. explorarrea se repeta in timp ,comparand rez. in dinamica pt. a vedea evolutia bolii si a prezice un prognostic de vindecare sau agravare a bolii.

Mediu int 1

Expl. mediului intern Mediul intern trebuie sa aiba o compozitia constanta =homeostazie. Mediul intern contine in special apa si e prezent in cantitate mica in sange dar se gaseste in toate umorile. (lichid pleural,extracelular,pericardic). Apa la un organism de 70 kg = 70-72 % (50% intracellular;20%extracelular) Apa poate fi det. in compartimentul respectiv sa se poate aprecia apa totala a organismului ,tinand cont ca in masa colipidica ( free fat mass FFM = 73%). Apa poate fi dozata cu substante colorate sau molecule anhidre care sa nu paraseasca locul unde a fost injectata. Trebuie sa nu fie toxica, sa fie ieftina, sa nu fie degradata de enzimele locale si sa nu modifice presiunea osmotica. Daca dispunem de izotopi radioactivi , correct e sa det. apa totala cu titru. Apa extracel. se dozeaza usor cu tiocianat care difuzeaza din interstitii , urina , si din izotipi radioactivi : Cl 35,S 35 . In metoda cu tiocianat apa =26,4 % din gr/corp iar volumul globular=30 ml/kg corp. Sunt situatii in care volumul plasmei poate sa creasca ( insuficienta renala-nu se elimina apa din organism;insuficienta cardiaca) sau sa scada(hemoragii mari, deshidratari prin diaree de lunga durata, varsaturi, aport scazut de lichide). Pericolul deshidratarii este mai crescut la un nou nascut si la batrani =>moarte prin insuficienta distensiei cordului in diastola->reducere debit sistolic->hipoxie tisulara evolutiva>stop cardiac. Vol. globular= vol. plasmatic*HT/100 Vol. sange total= vol. plasmatic*100/100-HH Sunt situatii in care trebuie verificat vol. plasmatic prin RISA cand nu se admite variatie decat (+,-)1%. In compartimentele amintite apa circula,trecand prin difuziune si osmoza ce separa compartimentele a.i. se realizeaza diferente presionala si coloid osmotice putand sa realizeze hiperhidratari intracelulare.=> senzatii de greata. Deshidratarea celulara apare atunci cand mediul extracelular e prea concentrat si atrage apa din celule pt a echilibra presiunea. Trebuie mentinut un echilibru intre mediul intra si extracelular(hidric, electrolitic) pt a putea permite circulatia apei intre compartimente, stiind ca Na atrage apa si creste osmolaritatea prin reducerea diurezei.Na intra in componenta bicarbonatului de Na ce realizeaza rezerva alcalina care va tampona excesul acid. Bicarbonatu de Na + ac.carbonic= sistem tampon ce intervine in corectia Ph-ului. Mentinerea Ph-ului la o val. constanta 7,38-7,42 se realiz. prin mecanisme fizico-chimice rapide (sitem tampon ) si biologice (subsisteme: rinichi, plaman, piele, tub digestiv). punctul crioscopic normal = (-0,56)-(-0,57) osmolaritate:280-300 mosm/l resist. electrica = 71 ohmi/cm2/cm osmolaritate ser = 275-300 mosm/l osmolaritate plasma = 300-310 mosm/l - Na aduce o crestere a osmolaritatii cu 15 mmoli/l daca creste c% in plasma peste 145 mosm/l. - osmolaritatea e influentata de uree care aduce un plus de 16,8 mosm/l la 1 gr uree. - in diabetul zaharat osmolaritatea = 385 mosm/l

mediu int2

- daca osmolaritatea urinei este: egala cu osmolaritatea plasmei=>izostenurie mai mare => hiperstenurie mai mica => hipostenurie Echilibrul Starling defineste trecerea apei si a nutrimentelor din vas in interstitiu si invers datorita diferentei presiunii hidrostatice si coloid osmotice, stiind ca proteinele atrag apa in vas iar presiunea hidrostatica impinge apa in interstitiu. Intre presiunea coloid osmotica si hidrostatica din vas + interstitii apar diferente presionale care duc la iesirea apei din vas in interstitii, pt ca pres.H >pres.coloid osmotica. iar in capatul venos pres. H < pres. coloid osmotica iar apa este atrasa din interstitii. In interstitii ramane o diferenta de presiune de 1 mmHg care retine o cantitate scazuta de apa => limfa; ce se va drena prin capilarele limfatice in vase din ce in ce mai largi pana la canalul si marea vena limfatica ce dreneaza limfa in torent venos. Blocarea vaselor limfatice in special la nivelul mb.inferior =>deformarea acestora cu edem evident= elefantiazis. Electrolitii tre sa aiba o anumita c% in plasma pt ca participa la activitatea bioelectrica celulara,la aparitia potentialului de repaus. Calcemia e mentinuta de parthormonu care aduce Ca in plasma din os,creste reabsorbtia si scade eliminare Ca prin urina. Scaderea Ca produce semnele spasmofiliei (tetanie) =>tremuraturi in membre,nod in gat, furnicaturi in membre (parestezii), contractii ale musculaturii netede (colici abdominali), dispnee, tuse, ameteala pana la lesin. Mg in cant. de 2,5-3 mEq/l inlocuieste Ca si administrat poate duce la reducerea semnelor de spasmofilie,avand avantajul ca nu precipita. Excesul de Ca duce la aparitia decalcifierilor circulare pe oasele late (cefalee, ameteli). - rezerva alcalina : 25-30 mEq/l - exces de baza : >2,3 in alcaloza <2,,3 in acidoza - presiunea CO2 : 40-45 mm Hg. - bazele standard : 20-24 mEq/l - bazele tampon :45-50 mEq/l - baza actuala : 20-27 mEq/l - CO2 total : 25-27 mEq/l Sangele = tesut lichid care trebuie explorat pt plasma si elemente figurate -plasma: 3,5 l -el.fig : 1,5-2 l -vol. total : 5 l In plasma: glucide 1 g/l ,proteine 70 g/l , lipide 7 g/l ,colesterol 1,8- 2 g/l. - densitate in sange : 1061 la B - densitatea plasmei : 1027 depinzand de proteine,mai scazuta in insuficienta hepatica sau un aport insuficient alimentar de proteine sau in pierderea proteinelor pe cale renala. - vascozitatea plasmei : 1,86 - vascozitate sange total : 4,7 la B si 1,4 la F.

Mediu int 3

-ph-ul plasmei : 7,38 7,42 ( se determina prin aprecierea rezervei alkaline : mai alcalin la copil si mai acid la batrani ) Explorarea sangelui se realizeaza tintit pt. un parametru orientativ global, cantitativ , calitativ ,compozitie ionica. Globulele rosii crescute => poliglobulie prin formare excesiv medulara Scazute => anemie Trebuie explorate privind volumul global : VEM , CHEM , VSH,se det. Fe plasmatic. Se realizeaza medulograma prin punctie in oasele late pt. a afla daca maduva formatoare e normala. - granulocite = 60 % - eritrocite = 13=25 % - limfoplasmocite = 1-10 % - monocite = 30 % - trombocite = 1-8 % Determinarea nr. hematiilor se realiz. prin numarare la microscop si trebuie apreciata forma hematiilor si diametrul lor.

Comanda si control1

Explorarea subsistemului de comanda si control umoral Organismul este in permanenta reglat nervos si umoral adica raspunde la informatii pe cale umorala sau nervoasa. Reglarea nervoasa este rapida,promta de scurta durata iar cea umorala este de lunga durata. De la receptor , impulsurile ajung la centrul nervos care analizeaza si stocheaza informatia si da decizia de a o transmite p cale nervoasa sau umorala catre efector. Decizia este luata a.i. sa realizeze o adptare functionala la noile conditii interne sau externe sau sa se realizeze recuperarea functionala a biosistemului. Realizarea acetui control porneste de la comunicarea intercelulara prin lichid extracelular care a comandat motilitatea org. unicelulare, le-a comandat emiterea de pseudopode, chimiotactismul. Pe parcursul evolutiei au aparut cai de circulatie a subst. chimice din care au rezultat hormone locali iar la org. pluricelulare glande endocrine care secreta hormone ce actioneaza la distanta . In urma evolutiei a intervenit SNV si hipotalamusul. Hipotalamusul impreuna cu hipofiza au format un complex functional , hipofiza fiind incapabila sa secrete hormoni tropi fara influenta hormonilor eliberatori din hipotalamus, ce ajung la hipofiza pe calea sistemului port-hipofizar. Daca hipotalamusul sintetizeaza prea mult CRF hipofiza va stimula secretia de hormone androgeni,mineralocorticoizi si glucocorticoizi -> conc. creste in plasma a acestor hormoni -> inhiba hipotalamusul care va det. scaderea secretiei de CRF,implicit de ACTH, incat corticosuprarenala isi reduce secretia de corticoizi a.i. conc. lor in plasma revine la normal. Daca conc. in plasma a unui hormon scade prin feed-back pozitiv se stimuleaza hipotalamusul ant. care va secreta factorul eliberator a hormonului respectiv care va ajunge la hipofiza ce va secreta tropul specific ce va stimula glanda care secreta hormonal scazut in plasma. Datorita acestei relatii hipotalamo- hipofizar, stiind ca hipofiza trimite tropi la majoritatea gl. endocrine ,nu se poate vorbi de o dereglare nervoasa ci avem dereglari neuroendocrine. Scoarta cerebrala in suprasolicitari produse de stari de sress trimite impulsuri neadecvate hipotalamusului pe cale SNV cu scopul corectarii functiilor deregulate. Hipotalamusul ant. este parasimpatic si produce vasodilatatie, bradicardie, hipotensiune, secretii digestive, termoliza . Lobul posterior are efecte inverse, fiind simpatic, in conditii de stress are nevoie de energie in plus. Acest surplus energetic il furnizeaza gluconeogeneza sub influenta hormonilor glucocorticoizi incat daca hipotalamusul in conditii de stress nu secreta destul CRF , hipofiza nu secreta destul ACTH iar corticosuprarenala nu secreta destul corticoizi,energia in plus nu se formeaza si organismul clacheaza.

Comanda si control2

In stress organismul trece prin 3 faze descries de Sally: 1. Faza de adaptare la conditii stresante cand au loc procesele amintite prin care organismul isi creeaza energia de care are nevoie pt a face fata noilor conditii. 2. Faza de rezistenta in care organismul fiind adaptat conditiilor strsante face fata sressului dar daca stressful dureaza prea mult ,urmeaza o epuizare neuro-endocrina,energia se formeaza din ce in ce mia putin organism intrand in faza 3. 3. Faza de clacare,epuizare,neadaptare in care hipotalamusul e in relatie cu sistemul limbic prin care realizeaza bucla lui Papez incat daca sistemul limbic participa in comportament ( alimentar, sexual, matern, de aparare ) reactia vegetativa urmata de cea endocrina umorala este realizata prin hipotalamus care adapteaza organismul la un comportament impus de sistemul limbic. Reglarea umorala nu poate fi separata ca cea nervoasa pt ca dereglari ale hipotalamusului induc informatii necorespunzatoare corticalei, in relatia hipotalamusului cu talamusul, cu sistemul limbic, iar dereglarile endocrine vor induce tulburari nervoase => ceea ce va duce la dereglari neuro-endocrine. Secretiile hormonale ajung p calea sangelui la distanta, la organele tinta astfel somatotropul secretat de hipofiza ant. ajunge la toate tesuturile ,influentand patrunderea AA in celula. Daca hipotalamusul trimite hipofizei prea mult SRF,STH in exces va produce la copil gigantism iar la adult acromegalie. STH- hormon diabetogen,pt ca execesul acestiu hormon creste glicemia. Deficitul de STH produce la copil nanismul hipofizar cu functiile intelectuale pastrate spre deosebire de TRF hipotalamic ,care nu va trimite destula comanda catre TSH, cu reducerea secretiei de hormon tiroidieni => nanism tiroidian cu cretinism. Hipofiza nu trimite trop paratiroidelor si pancreasului endocrin. Pancreasul endocrin isi secreta insulina si glucagonul numai prin reglare umorala. PTH-e hipercalcemiant prin 2 mecanisme : - creste reabsorbtia Ca in tubul digestiv , in tubul distal si collector renal - stimuleaza actiunea osteoclastelor si aduce Ca din oase in plasma , incat daca PTH se secreta in exces are loc decalcifierea osoasa, evidentiata radiografic iar la nivelul oaselor late apar decalcifieri circulare. Daca pancreasul secreta cantitati crescute de insulina, glicemia are tendinta de scadere ducand la coma hipoglicemica (semne : stare alterata, tremuraturi, transpiratii, bradicardie, hipotensiune ) Deficitul de insulina produce hiperglicemia-diabet zaharat-> coma hiperglicemica. Insulina are rol hipoglicemiant -> pompa activa a glucozei spre celula. Interes pt calea de transport a hormonului, stiind ca unii hormoni se transporta liberi in plasma iar altii fixati pe o proteina TGB pt hormonii tiroidieni. Interes pt efectul hormonilor asupra organelor tinta urmarind glicemia pt insulina, calcemia pt PTH, parametri morfologici pt STH. Tiroida se exporeaza dozand in plasma iodemia. Se dozeaza tiroglobulina care transporta iod pt ca in deficitul tiroidian s-ar putea sa nu fie suficient iod plasmatic. Hormonii gonadali se secreta in ovar si testicole sub influenta unor tropine hipofizare care la randul lor se numesc GRF hipotalamic. Ovarele si testiculele au functie dubla: exo si endocrina.

Comanda si control3

La femeie LH stimuleaza formarea de progesteron din corpul galben iar restul din folliculul ovarian dupa ovulatie. FSH in prima faza de evolutie foliculara ajuta la dezvoltarea foliculului iar inainte de ziua 14 a ciclului evolutiv stimuleaza secretia de estrogen. Hormonii testiculari influenteaza cresterea organismului comportamentul specific masculine dezvoltarea masei musculare iar hormonii estrogeni influenteaza involutia laringelui dezvoltarea sanilor. Insuficienta gonadala la femei si barbati reduce dezvoltarea fizica, iar hipersecretia inainte de pubertate blocheaza cresterea. Determinarea hormonilor se realizeaza in special imagistic neinvaziv prin radiografie, radioscopie, ecografie, dar se realizeaza si ca o explorare imagistica invaziva cu iod 131 radioactiv si scintigrafie pt tiroida stiind ca iodocaptarea este deficitara in nodulii tiroidieni. Scintigrafia la tiroida da detalii despre structura si dimensiunea glandei, evidentiaza nodulii tiroidieni si chistii tiroidieni. Pt glandele vaginale care vor secreta functii de hormone estrogeni se realizeaza examen histologic pe frotiu vaginal, se injecteaza substante de contrast in trompe pt a vedea daca lipsa unei sarcini nu se datoreaza infundarii trompelor. Explorarea umorala trebuie sa tina cont si de exprimarea in unitati de masura a hormonilor( ng,pig, neg). Clearance-ul hormonat metabolic: trebuie cunoscuta cantitatea de hormoni epurat in plasma in unitatea de timp. Cl=hormon*subst.injectata hormoni in sange Rata secretorie =cantitatea de hormon care se gaseste in sange si care depinde de secretia glandei respective sau de secretarea acelui hormon de catre alte surse cum ar fi hormonii steroizi. Aprecierea radioimunologica trebuie sa se faca statistic si dinamic ca si cea chimica. Reglarea umorala o continua pe cea nervoasa si e completata de sistemul APUD care secreta hormoni ce ajuta la autoreglarile locale(circulatie, digestie, respiratie). Ex :somatostatina

Ekg1

EKG Activitatea bioelectrica cardiaca se inregistreaza prin ECG, dar poate fi aprecita si prin inreg. unor bucle care denota activitatea auriculara, septala.., Derivatii unipolare (precordiale): V1,V2-Vd V3,V4-sept V5,V6-Vs Toate modificarile ECG de la V1 la V6 denota suferinta ventriculara dr sau stg. Derivatiile bipolare standard ajuta la a sti orientarea axei electrice a inimii . Complexul QRS : se urmareste cea mai mare amplitudine,daca se gaseste in D1 avem deviatie axiala stg,daca e in D2 avem axa normala iar daca e in D3 avem deviatie axiala dr. Privind un traseu ECG observam : - daca e etalonat corect aparatul - daca ritmul e sinusal - daca sunt tulburari de conducere a stimulului (bloc intra-atrial) - aspectul de M al undei R in V1 si V2 => bloc de ram dr - in D1 unda S = forma concave - in bloc de ram stg in V5 si V6 unda R are aspect de M - bloc atrio-ventricular (stimulul sinusal nu ajunge la ventricul prin blocarea fasciculului Hiss=atriile se depolarizeaza cu frecventa =70/min iar ventriculele cu un ritm propriu,impus de Purkinje =25-30/min. - daca sunt tulburari de excitabilitate miocardica ( daca exist ape miocard pct ectopice care nasc stimuli aleatori,care daca ajung in diastola produc extrasistola ) Extrasistola auriculara seamana perfect cu inreg. vecine si e urmata deo pauza compensatorie care ne regularizeaza ritmul. Extrasistola ventriculara nu seamana deloc cu complexele vecine si e urmata de pauza compensatoare. In fibrilatia auriculara miocardul se conttracta pe fascicule existand pericolul de coagulare. Nu este presenta unda P existand doar unde de fibrilatie si din cand in cand un complex QRS. In fibrilatia ventriculara ECG apare sub forma dintilor de fierastrau. Daca exista tulburari de nutriti : ischemie ,leziune,nevroza ,se produce infarctul vizibil in precordiale dr pt V2 si in cele stg pt VS. Aceste modificari se observa pe fata terminala a ECG. In ischemie unda T e aplatizata,poate fi izoelctrica sau poate fi negativa. In leziune segm. ST e subdenivelat iar undele T sunt aplatizate, izoelctrice sau negative. In infarct segm ST se supradeniveleaza mult si se uneste cu segm T. Activitatea mecanica a inimii = raspunsul activitatii electrice si se inregistreaza prin cateterism cardiac cu traductori de presiune plasati la varful de bataie al inimii. Intotdeauna fonocardiograma se inreg. cu ECG pt ca z1 corespunde QRS iar z2 sfarsitului undei T. z1 e separate de z2 prin mica tacere ce dureaza cat sistola si trebuie sa fie clinic izoelectrica iar z2 e separat de viitorul z1 prin marea tacere. Explorarea cardiaca d.p.d.v mechanic se poate aprecia si prin balistocardiografie care da un graphic polimorf.

Ekg2

Parametrii hemodinamici apreciaza presiunile din cavitati, rezistenta periferica im functie de calibrul vaselor periferice, presiunea maxima depinzan de volemie si de forta de contractie a miocardului. Presiunea arteriala depinde de volemie,vascozitate,forta de contractie a peretelui arterial. In hemoragii presiunea scade iar la persoanele in varsta creste. Presiunea minima depinde de suprafata de dilatatie a vaselor. Parametrii bioelectrici = se apreciaza prin neografie care da indirect calibrul vasului + rezistenta periferica, alturi de metoda oscilometrica care da indicele oscilometric.= presiunea medie. Se apreciaza un mmHG sau in nr de diviziuni corespunzatoare deviatiei acului pe cadranul oscilometrului la cea mai mare decompresiune. Se exploreaza neinvaziv cu senzori, microfoane piezoelctrice, prin metoda ecografica +Doppler,prin neograf. Fluxul si debitul de circulatie periferica depinde de debitul systolic,suprafata de sectiune a vaselor,starea peretelui si timpul de curgere laminara sau turbionara. Se utilizeaza cardiografia de impedanta care apreciaza structura vaselor si a cordului si ocluzia venoasa. Daca vasele prezinta elasticitate acest lucru indica o rezistenta la curgere iar daca intervine o rigiditate creste presiunea asupra lor. Invaziv vasele se exploreaza prin angiografie,scintigrafie,cardiografie,cu subst de contrast, ecocardiografia esofagiana ,ecocardiografia intravasculara (dau detalii despre starea peretelui, calibru, rezistenta, flux.) Histogramele indica frecventa cardiaca asociata cu diferente de presiune + nutritia cardia.

Elemente figurate1

Explorarea hematiilor - trebuie exercitata immunologic - pe frotiu trebuie apreciata forma diferita a hematiilor ( in forma de secera = hemoglobinopatii ) Leucocitele sunt in nr de 4000-8000/mm3, sunt implicate in apararea organismului contra agresiunilor ( alergene, virusuri, microbi ). Numararea se realizeaza flancitometrie sau la microscop. - granulocyte nesegmentate : 4% - neutrofile : 50-60 % - eozinofile : 2-4 % - bazofile : 0-1 % - limfocite : 28 % - monocite : 8 % - nr crescut de leucocite= leucocitoza - nr scazut de leucocite= leucopenie - limfocitoza(TBC) - monocitoza (mononucleaza infectioasa caracterizata prin febra si adenopatie submandibulara si occipitala) - crestere exagerata a nr de leucocite = leucemie. Limfocitele sunt implicate in imunitatea celulara prin ly T care se clasifica in : NK, helper, subpresoare, antisubpresoare. Intr-o invazie microbiana, cand apar proteine straine, daca ly T killer sunt functionale, tumora se blocheaza. Determinarea nr si a taliei leucocitelor se realizeaza p frotiu dar intereseaza si cinetica, sechestrarea lor in ficat, splina, expl. realiz. cu Cr 51, dat trebuie facute si determinari pt izoanticorpi si autoanticorpi care distrug hematiile periferice. Imunoelectroforeza evidentiaza Ig prezente intr-o anumita zona ( G- pt digestiv , M- pt respirator ) Trombocitele sunt implicate in hemostaza. Cresterea nr lor duce la trombocitoza iar scaderea la trombopenie. In trombocitoza exista pericolul formarii microcoagularilor iar in trombopenie apar sangerari. Trombocitele contin factoriicoagularii: C3, C5, C8, ce au propietatea de a adera la o suprafata rugoasa si de a agrega. De ex. la un vas sectionat intervin trombocitele care formeaza coagulul alb si vasoconstrictia vasului = hemostaza provizorie. Urmeaza apoi hemostaza definitive in care intervin factorii plasmatici ai coagularii. Daca trombocitele sunt incompetente sangerarea persista. Dupa formarea cheagului, la 2-3 ore acesta se retracta si expulzeaza serul fara fibrinogen. Faza provizorie poate fi expulzata prin determinarea timpului de sangerare si nr petesiilor de pe antebrat dupa aplicarea garoului. Daca nr petesiilor depaseste 5-7 => fragilitate vasculara si se intervine cu vitamina C.

Elemente figurate2

Hemostaza definitiva = faza plasmatica se realizeaza in mai multi timpi. Trebuie formata si activata tromboplastina eliberata de trombocitele rupte. ( timpul de sangerare e mai mic decat cel de coagulare pt ca intrvin cele 2 plastine ) Formare trombinei se realizeaza din protombina sintetizata in ficat sub influenta tromboplastinei si a ionilor de Ca. Sinteza protombrinei in ficat se realizeaza sub influenta vitaminei K sintetizata in colonul ascendant (atentie in tratamenul cu antibiotice p cale bucala care distrug flora de fermentatie => sangerari. Se administreaza vit. B, iaurt, drojdie de bere ). In coagulare au valoare toti cei 13 factori dar in special fibrinogenul sintetizat in ficat; f1= fibrinogen, f4= Ca, f8 = antihemofilic A, f9=antihemofilib B, f11= antihemofilic C. Sangele = tesut lichid => mentinerea echilibrului fluido-coagulant = conditie esentiala pt supravietuire. Pe masura ce se formeaza cheagul, se distruge cu ajutorul plasminei sub influenta unor enzyme. Deficit => trombi cu obstruarea circulatiei => hipoxie; in excesul de plasmina => sangerare. In boala CID ( coagulare intravasculara diseminata ) ce poate apare dupa nastere, in hiper sau hipotermie, dupa un soc operator, dupa o stare anafilatica in care starea generala se prabuseste => stare subfebrila, transpiratie, paloare, ameteli. Daca nu se intervine cu anticoagulanti => moarte. Explorarea se realizeaza prin tromboelastrograma : - r = timp de reactie ( corespunde formarii tromboplastinei ) - k = viteza de coagulare ( fibrinogen -> fibrina) - Am = amplitudinea maxima de departare a bratelor graficului indica rezistenta cheagului format; bratele merg paralel si se apropie => zona de retractie a cheagului. Daca exista deficiente ale anticoagularii => graficul variaza.

Vascular1

Explorarea subsistemului cardiovascular: Sistemul cardiovasc. e alc din pompa aspiro- respingatoare + sist de vase prin care circula sangele. Nu exploram sist cardiovasc de restul subsistemelor pt ca exista relatii interfunctionale. Cordul prin propietatile sale are capacitatea sa se destinda in diastola, sa primeasca sange de la periferie si conform legii Starling, p masura ce se contracta creste energia intrafasciculara => scurtarea fasciculelor in sistola. In deshidratari, sangerari prelungite, arsuri, aportul venos in diastola este mic => distensie mica => hipoxie progresiva a tesuturilor si a miocardului pana la stop- cardiac. In situatia aceasta se reface volemia cu seruri perfuzabile si apoi refacem masa globulara. Contractilitatea depinde de functia metabolica si de troficitate, incat metabolismul miocardic in prezenta O2,asigura contractilitatea ca urmare a excitabilitatii cardiace. Cordul utilizeaza cu scop energetic: acizi grasi, AA, acid lactic, glucoza. In excitabilitatea cordului au rol ionii de Ca, deficitul acestora duc la : extrasistole auriculare, nodale, ventriculare. Extrasistola apare datorita unui punct ectopic din miocard, in afara tesutului excitoconductor, produs de medicamente, alcoolism, tabagism = puncte generatoare de stimul supraadaugati care daca vor cadea in perioada refractara relativa => contractie in plus cu atat mai ampla cu cat stimulul cade la sfrasitul diastolei. Cordul trebuie explorat prin parametri caracteristici : biostructurali, biochimici, mecanici, hemodinamici. Parametri biostructurali: - microscopici ( prin examen la microscop a unei zone obtinuta prin cateterism sau endoscopie. -macroscopici:prin examen imagistic ( radioscopie, radiografie toracica -> asezarea cordului in torace, dimensiunile cordului, jocul peretilor in sistola /diastola ), radiografia ABM indica presiunea peretilor, structura lor, dimensiunile orificiilor valvulare + jocul valvulelor. Se poate realiza SPECT => metabolismul cardiac, utilizarea glucozei, microcirculatia coronara. Se poate utiliza asocierea dintre ecografia M + fonocardiografia sau utilizarea unei microsonde video introdusa pe cateter pt a plasa un tub de dilatare in zona cu spasm sau pt executarea unui by-pass coronarian. Cresterea vascozitatii sangelui creste rezistenta periferica a vaselor. Echilibrul mineral : in deficit de Ca + Mg => hiperexcitabilitate => extrasistole; in exces de K => stop cardiac Ph : in acidoza cordul este suprasolicitat metabollic Transaminazele cresc in distructii tisulare ( important in diagnosticul de infarct ) Sistemul renina-angiotensina-aldosteron in exces => stimularea exitabilitatii; prin sistem nervos simpatic => vasoconstrictie periferica, rezistenta periferica. Tiroxina creste metabolismul bazal, creste metabolismul cardiac => tahicardie. Deficit de PTH si Ca => hiperexcitabilitate. Infectia cu streptococc hemolitic afecteaza endocardul, produce stenoza mitrala ( la copii infectiile amiogdaliene se apreciaza prin ASLO.