UNVIVERSITATEA: VALAHIA FACULTATEA: TEOLOGIE ORTODOXA SI STIINTELE EDUCATIEI SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA INV.

PRIMAR SI PRESCOLAR

EDUCATIE INTERCULTURALA

PROF. AS. : RAMONA LUPU

STUDENTI: ANANUTA DENIS-EMANUELA POPA GABRIELA-CORNELIA ANUL: III

TARGOVISTE, 2012

PRIETENII. CASATORII MIXTE Piaa marital: Obiective: Dup parcurgerea acestui capitol vei inelege: - Ce schimbare fundamental s-a produs in ce privete instana care alege viitorul partener conjugal al unui tanr/tanr; - care sunt factorii socio-demografici care s-au dovedit (statistic) semnificativi pentru alegerea partenerului de cuplu; - ce mecanisme psihosociale intervin in selecia viitorului partener; - unde ii etaleaz calitile cei ce doresc s-i gseasc un partener; - de ce cstoria este un proces multifactorial. Oamenii sunt fiine sociale programate genetic pentru afilierea cu ceilali. Ei incep cu ataamentul fa de prini, continu cu prietenia i dragostea, cu intemeierea unei relaii stabile cu un brbat/femeie. 3.1. Dragostea i cstoria. De la opiunea altora la opiunea proprie. Dragostea romantic. O mare parte din iubirile i coabitrile premaritale se finalizeaz in cstorii, altele nu. In legtur cu raportul dintre dragoste i cstorie pot fi intalnite dou afirmaii: 1. E greu de conceput o iubire adevrat fr mcar gandul la cstorie. 2. Un mariaj neintemeiat pe dragoste este ceva aproape imoral. Prima afirmaie a pierdut teren, in timp ce a doua s-a consolidat in toate culturile incepand cu deceniul apte al secolului trecut. Coninutul transformrilor radicale produse in alegerea partenerului de la societile tradiionale la cele moderne i post - moderne este subsumat expresiei de la opiunea altora la opiunea proprie. In societile moderne familia nuclear este mai puin puternic i pragmatic decat in societile bazate pe grupuri domestice extinse. Pe msur ce familia i-a pierdut din relevana economic, politic, religioas i de instruire profesional, controlul celor mai in varst asupra tinerilor a devenit mai puin apstor. Dac in societile arhaice i tradiionale cstoria era o chestiune ce privea interesele prozaice ale clanului, astzi alegerea partenerului conjugal, este tot mai mult o problem a individului in cauz. S-a trecut de la cstoria aranjat de prini i rude la cstoria bazat pe alegere liber a persoanei. Aceast modificare a fost determinat i de schimbarea funciei dominante a familiei: de la cea instrumental - economic la cea expresiv emoional. Formula marital dezirabil a devenit familia nuclear intemeiat pe sentimente pozitive, pe dragoste romantic. Sintagma dragoste romantic s-a impus pe teritoriul nord american pentru a sublinia adaosul de idealizare, sentimentalism ce intervine intr-o iubirea autentic spre deosebire de simpla sexualitate. In accepia american prin dragoste romantic se inelege iubirea adevrat, dezinteresat, bazat pe ataament reciproc, in centrul creia se afl atracia puternic a unuia fa de cellalt. Aceasta nu numai c nu exclude relaiile sexuale dar, de cateva decenii aproape c le presupune. W. Goode in 1959 descria sindromul dragostei romantice in urmtorii termeni: idealizarea celui iubit (uneori pan la orbire); concepia c unul (una) i numai unul (una) este marea iubire, aceasta insemnand credin pan la moarte; dragostea le invinge pe toate; lsarea in voie a emoiilor personale; aproape totul in comportament este colorat de haloul

marii pasiuni; de regul dragostea romantic este asociat cu dragostea la prima vedere (dup P. Ilu, 2005, p. 100) 3.2. Determinri socio - demografice ale alegerii partenerului conjugal; homogamie i heterogamie Alegerea liber a partenerului bazat pe dragoste romantic este o realitate a timpului nostru. Dar, dincolo de ea, opereaz o gam larg de factori care fac din respectiva alegere una nu atat de liber, iar csniciile astfel intemeiate s nu fie atat de trainice. In opiunea indivizilor pentru un partener nu se manifest indiferena fa de criterii precum varsta, profesia, statutul social, etnia, religia. La scar statistic mariajele se dovedesc puternic homogamice (proporional , se cstoresc intre ei mai muli cei de aceeai etnie, cu acelai statut social, de varst apropiat ). Mariajele heterogame( intre persoane cu statute socio demografice diferite). Deoarece unul i acelai individ are mai multe statusuri (etnic, religios, profesional, etc.) homogamia / heterogamiile sunt pariale. 3.2.1. Vrsta este un exemplu elocvent pentru relativitatea disocierii intre homogamie i heterogamie. In cultura euro american oamenii se cstoresc in general cu parteneri de aceeai varst sau de varst apropiat. Exist totui o abatere sistematic spre o varst mai mare a brbatului la cstorie decat a partenerei sale. In SUA, in medie, braii se cstoresc cu femei avand cu 2,5 ani mai puin decat ei. In Romania diferena medie este de 3-4 ani. Respectiva medie se difereniaz destul de mult in funcie de varsta la cstorie a brbatului. Cu cat aceasta e mai mare, diferena de varst intre el i partenera aleas crete. Ex: dac brbaii de 20 se cstoresc cu fete a cror medie de varst este de 19 ani, cei de 30 de ani ii iau soii cu varsta medie de 25 de ani. In rile occidentale, cu diferene importante de la o ar la alta, varsta la prima cstorie a crescut semnificativ in secolul al XIX-lea, a sczut uor dup al doilea rzboi mondial, acum inregistreaz o cretere uoar. La nivel naional, in Romania anului 2000, varsta medie la prima cstorie era de 23,6 ani la femei i 26,9 ani la brbai, valori foarte apropiate de media din rile Europei Centrale i de Est, dar in continuare mai mici decat media din rile uniunii Europene de la acea data (in jur de 25 de ani la femei i de 28 de ani la brbai). O problem aparte pentru ara noastr o constituie numrul mare al nscuilor din anii 1967- 1968, ca urmare a decretului din 1966 care interzicea intreruperile de sarcin. Luai impreun anii 67- 68 au dat cu 500 de mii nou nscui mai mult decat in mod obinuit. Dup 1968 situaia a revenit la normal din punctul de vedere al natalitii. In cele dou cohorte numrul fetelor este aproximativ egal cu al bieilor. Intrucat diferena medie de varst la cstorie este de 2- 3 ani, la un moment dat fetele au fost lipsite de poteniali parteneri, iar cu trei ani mai tarziu bieii. Aceast asimetrie pe piaa marital a dus la un numr mult mai mare de cstorii intre parteneri aparinand acestor cohorte. 3.2.2. Statutul socioprofesional Cuplurile conjugale nu se formeaz intampltor nici din acest punct de vedere. Homogamia socioprofesional : indivizii tind s se grupeze marital intre ei in acord cu clasa, statutul social sau categoria socioprofesional din care fac parte i cu nivelul de colaritate. E mult mai slab homogamia pe profesii specifice (medic cu medic). Homogamia opereaz atat pentru statutul socioprofesional al partenerilor cat i pentru cel al prinilor. In cercetrile efectuate in ara noastr pan in decembrie 1989, ca i in primii ani de dup au confirmat cat este de prezent selectivitatea socioprofesional in alegerea partenerului. S-a operat cu aceeai categorizare socioprofesional: muncitori, rani,

intelectuali, funcionari. Trecerea tot mai substanial a Romaniei la economia de pia va conduce la restructurri profunde in registrul socioprofesional i, in consecin, in modelele maritale. Diferenele mult mai mari in proprietate i avere decat cele existente in regimul socialist vor aduce i la noi schimbri in configuraia socioprofesional. Urmtoarele mecanisme majore sunt de luat in consideraie: - polarizarea in ceea ce privete averea, calitatea vieii i statutul social (marginalizare, chiar excludere social a unor categorii), acest criteriu pare a avea tendina s-l transgreseze pe cel al colaritii; - migraia extern definitiv sau pendulatorie care poate fi i un factor compendator fa de primul mecanism; - gradul general de colaritate, in special de pregtire universitar aflat in cretere, - polarizarea in ce privete colaritatea , care va face ca un segment semnificativ al populaiei s rman fr anse de integrare profesional. La intersecia acestor mecanisme consensuale sau de sens contrar, homogamia socioprofesional se prefigureaz deja ca fiind mult mai nuanat decat in urm cu 15 ani. Este una din provocrile majore ce stau in faa sociopsihologilor romani. 3.2.3. Ras, etnie i religie Homogamia este mult mai vizibil i mai pronunat cand este vorba de ras. Pan in 1967 in SUA existau inc state in care cstoria inter rasial era prohibit. Dar, chiar dup interzicerea legal a acestei prohibiii in deceniul IX al secolului trecut doar 2% din totalul mariajelor din SUA erau rasial mixte. Procentul cstoriilor inter rasiale din totalul cstoriile incheiate a evoluat astfel: 2,6% in 1970, 6,6% 1980, 12,1 % 1993. Creterii ponderii rasial mixte are drept cauz mrirea segmentului clasei de mijloc in randul afro americanilor. Tipul cel mai frecvent de cstorie este intre femeia alb i brbatul negru. Femeile afro americane continu s fie dezavantajate inclusiv de brbaii de aceast ras. Chiar daca principiile homogamice nu sunt atat de severe pentru etnie, cum sunt cele de ras, studiile au artat cat de operante sunt ele inc. Cercetarea efectuat de Catedra de Sociologie din Universitatea Babe Bolyai, pe registrele matrimoniale ale Consiliului Popular Cluj Napoca ce a urmrit i cstoriile intra inter etnice in perioada 1980 1985, au indicat o centrare etnic limpede in cazul romanilor i maghiarilor : romanii cstorii cu romance reprezentau aproape 96% iar ungurii cstorii cu unguroaice reprezentau 74 %. La nivel global, configuraia cstoriilor mixte dintre romani i maghiari artau in 1992 astfel: din totalul de 407.509 de familii in care capul de familie era maghiar, 45.444 erau cstorii cu o romanc iar din totalul unguroaicelor cstorite 48.969 aveau soi romani. In 2002 cifrele nu difer prea mult. Dar dincolo de cifre se pune intrebarea fundamental: in ce msur astfel de combinaii slbesc identitatea etnic prin asimilarea de ctre majoritate. Discuia raportului minoritate majoritate etnic trebuie plasat intr-un context istoric dar mai ales al perspectivei asupra respectivului raport: astzi, modelul asimilator este tot mai mult inlocuit cu cel multiculturalist. Apartenena religioas este in mare msur asociat cu cea rasial i etnic. Studiile americane care au izolat doar determinrile variabilei religie in alegerea marital relev c homogamia e mai puin intens decat cea rasial dar inc marcant. Atitudinile i comportamentele fa de mariajele inter religioase difer substanial de la o religie la alta: iudeii i catolicii sunt mult mai intolerani decat protestanii. i exigenele s-au schimbat de - a lungul timpului. Biserica Catolic, de ex., a renunat in 1970 la cerina ca partenerul noncatolic dintr-un mariaj s promit c va crete copii in religia catolic. Totui liderii religioi au rezerve serioase fa de cstoriile religios mixte: - unii pretind c astfel unul sau ambii parteneri sunt pierdui pentru o anumit religie;

- alii subliniaz faptul c mariajele inter religioase ar fi mai puin durabile. Cercetrile nu confirm o legtur simpl i neechivoc intre homogamia religioas i stabilitatea mariajului i nici convertirea religioas reciproc intre soi. 3.2.4. Homogamie spaio geografic. Proximitate i selectivitate. O condiie prealabil in cristalizarea de prietenii, iubiri i cstorii este intalnirea respectivei persoane. Este evident aadar rolul proximitii spaiale in conjuncia marital. In societile tradiionale, acesta este un dat cu valoarea cvasiaxiomatic. i in societatea modern criteriul geografic este inc relevant, dei a pierdut din importan. O anchet efectuat in Frana, in 1977, arat c 26 % dintre cuplurile interogate au declarat c soul i soia s-au nscut in aceeai comun, iar 71 % in acelai departament, iar copii lor (cstorii) au dat pentru prima situaie 18%, iar pentru cea de-a doua 55%. Proximitatea spaial are valoare in incheierea unei cstorii deoarece cumuleaz i alte criterii homogamice (etnie, statut sociocultural, profesional, religie, varst). Proximitatea de diferite genuri: rezidenial, colar, de petrecere a timpului liber, de mentaliti (sistemul valorico - atitudinal) conduce in final la o nalt selectivitate sociocultural(homogamie multicriterial). Acestei tendine i se opune incruciarea criteriilor. In ce const aceasta: deoarece in procesul de selecie a partenerului e greu de gsit o persoan concret care s indeplineasc toate condiiile de homogamie sociocultural este necesar intervenia unor variabile i mecanisme psihologice care dau greutate mai mare unora dintre criteriile homogamice. Procesul globalizrii informaionale i comunicaionale, in special prin internet, mobilitatea educaional, piaa muncii, turismul, slbesc fora proximitii spaiale in alegerea partenerului conjugal. Dar toate aceste faciliti oferite de civilizaie sunt mai intai premise i apoi instrumente pregtitoare pentru intalniri fa in fa suficient de numeroase care s permit cristalizarea i stabilitatea unor relaii autentice de prietenie i dragoste. 3.3.1. Efectul familiaritii La baza acestui efect se afl ideea c in faa unei persoane necunoscute reacia fireasc este de oarecare disconfort, pruden, reinere. Pe msur ce contactul cu persoana-stimul se repet anxietatea dispare. Cand persoana respectiv ii devine familiar, crete probabilitatea de a o plcea, de a se infiripa prietenia, chiar dragostea. Legtura dintre expunerea la un stimul i creterea evalurii sale pozitive in cazul persoanelor a fost pus in eviden experimental folosindu-se mai intai fotografii care au fost artate unui grup de studeni de un numr diferit de ori. Cu cat o poz a fost vzut de mai multe ori gradul de plcut a fost mai mare. Intr-un experiment ulterior s-a fcut expunerea de un numr diferit de ori la persoane reale i in context natural (la un curs). Rezultatul a fost acelai. 3.3.2. Atractivitatea fizic Felul cum arat semenii este foarte important in dragoste i cstorie. Experimente cu intalniri pe neve au evideniat c atractivitatea fizic a fost singurul factor semnificativ in aprecierea a cat de mult le-a plcut prima intalnire. Oamenii sunt atrai de frumuseea fizic, dar intrucat aceasta nu este distribuit uniform indivizii vor tinde s se grupeze in iubire i cstorie i dup acest criteriu: cei bine intre ei, cei mai puin bine, la fel. Aceasta inseamn c indivizii in seama de propriul statut de atractivitate fizic. Este ipoteza potrivirii fizice. Studiile intreprinse au demonstrat deopotriv interesul pentru persoane foarte atractive, dar i realismul in alegerea partenerului in funcie de imaginea de sine. Coninutul atractivitii fizice se refer la:

- caracteristici faciale (fa de copil sau de matur) - inlime, constituie corporal (ex. forma de clepsidr a trupului feminin); - popularitatea, abilitatea de a comunica, preuirea de sine; - aparena personal: bunul sau prostul gust in imbrcminte, coafur, machiaj, accesorii vestimentare, capacitatea de ai pune in valoare personalitatea fr a fi strident. - toate acestea pot fi completate sau parial substituite de: inteligen, caracter, mod de comportare, onestitate, capacitatea de ai inelege pe semeni, in sintez de a fi demn de incredere. 3.3.3. Transferul de excitabilitate nervoas (arousal) Cercetri experimentale au artat c in situaii de excitabilitate, tensiune nervoas, provocate de fric, oboseal, alte imprejurri, dac oamenii (mai ales tineri) au in preajma lor persoane atractive, au tendina de a interpreta acea stare (arousal) ca efect al indrgostirii (experimentul cu cele dou poduri). In psihologia social date de acest fel sunt interpretate, de regul prin ipoteza atribuirii eronate a excitabilitii. O stare mental ambigu duce frecvent la nevoia de fixare pe o persoan. Povestea cu podul poate fi luat ca o metafor pentru cazurile de via in care dup incercri grele (inclusiv sentimentale oamenii au pornirea de a se ataa repede i intens de cel/cea care le iese in cale la captul podului). 3.3.4. Efectul Romeo i Julieta Cercetrile au relevat c intervenia de opoziie a prinilor in cristalizarea i sedimentarea unor prietenii, iubiri, chiar cstorii are de multe ori rolul de a le consolida. Prin analogie cu povestea de dragoste descris de Shakespeare, efectul a fost numit Romeo i Julieta. Psihologii caut explicaia creterii intensitii dragostei i a dorinei de a fi alturi de cellalt atunci cand prinii ridic obstacole in : - teoria atribuirii eronate a excitabilitii (amestecul continuu al prinilor creeaz o stare de confuzie care este greit atribuit indrgostirii); - explicaia prin teoria frustrrii i a reaciunii, care arat c exist o relaie direct intre oprelitile puse in faa unei aciuni i dorina individului de a o realiza. 3.3.5. Efectul greu de cucerit Fenomenul jocul de-a greu de cucerit se inscrie in acelai areal explicativ ca cel anterior. In contiina comun circul vorba c brbaii sunt atrai de femei care dau impresia c sunt greu de cucerit. Experimentele nu o confirm ca regularitate, deoarece intervine realismul perceptiv in alegeri(brbaii ii dau seama de riscul de a fi respini). E. Walster (1973) a constatat c varianta cea mai atractiv pentru un brbat este dat de femeia greu de cucerit care este interesat doar de el (dup P. Ilu, 2005, p.113.). Oamenii gandesc astfel: cu cat voi avea ceva care este greu de cucerit cu atat inseamn c sunt mai valoros. Este un mecanism general uman prezent deci i la brbai i la femei. Teoria costuri beneficii explic acest efect astfel : cei ce afieaz c sunt greu de cucerit sunt efectiv greu accesibili pentru c se percep (i sunt), valoroi, iar fiind valoroi devin atractivi. 3.3.6. Similaritate i complementaritate Diferitele genuri de similaritate i proximitate (etnic, religioas, socioprofesional, de varst, reziden, atractivitate fizic) nu lmurete foarte clar in ce msur aceti factori arat preferina pentru similaritate. Ne situm mai aproape de atractivitate cand ne referim la similaritatea sistemelor valorico atitudinale i a trsturilor de personalitate.

Investigaiile pe cupluri maritale au dovedit c: - exist o corelaie ridicat intre similaritatea axiologic i de personalitate, pe de o parte, i fericirea in csnicie. - se manifest o corelaie semnificativ intre satisfacia in csnicie i similaritatea reciproc perceput de cei doi soi; - la cuplurile care se declar fericite, similaritatea atitudinal perceput este mai mare decat cea real; - in perioada curii i hotrarii de cstorie similaritatea s-a dovedit foarte important pentru formarea cuplurilor. S-a impus ateniei teza formulat de R. Winch (1958) c indivizii se selecteaz reciproc in funcie de nevoile complementare. Complementaritatea implic fie - diferite niveluri ale aceeai nevoi(ex. un brbat cu o puternic nevoie de dominare va selecta ca partener o femeie cu un nivel mai sczut al respectivei nevoi); - niveluri inalte ale unor nevoi diferite care pot fi satisfcute doar impreun (o femeie cu inalt nevoie de dependen va alege un brbat cu o nevoie intens de a fi ingrijit). Sunt cercetri care au infirmat aceast tez (ex. s-a constatat c brbaii cu nevoie ridicat de dependen i de ingrijire se cstoresc cu femei ce au nevoi similare i de intensiti apropiate). In 1967 Winch propune o combinaie ntre complementaritatea nevoilor i a relaiilor de rol. Ex. un mariaj intemeiat pe complementaritatea brbatului dominant-femeia asculttoare are mai multe anse s fie armonice decat unul bazat pe complementaritatea invers. Primul e consensual cu prescrierea societal tradiional de rol. A. Kerckooff (1974) propune integrarea similaritii i complementaritii in descrierea i explicarea alegerii partenerului: in prima etap e mai important similaritatea valorilor i atitudinilor, mai tarziu devine important complementaritatea nevoilor. 3.4. Piaa marital. Mariajul ca schimb Dincolo de schimbrile intervenite in alegerea partenerului conjugal analizate in primul paragraf al acestui capitol, scopul alegerii a rmas acelai: s faci o opiune cat mai bun. Prin cstorie oamenii fac schimb de bunuri i servicii. Fiecare pretendent la cstorie va incerca s-i plaseze cat mai bine prin mariaj capitalul su monetar sau non monetar. Din perspectiva teoriei schimbului i a paradigmei costuri - beneficii suntem indreptii s admitem existena unei piee maritale. Este locul in care participanii ii etaleaz calitile (avere, statut social, frumusee fizic, abiliti intelectuale etc.). Ei ofer bunuri i servicii i ateapt bunuri i servicii. Caracteristicile acestei piee: - bunurile i serviciile nu se pot doar inchiria. Ele devin operante numai prin unirea partenerilor. - Este o pia mai difuz decat piaa de mrfuri. Nu funcioneaz in anumite locuri i momente. Locuri i imprejurri care servesc drept ocazii de desfurare a virtuilor (eventual de ascundere a viciilor) sunt: mediile colare sau de munc, cercuri de prieteni, discotecile, excursiile, mai nou ageniile i anunurilor matrimoniale. Scopul prezentrii pe pia este s gseti un partener cat mai plcut, aa cum e definit plcutul de gusturile personale, normele culturale, intr-o anumit msur de ateptrile prinilor i prietenilor. Valoarea de pia a unei persoane este dat de gradul in care deine caliti dorite de alii. In concepia tradiional a secolelor XIX i XX brbatul venea pe pia cu averea i statutul social, iar femeia cu frumuseea, tandreea, posibilitatea de a-i nate i crete urmai.

In ultimele decenii ale secolului XX se pretinde ca ambii parteneri s vin cu capital economic, social, cultural, emoional-afectiv. S-a transformat mecanismul schimbului, al evalurii costurilor i beneficiilor implicate de mariaj i anume: - perioada premarital , de curte este mai indelungat; - asumarea responsabilitii alegerii partenerului conjugal inseamn i costuri mai mari de timp, de bani, psihice i informaionale. Cel ce caut un partener de dragoste i cstorie trebuie s se intereseze unde poate gsi o pia mai bun, dar mai ales cine este persoana asupra creia i-a fixat atenia, cine sunt prinii ei, cum e vzut in cercul de prieteni. Cstoria bazate pe date sumare despre partener risc s fie foarte costisitoare. Cei mai muli indivizi, mai ales tinerii, prospecteaz singuri piaa marital prin experien direct (intalniri, dragoste romantic). Costurile nu sunt atat de ridicate, iar dragostea romantic aducea ea insi satisfacii. Persoanele mai in varst au mai puin timp, presiunile interne i externe de a se cstori sunt mai mari. Ele recurg la agenii matrimoniale, anunuri matrimoniale din ziare i site-uri pe Internet. S-au intreprins analize de coninut pe anunurile matrimoniale pentru a identifica acele caliti pe care le solicit brbaii de la femei i cele solicitate de la femei de la brbai. S-a constat c cerinele tradiionale funcioneaz inc. S-au produs doar uoare modificri in ce privete poziia acestora in ierarhie. Dintr-o analiz a anunurilor matrimoniale aprute in presa central romaneasc a ultimilor ani a rezultat c femeile cer de la brbai o situaie material bun, apoi seriozitate. Aspectul fizic apare pe ultimele locuri. Brbaii cer de la femei caliti estetice (de multe ori sunt menionate pretenii legate de varst, s fie mai tinere), seriozitate, situaie material. Exist o ajustare destul de pronunat intre ce se cere i ce se ofer atat la femei cat i la brbai. Ex: cu cat se prezint ca fiind mai valoroi ca avere, cu atat cer mai insistent frumusee, drglenie, tineree. Analiza site-ului www.sentimente.ro duce la concluzii asemntoare cu deosebirea c dimensiunea material-financiar, dei foarte important atat in cererea femeilor cat i in oferta brbailor nu are aceeai intensitate ca in anunurile din ziare. Seriozitatea (fidelitatea) este menionat insistent i din partea femeilor i a brbailor; mai ales de la femei se cere lipsa viciilor. Concluziile formulate pe baza datelor oferite de anunurile matrimoniale pot fi reprezentative doar pentru opiunile celor ce le-au fcu, deci nu ofer imaginea real a felului in care funcioneaz cererea i oferta pe piaa marital in intreaga ei complexitate. O mare parte din populaie s-ar putea s difere semnificativ sub aspectul caracteristicilor socio-demografice i psihosociale. Internetul a mrit considerabil spaiul de alegere, infruntand limitele proximitii spaiogeografice. In acest domeniu cercetrile sunt abia la inceput. 3.5. Cstoria ca proces multifactorial Realitatea de fiecare zi i studiile sistematice arat c pentru cei mai muli tineri prospectarea pieii, cunoaterea celuilalt nu sunt strategii deliberate in vederea mariajului. Ei nu se angajeaz in prietenii i mari iubiri fiindc vor s se cstoreasc. Mai curand,se cstoresc ca urmare a triri unor astfel de experiene. In acest spirit B. Murstein a dezvoltat un model a alegerilor maritale ca proces multifactorial ce cuprinde trei stadii principale premaritale: 1. Centrarea partenerilor pe stimulii pe care ii prezint fiecare: impresiile pe care partenerii i le fac in legtur cu atractivitatea fizic, reputaia, statutul lor social. 2. Cand stimulii sunt similari sau in raport de schimb echitabil se trece la centrarea partenerilor pe compatibilitatea axiologic (valoric): ii compar interesele, atitudinile, crezurile, nevoile i vd in ce msur sunt compatibile. Stimulii contribuie s fie prezeni dar ii pierd din semnificaie.

3. Focalizarea pe compatibilitatea nevoilor de rol : fiecare se intreab i incerc s testeze in ce msur cellalt ii poate satisface aspiraia de a avea in el un iubit, un prieten, un bun printe pentru copii si. Cand rspunsul la aceste intrebri este afirmativ urmeaz cu mare probabilitate cstoria. De aceea demersul lui B. Murdock se mai numete i teoria stimul valoare - rol. Parcurgerea acestor etape inseamn trecerea treptat de la aspecte exterioare la unele mult mai intime. Dei secvena numit logodn este astzi mai rar intalnit fiind inlocuit de coabitare, pe msur ce se intrevede cstoria intalnirile dintre cei doi sunt tot mai dese i mai lungi, cadourile ce se schimb sunt tot mai valoroase, iar angajamentul in calitate de cuplu fa de prini, prieteni, colegi este tot mai accentuat. Teme de reflecie 1. Ce consecine are alegerea partenerului de cuplu de ctre persoana in cauz i nu de ctre prini sau alte rude. 2.Identificai beneficiile cstoriilor etnic mixte. 3.Descriei, dup caz, o persoan atractiv (brbat / femeie).

10

BIBLIOGRAFIE: Ilu. Petru, (2005), Sociopsihologia i antropologia familiei, Iai: Editura Polirom; Ciuperc,Cristian (2000), Cuplul modern ntre emancipare i disoluie ,Bucureti: Editura Tipoalex; www.sociologieromaneasc.ro