IPCT STRUCTURI Membru al “GRUPULUI DE FIRME IPCT”

Str. T. Arghezi nr.21, Sector 2, 70132

PROIECTARE, CONSULTANTA, CERCETARE, EXPERTIZARE - STRUCTURI
CONSULTAN II , fax: 212.48.55
Bucuresti, tel.

ÙØ×Ü ÜÛ ÐÎÑ×ÛÝÌßÎÛ Í× ÛÈÛÝËÌ×Ûô ×Ò

ÆÑÒÛ ÍÛ×ÍÓ×ÝÛô ß ÍÌÎËÝÌËÎ×ÔÑÎ ÜÛ
Æ×ÜßÎ×Û ßÔÝßÌË×ÌÛ Ü×Ò ÛÔÛÓÛÒÌÛ ÜÛ
ßÎÙ×Ôß ßÎÍßô øÞÔÑÝËÎ× ÝÛÎßÓ×ÝÛ÷
ÝË ÙÑÔËÎ× ÊÛÎÌ×ÝßÔÛô ÝË ×ÒßÔÌ×ÓÛß
ÛÔÛÓÛÒÌËÔË× Óß× ÓßÎÛ ÜÛ ïëð ÓÓ

λ¼¿½¬¿®»¿ ×
 IPCT STRUCTURI Membru al “GRUPULUI DE FIRME IPCT”

Str. T. Arghezi nr.21, Sector 2, 70132

PROIECTARE, CONSULTANTA, CERCETARE, EXPERTIZARE - STRUCTURI
CONSULTAN II , fax: 212.48.55
Bucuresti, tel.

GHID DE PROIECTARE SI EXECUTIE, IN ZONE

SEISMICE, A STRUCTURILOR DIN ZIDARIE
ALCATUITE DIN ELEMENTE DE ARGILA ARSA,
(BLOCURI CERAMICE) CU GOLURI
VERTICALE, CU ÎN L IMEA ELEMENTULUI
MAI MARE DE 150 MM

INDICATIV GPE 102-04

ELABORATORI

Prof. dr. ing. Radu Petrovici

ing. Gheorghe Popescu

RESPONSABIL MTCT
ing. Octavian Manoiu

iunie 2004
 CUPRINS

I. Obiectul ghidului
I.1 Dispozitii generale
I.2 Lista de referinte

II. Reguli privind proiectarea cladirilor din zidarie cu elemente din argila arsa (blocuri ceramice) cu
goluri cu în l imea de referinta mai mare de 150 mm
II.1 Tipuri de corpuri utilizate la peretii structurali
II.1.1 Clasificarea corpurilor din punct de vedere al geometriei
II.1.2 Forme specifice blocurilor folosite în zone seismice
II.1.3. Condi ii minime de rezisten pentru blocurile de zid rie
II.2. Mortare pentru zidarii
II.3. Tipuri de zid rii
II.4. Tipuri de cl diri
II.5 Domenii de utilizare a blocurilor ceramice
II.5.1. Zidarie simpla (nearmata)
II.5.2. Zid rie confinat (cu centuri i stâlpisori din beton armat)

III. Elemente pentru calculul zidariilor cu corpuri ceramice cu goluri verticale cu în l imea de referinta
mai mare de 150 mm
III.1. Caracteristicile mecanice ale zid riilor cu blocuri ceramice cu goluri verticale cu în l imea >
150 mm
III.1.1 Rezistenta caracteristic la compresiune a zid riei
III.1.2. Rezisten a caracteristic la forfecare a zid riei cu blocuri ceramice
III.1.3. Rezisten a caracteristic la eforturi principale de întindere a zid riei nearmate
III.1.4. Rezisten a caracteristic la încovoiere a zid riei
III.1.5 Propriet ile de deformare ale zid riei
III.1.5.1. Rela ia efort-deforma ie
III.1.5.2. Modulul de elasticitate
III.1.5.3. Modulul de forfecare
III.2. Rezisten ele unitare de proiectare ale zid riei
III.3 Modele i metode de calcul pentru stabilirea for elor seismice
III.3.1 Generalita i
III.3.2. Determinarea for elor seismice de proiectare pentru pere ii structurali
III.4. Rezisten a de proiectare a pere ilor din zid rie cu blocuri ceramice cu goluri
verticale cu în l ime 150 mm din grupele 2a i 2b
III.4.1. Rezisten a de proiectare a pere ilor la for axial i încovoiere în planul peretelui
 III.4.2.Rezisten a de proiectare a pere ilor structurali la for t ietoare
III.4.2.1. Ipoteze de calcul
III.4.2.2. Pere i de zid rie confinat
III.4.2.3. Pere i de zid rie confinat i armat în rosturile orizontale.

IV. Cerinte privind proiectarea si executia

IV.1 Modulare dimensionala
IV.2. Alc tuirea suprastructurii
IV.2.1. Pere i structurali
IV.2.1.1 Condi ii generale
IV.2.1.2 Arii minime de zid rie i cerin e privind geometria pere ilor
IV.2.1.3 Sec iuni de zid rie sl bite prin goluri i li uri.
IV.2.2 Plan ee
IV.3 Proiectarea infrastructurii
IV.3.1. Funda iile pere ilor structurali
IV.3.2. Socluri
IV.3.3. Pere i de subsol
IV.3.4. Plan ee.
IV.4. Reguli de proiectare specifice pentru construc ii cu pere i structurali de zid rie
IV.4.1. Reguli de proiectare specifice pentru construc ii cu pere i structurali de zid rie
confinat
IV.4.1.1. Prevederi referitoare la stâlpi ori
IV.4.1.2. Prevederi referitoare la centuri
IV.4.2. Reguli de proiectare specifice pentru construc ii cu pere i de zid rie confinat i
armat în rosturile orizontale
IV.5 Detalii pentru executia zid riei
IV.5.1 eserea zid riei
IV.5.2 Rosturi de mortar
IV.5.3. Reazeme sub înc rc ri concentrate
IV.5.4. Prevederi tehnologice privind executia

V. Asigurarea si controlul calitatii la executie

Anexa A - Criterii pentru regularitatea structural

2
GHID DE PROIECTARE SI EXECUTIE, IN ZONE
SEISMICE, A STRUCTURILOR DIN ZIDARIE
ALCATUITE DIN ELEMENTE DE ARGILA
ARSA, (BLOCURI CERAMICE) CU GOLURI
VERTICALE, CU ÎN L IMEA ELEMENTULUI
MAI MARE DE 150 MM

INDICATIV GPE 102-04

IUNIE 2004

3
I. OBIECTUL GHIDULUI
I.1 Dispozitii generale
(1) Prezentul Ghid reglementeaz folosirea blocurilor ceramice cu goluri verticale cu în l imea de
referinta mai mare de 150 mm pentru executarea cladirilor cu pere i structurali din zid rie situate în
zone seismice.
(2) Ghidul completeaz , cu prevederi specifice, urm toarele reglement ri tehnice în vigoare în prezent
în România:
Normativ P100-92
Normativ P2-85
STAS 10109/1-82
SR-EN 771-1 - Elemente pentru zidarie de argila arsa
(3) Restul prevederilor din reglement rile men ionate r mân valabile dac nu contrazic prevederile din
prezentul Ghid.
(4) Ghidul urmeaza a fi reactualizat, dupa intrarea in vigoare a Codului de proiectare si executie
a structurilor din zidarie armonizat cu norma europeana EN1996-1 (EUROCODE 6) si a
Codului pentru proiectarea antiseismica a cladirilor revizuit si armonizat cu norma europeana
EN1998-1 (EUROCODE 8)

I.2 Lista de referinte

(1) Documentele normative date în cele ce urmeaz con in prevederi care, prin
intermediul referin elor din acest text, devin si prevederi ale acestui Ghid. Pentru documentele
normative mentionate se aplic prevederile celor mai recente edi ii ale acestora.
(2) Pân la adoptarea normelor europene EN citate în text în continuare i prezentate la pct. I.2.3, ca
norme na ionale, pentru aplicarea prevederilor din prezentul Ghid, se vor folosi:
reglement rile tehnice echivalente sau, dupa caz, alte reglement ri tehnice din România dac nu
contrazic prevederile prezentului Ghid, aratate mai jos la pct. 1.2.1 si pct. 1.2.2
reglementari specifice (Normativ/Agrement tehnic) elaborate si aprobate conform legisla iei din
România.

I.2.1. Standarde
1. STAS 10109/1-82 - Lucrari de zidarie. Calculul si alcatuirea elementelor
2. STAS 10104/83 - Constructii din zidarie. Prevederi fundamentale pentru calculul elementelor
sructurale
3. STAS 1030-85 - Mortare de zid rie i tencuial . Clasificare i condi ii tehnice.
4. STAS 2643-80 - Mortare obi nuite pentru zid rie i tencuial . Metode de încercare.
5. STAS 5185/1-86 - C r mizi i blocuri ceramice cu goluri verticale. Condi ii tehnice de calitate.
6. STAS 5185/2-86 - C r mizi i blocuri ceramice cu goluri verticale. Forme i dimensiuni.
7. STAS 8560-86 - Blocuri ceramice cu goluri orizontale.

4
8. STAS 10100/0-75- Principii de verificare a sigurantei constructiilor
9. STAS 10101/0-75- Ac iuni in constructii. Clasificarea si gruparea ac iunilor
10. STAS 10101/1-78- Ac iuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari permanente
11. STAS 10101/2-75- Ac iuni in constructii. Incarcari datorita procesului de exploatare
12. STAS 10101/0A-77- Ac iuni in constructii. Clasificarea si gruparea ac iunilor pentru constructii
civile si industriale
13. STAS 10101/2A1-87- Ac iuni înconstructii. Incarcari tehnologice din exploatare pentru constructii
civile, industriale si agrozootehnice.
14. STAS 10101/20-90 - Ac iuni înconstructii. Incarcari date de vant
15. STAS 10101/21-92 - Ac iuni înconstructii. Incarcari date de zapada
16. STAS 10101/23-75 - Ac iuni înconstructii. Incarcari date de temperatura exterioara
17. STAS 10101/23A-78 - Ac iuni înconstructii. Incarcari date de temperaturi exterioare înconstructii
civile si industriale.
18. STAS 10107/0-90 - Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si
beton precomprimat.
19. STAS 10107/1-90 - Plansee din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii generale de
proiectare
20. STAS 10107/2-92 - Plansee curente din placi si grinzi din beton armat si beton precomprimat.
Prescriptii de calcul si alcatuire

21. STAS 10107/3-90 - Plansee cu nervuri dese din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de
proiectare
22. STAS 10107/4-90 - Plansee casetate din beton armat. Prescriptii de proiectare

I.2.2 Normative si instruc iuni

1. P2-85 - Normativ privind alcatuirea, calculul i executarea structurilor din zid rie
2. C 17-82 - Instruc iuni tehnice privind compozi ia i prepararea mortarelor de zid rie i tencuial
3. NE 012-99 - Cod de practic pentru executarea lucr rilor din beton, beton armat i beton
precomprimat. Partea A: Beton i beton armat.
4. ST 009-96 - Specificatie tehnic privind cerin e i criterii de performan pentru produse din otel
utilizate ca arm turi în structuri din beton

I.2.3 Standarde Europene (asimilate ca standarde române SR)

1. SR EN 771-1 - Elemente pentru zidarie de argila arsa
2. SR EN 772-1 – Determinarea rezistentei la compresiune
3. SR EN 772-3 – Determinarea prin cantarire hidrostatica a volumului net si a procentului de goluri al
elementelor pentru zidarie din argila arsa
4. SR EN 772-5 – Determinarea continutului de saruri solubile active al elementelor pentru zidarie din
argila arsa

5
5. SR EN 772-7 – Determinarea absorbtiei de apa prin firbere pentru ruperea capilaritatii elementelor
pentru zidarie din argila arsa
6. SR EN 772-11 – Determinarea absorbtiei de apa datorita actiunii capilare a elementelor pentru
zidarie de beton cu agregate, piatra artificiala si naturala si viteza initiala de absorbtie a apei a
elementelor pentru zidarie din argila.
7. SR EN 772-13 – Determinarea densitatii aparente si absolute in stare uscata a elementelor pentru
zidarie (cu exceptia pietrei naturale).
8. SR EN 772-16 – Determinare dimensiuni
9. SR EN 772-19 – Determinarea dilatarii la umiditate a elementelor ceramice cu goluri orizontale
mari pentru zidarie de argila
10. EN 1052-1 - Determinarea rezistentelor la compresiune ale zidariei.
11. SR EN 1052-3 – Determinarea rezistentei initiale la forfecare.
12. EN 1015-11 - Determinarea rezistentelor la compresiune ale zidariei.
13. EN 998-2 - Mortare de uz general cu compozitie prescrisa

II. REGULI PRIVIND PROIECTAREA CLADIRILOR DIN ZIDARIE CU ELEMENTE DE

ARGILA ARSA (BLOCURI CERAMICE) CU GOLURI VERTICALE CU ÎN L IMEA DE
REFERINTA MAI MARE DE 150 MM

II.1 Tipuri de elemente utilizate la peretii structurali

(1) Corpurile de zid rie care fac obiectul prezentului Ghid sunt blocuri ceramice cu goluri verticale,
ce se incadreaza in cele doua grupe mari din SR EN 771-1 si au inaltimi de referinta mai mari de 150
mm:
grupa LD cu densitatea aparenta in stare uscata <1000 kg/m3;
grupa HD cu densitatea aparenta in stare uscata >1000 kg/m3.
(2) Corpurile au form de paralelipiped dreptunghic cu muchii drepte i fe e plane fiind prev zute,
pentru tesere intr-un perete, fie cu l ca de mortar, fie cu lamba i uluc/nut i feder.
(3) Gama de produse pentru zid rie pentru care sunt aplicabile prevederile prezentului Ghid, cuprinde
urm toarele grupe – (exemple sunt cele din figurile 2 si 3 din SR EN 771-1):
a. Blocuri ceramice cu goluri verticale i l ca pentru mortar pentru pereti structurali si/sau
pentru pereti nestructurali
b. Blocuri ceramice cu goluri verticale cu l ca i amprente suplimentare pentru mortar pentru
pereti structurali si/sau pereti nestructurali.
c. Blocuri ceramice cu goluri verticale N+F cu "nut i feder" numai pentru pereti nestructurali.

II.1.1. Clasificarea corpurilor din punct de vedere al geometriei

(1) In func ie de caracteristicile geometrice – volumul golurilor, grosimile peretilor interiori si
exteriori- corpurile de zid rie cu goluri se încadreaza, conform EUROCODE 6, în 4 grupe:

6
grupa 1 - corpuri de zidarie cu volum de goluri 25%;
grupa 2 - corpuri de zidarie cu goluri verticale, cu volum de goluri cuprins intre 25% si 55%;
grupa 3 - corpuri de zidarie cu goluri verticale, cu volum de goluri cuprins intre 55% si 70%;
grupa 4 - corpuri de zidarie cu goluri orizontale, cu volum de goluri 70%;
(2) Prezentul Ghid se refera la utilizarea, pentru cl diri situate în zone seismice, a blocurilor ceramice
cu goluri verticale cu în l imea rândului > 150 mm din grupa 2, clasificate in doua subgrupe, dup
cum urmeaz :

i) Blocuri din grupa 2a - care satisfac urm toarele condi ii (vezi figura II.1):
a) volumul de goluri este 50% din volumul blocului;
b) grosimea fetelor exterioare te 15 mm si cea a nervurilor interioare ti 10 mm;
c) nervurile interioare verticale ale blocurilor cu goluri sau celulare sunt realizate continuu pe
toata lungimea orizontala a blocului.

ii) Blocuri din grupa 2b - care satisfac urm toarele condi ii:
a) volumul de goluri este 50% din volumul blocului;
b) grosimea fetelor exterioare este 11 mm te < 15 mm si cea a nervurilor interioare 6 mm ti
< 10 mm;
c) nervurile interioare verticale ale blocurilor cu goluri sau celulare sunt realizate continuu pe
toata lungimea orizontala a blocului.
(3) Blocuri ceramice cu goluri verticale din grupa 2b nu se vor utiliza pentru pereti structurali la
constructii din clasa de importanta I. La unele constructii din clasa II de importanta, folosirea acestora
se poate face pe baza unor justificari prin calcule structurale si economice detaliate.

II.1.2. Forme specifice blocurilor folosite în zone seismice

(1) Pentru pereti structurali in zone seismice vor fi utilizate numai blocuri ceramice cu lacas de mortar
sau cu lacas si amprente suplimentare pentru mortar.

Not . Aceast condi ie rezult si din cerin ele Eurocode 6 i Eurocode 8- cap.9 care prev d ca la elementele
solicitate simultan la compresiune excentric i la for t ietoare în lungul rosturilor orizontale, eserea zid riei s se fac cu
umplerea complet a rosturilor verticale cu mortar.

7
 FIG. II.1 Blocuri ceramice cu goluri verticale din grupa 2a

II.1.3. Condi ii minime de rezisten pentru blocurile de zid rie

(1) Blocurile ceramice vor satisface urm toarele condi ii minime de rezisten :
- rezistenta normalizata la compresiune a corpurilor de zidarie nu trebuie fie mai mica decât
urmatoarele valori:
normal pe fata rostului orizontal : fb = 7.5 N/mm2;
paralel cu fata rostului orizontal, în planul peretelui : fbh = 2.0 N/mm2.
- valorile rezistentelor caracteristice care sunt luate în considerare în calcule sunt valorile
minimale ale fiecarei categorii, garantate printr-un certificat de conformitate cu norma de produs.
- in lipsa certificatului de conformitate, si ori de câte ori exista dubii privind conformitatea
calitatii corpurilor de zidarie cu norma respectiva, utilizarea la executie nu este permisa decât dupa
efectuarea unor încercari sistematice la receptie.

8
(2) Caracteristicile geometrice i fizico mecanice ale blocurilor ceramice pentru pereti vor fi precizate
de producator in Declaratia de Conformitate sau in Agremente Tehnice emise de MTCT. Acestea se
vor determina si se vor incadra in limitele (tolerantele) mentionate in standardele SR EN din seria 772:

II.2. Mortare pentru zidarii

(1) Mortarele utilizate pentru zid ria cu blocuri ceramice cu goluri verticale sunt definite ca
mortare de uz curent.
(2) Mortarele de zid rie de uz curent trebuie s fie conforme cerin elor instruc iunilor tehnice C 17-82
(3) Marcile minime de mortar ce se vor utiliza pentru pere ii de zid rie cu blocuri ceramice cu goluri
verticale vor fi:
Pentru pere i structurali:
M100 pentru zid rie executat cu corpuri cu rezisten a la compresiune > C100;
M50 pentru zid rie executat cu corpuri cu rezisten a la compresiune C100;
M25 pentru zid ria de la anexe gospod re ti i construc ii provizorii.
Pentru pere i nestructurali:
M50 pentru zid rie executat cu corpuri cu rezisten a la compresiune > C100;
M25 pentru zid ria executat cu corpuri cu rezisten a la compresiune C100;
M10 pentru zid ria de la anexe gospod re ti i construc ii provizorii.

II.3. Tipuri de zid rii

(1) Blocurile ceramice cu goluri verticale cu în l imea de referinta mai mare 150 mm pot fi folosite
pentru urm toarele tipuri de zid rie:
zid rie confinat (cu centuri i stâlpi ori din beton armat)
zid rie confinat i armat în rosturile orizontale

II.4. Tipuri de cl diri

(1) Cl dirile cu pere i structurali din zid rie cu blocuri ceramice cu goluri verticale se clasifica din
punct de vedere al regularit tii structurale în dou clase:
i. Cladiri cu regularitate structural în plan i în eleva ie
ii. Cladiri f r regularitate structural în plan i/sau în eleva ie

Nota. Criteriile generale pentru încadrarea cl dirilor cu pere i structurali din zidarie în clase de regularitate sunt
date în anexa A.

(2) Pentru calculul la ac iunea seismic modelele de calcul i coeficien ii de comportare se vor lua
din tabelul urm tor:

9
 Tabelul 1

Factor de comportare
Clasa de regularitate
Caz Model de calcul Zidarie Zidarie confinata si
confinata armata in rosturile
orizontle

1 Regularitate în plan si în elevatie Plan = 0.40 = 0.35

Neregularitate în plan i/sau în

2 Spa ial = 0.50 = 0.45
eleva ie

(3) Determinarea eforturilor de proiectare în pere ii structurali i verificarea condi iilor de siguran se
vor face obligatoriu prin calcul chiar dac sunt respectate integral condi iile de alc tuire date la II.5.

II.5 Domenii de utilizare a blocurilor ceramice

(1) Utilizarea blocurilor ceramice cu în l imea de referinta mai mare de 150 mm pentru realizarea
pere ilor structurali ai cl dirilor situate în zone seismice se stabileste în func ie de:
- regimul de în l ime al cl dirii (n num rul nivelurilor supraterane)
- zona seismic de calcul
- clasa de importan a cl dirii
- regularitatea structural
- densitatea pere ilor structurali pe fiecare dintre direc iile principale (p(%) = procentul ariilor
inimilor peretilor structurali, raportat la aria construita la parter, pentru directia de calcul considerata);
in fig. II.2 este exemplificat un partiu pentru o cladire parter la care densitatea peretilor este pe
o directie – 3.5% (peretii sunt dispusi la distante de 5.5 m), iar pe cealalta directie este de 6.8%
(peretii sunt dispusi la 4.0 – 4.5 m).

II.5.1. Zid ria simpl (nearmat )

(1) Din cauza capacitatii scazute de a disipa energia seismica, datorita rezistentei mici la
întindere si a lipsei de ductilitate, se interzice utilizarea structurilor de zidarie nearmata.
(2) Zid ria simpl (nearmat ) executat cu blocuri ceramice cu goluri verticale cu în l imea
rândului mai mare de 150 mm poate fi folosit , indiferent de grupa blocurilor, numai la anexe
gospod re ti, parter, în toate zonele seismice

10
 II.5.2. Zid rie confinat (cu centuri i stâlpisori din beton armat)
(1) Zid ria confinat executat cu corpuri ceramice cu goluri cu în l imea rândului > 150 mm
poate fi folosit pentru executarea cl dirior cu pere i structurali, în func ie de grupa
blocurilor, dup cum urmeaz :
i. Blocuri din grupa 2a
Regimul de în l ime maxim acceptat (n) i densitatea minim a pere ilor (p%) se stabilesc
conform tabelului 2, adaptat dupa prevederile din Normativul P2-85 – tab. 6.
Tabelul 2
H<6 m H<9 m H<12 m H<15 m
Zona seismica
( P+1E) ( P+2E) ( P+3E) ( P+4E)

A p 7% ----- ---- ----

B p 6% ----- ---- ----

C p 5% p 6% ---- ----
D p 4% p 5% p 6% ----
E p 3.5% p 4% p 5% ----
F p 3% p 3% p 3.5% p 4%

ii. Blocuri din grupa 2b

Regimul de în l ime maxim acceptat (n) i densitatea minim a pere ilor (p%) se vor lua
din tabelul urm tor în func ie de :
- Zona seismic de calcul conform P100-92
- Clasa de importan a cl dirii (coeficientul )
A. Cladiri cu regularitate structural în plan i în eleva ie (pentru care = 0.40)
Tabelul 3
Zona P P+1E (*) P+2E P+3E
seismica = 1.00 = 0.80 = 1.00 = 0.80 = 1.00 = 1.00
A p 4% p 3% ---- ---- ---- ----
p 3% p 3% p 8% p 7% ---- ----
B
(p 7%) (p 6%)
p 3% p 3% p 6% p 5% ---- ----
C
(p 5.5%) (p 4.5%)
p 3% p 3% p 5% p 4% p 8% ----
D
(p 4.5%) (p 3.5%) (p 7%)
p 3% p 3% p 4% p 3% p 6% ----
E
(p 5.5%)
p 3% p 3% p 3% p 3% p 4% p 6%
F
(p 5.5%)

11
(*) în cazul cl dirilor cu P+1E + M valorile "p%" din tabel se sporesc cu 1.5%; prevederea este
valabil numai în condi iile în care mansarda (M) respect urm toarele prevederi constructive:
peretii perimetrali nu depasesc o înaltime medie de 1.25 m;
restul peretilor de compartimentare ai mansardei sunt de tip usor – gipscarton,
sarpanta din lemn este proiectata astfel incat sa nu produca impingeri in peretii perimetrali;
zidaria peretilor structurali este confinata, cu stalpi ori care continua si la mansarda iar la partea
superioara a peretilor mansardei este prev zut o centura din beton armat;
(**) valorile din paranteze se refer la cladirile cu zid rie confinata si armata în rosturile orizontale
pentru care se poate lua = 0.35

B. Cladiri f r regularitate structural în plan i/sau în eleva ie (pentru care = 0.50)

Tabelul 4
P P+1E (*) P+2E P+3E
Zona seismica
= 1.00 = 0.80 = 1.00 = 0.80 = 1.00 = 1.00
A p 5% p 4% ---- ---- ---- ----
p 4% p 3% ---- p 8% ---- ----
B
(p 7.5%)

p 3% p 3% ---- p 7% ---- ----

C
(p 6.5%)
p 3% p 3% p 7% p 5% ---- ----
D
(p 6.5%) (p 4.5%)
p 3% p 3% p 5% p 4% ---- ----
E
(p 4.5%)
p 3% p 3% p 3% p 3% p 5% p 7%
F
(p 4.5%) (p 6.5%)

(*) în cazul cl dirilor cu P+1E + M valorile p% din tabel se sporesc cu 1.5% numai în condi iile în
care mansarda (M) respect prevederile constructive date mai sus.
(**) valorile din paranteze se refer la cladirile cu zid rie confinata si armata în rosturile orizontale
pentru care se poate lua = 0.45
(2) Distanta maxima admisa intre peretii structurali, va fi de 6.00 m, corelata cu procentele ariilor
plinurilor peretilor in sectiune orizontala, raportate la aria construita si cu suma plinurilor de zidarie
raportata la lungimea totala a peretelui;
(3) Grosimea minima nominala a peretilor va fi 250 mm
(4) Înaltimile maxime de nivel admise : hnivel = 3.2 m (din placa in placa).

12
FIG. II.2 Exemplu de partiu cu plong = 3.5% (pereti la distante de 5.5 m)
si ptransv = 6.8% (pereti la 4.0 - 4.5 m)

13
III. ELEMENTE PENTRU CALCULUL ZIDARIILOR CU BLOCURI CERAMICE CU
GOLURI VERTICALE CU ÎN L IMEA DE REFERINTA MAI MARE DE 150 MM
III.1. Caracteristicile mecanice ale zid riilor cu blocuri ceramice cu goluri verticale cu
în l imea mai mare de 150 mm
III.1.1 Rezistenta caracteristic la compresiune a zid riei
(1) Rezisten a caracteristic la compresiune a zid riei, fk, va fi cea comunicat de produc torul
blocurilor i trebuie s fie determinat pe baza rezultatelor încerc rilor pe probe din zid rie.

Not : Rezultatele încerc rilor pot fi ob inute din încerc ri efectuate în cadrul unui proiect sau din date existente în
banca de date.

(2) Rezisten a caracteristic la compresiune a zid riei va fi determinat prin încerc ri efectuate
conform reglementarilor in vigoare (seria SR-EN 772 i normele din Romania), sau stabilit plecând
de la o evaluare a datelor încerc rilor.
(3) Rezisten a caracteristic la compresiune pentru zid ria realizat cu blocuri ceramice cu goluri
verticale, realizata cu rosturi verticale umplute, fk, se determina pe baza rezultatelor experimentale, si
este egal cu cea mai mic dintre valorile:
fk= fmk/1.2 sau fk=fi, min (III.1)
unde
fmk - este media rezisten elor la compresiune pentru numarul de probe minim;
fi, min - este rezisten a cea mai mic ob inut pe una dintre probe;
(4) Când nu exist date ale încerc rilor, rela ia între rezisten a caracteristic la compresiune a zid riei,
fk, i rezisten a corpurilor i a mortarului poate fi ob inut cu relatia (3.1) din EUROCODE 6,

fk K fb0.70 fm0.30 (3.1) (III.2)

unde:
K – este o constant care depinde de tipul corpului de zid rie i de tipul mortarului; pentru
blocurile ceramice din grupa 2a valoarea coeficientului este K = 0.50, iar pentru blocuri
de zidarie din grupa 2b valoarea coeficientului este K = 0.45 pentru zid rie cu mortare de
uz curent;
fb – este rezisten a normalizat la compresiune a corpurilor de zid rie, pe direc ia solicit rii
aplicate, în N/mm2;
fm – este rezisten a la compresiune a mortarului, în N/mm2;
cu condi ia ca s fie satisf cute urm toarele cerin e:
- fb – nu este mai mare (teoretic) decât 75 N/mm2 când se utilizeaz mortar de zid rie de uz
curent;
- fm – nu este mai mare de 20 N/mm2 nici mai mare decât 2fb pentru mortarele de uz curent;
- zid ria este alc tuit în conformitate cu prevederile din capitolul IV.

14
 - coeficientul de varia ie a rezisten ei corpurilor de zid rie nu este mai mare de 25%;
- toate rosturile satisfac cerin ele din cap. IV astfel ca s poat fi considerate umplute;
- grosimea zid riei este egal cu l imea sau lungimea corpului, astfel încât nu exist rost de
mortar paralel cu fa a peretelui pe toat lungimea acestuia sau pe orice por iune din aceasta.
(5) Când solicit rile sunt paralele cu direc ia rosturilor orizontale, rezisten a caracteristic la
compresiune poate fi determinat de asemenea cu rela ia (III.2), utilizând rezisten a normalizat la
compresiune a corpului de zid rie, fbh, ob inut din încerc ri în care direc ia de aplicare a înc rc rii pe
epruveta de încercare este aceea i cu direc ia solicit rii în zid rie, dar cu factorul de corectie , luat
mai mic sau egal cu 1,0. Pentru corpurile de zid rie din Grupa 2a si 2b, coeficientul K va fi apoi
multiplicat cu 0,5.

III.1.2. Rezisten a caracteristic la forfecare a zid riei cu blocuri ceramice

(1) Rezisten a caracteristic la forfecare a zid riei, fvk va fi cea comunicat de produc torul blocurilor
i trebuie s fie determinat pe baza rezultatelor încerc rilor pe probe din zid rie.

Not : Rezultatele încerc rilor pot fi ob inute din încerc ri efectuate în cadrul unui proiect sau din date existente în
banca de date.

(2) Rezisten a caracteristic ini ial la forfecare a zid riei, fvk0 va fi determinat prin încerc ri conform
reglementarilor in vigoare, sau poate fi stabilit dintr-o evaluare a rezultatelor unor încerc ri.
(3) Dac nu sunt disponibile rezultate experimentale, valorile pentru rezisten a ini ial la forfecare a
zid riei, fvk0, realizat cu mortar de zid rie de uz curent, va fi luat astfel:
- fvk0 = 0.35 N/mm2 – pentru zidarie cu mortarM100 si M50;
- fvk0 = 0.25 N/mm2 – pentru zidarie cu mortar M25
- fvk0 = 0.11 N/mm2 – pentru zidarie cu mortar M10
(4) Rezisten a caracteristic la forfecare a zid riei, fvk, când se utilizeaz mortar de zid rie de uz
curent cu toate rosturile satisfacand cerin ele din cap IV, astfel ca s poat fi considerate umplute, va fi
luat cea mai mic dintre valorile determinate cu rela iile (III.3.a i b)
fvk= fvk0+0,4 d (III.3.a)
sau
fvk= 0,9 (0,034 fb+0,14 d) (III.3.b)
unde:
fvk0 -este rezisten a caracteristic ini ial , sub efort de compresiune zero
d- este efortul unitar de compresiune perpendicular pe planul de forfecare în element la nivelul
luat în considerare, utilizând combina ia de incarcari corespunz toare
fb - este rezisten a normalizat la compresiune a blocurilor de zid rie, pentru direc ia de aplicare
a înc rc rii pe probele de încercare perpendicular pe fa a de pozare.

15
III.1.3. Rezisten a caracteristic la eforturi principale de întindere a zid riei nearmate
(1) Rezisten a caracteristic la eforturi principale de întindere a zid riei nearmate, ftk, va fi cea
comunicat de produc torul blocurilor i trebuie s fie determinat pe baza rezultatelor încerc rilor pe
probe din zid rie.
Not : Rezultatele încerc rilor pot fi ob inute din încerc ri efectuate în cadrul unui proiect sau din date existente în
banca de date.

(2) Rezisten a caracteristic la eforturi principale de întindere a zid riei nearmate se poate determina
prin încerc ri la compresiune pe diagonal , pe elemente de prob de form patrat , conform
reglement rilor specifice, sau dintr-o evaluare a rezultatelor încerc rilor existente într-o banc de date.
(3) În absen a unor rezultate experimentale, pentru proiectare, rezisten a caracteristic la eforturi
principale de întindere a zid riei nearmate, realizat cu mortar de zid rie de uz curent, cu toate
rosturile îndeplinind cerin ele din cap. IV pentru a fi considerate umplute, va fi luat egal cu:
- ftk = 0.27 N/mm2 pentru zidarie cu mortar M100 si M50
- ftk = 0.18 N/mm2 pentru zidarie cu mortar M25
- ftk = 0.09 N/mm2 pentru zidarie cu mortar M10

III.1.4. Rezisten a caracteristic la încovoiere a zid riei

(1) În cazul solicitarii la încovoiere perpendicular pe planul zidariei, trebuie luate în considerare
urm toarele valori corespunz toare modurilor specifice de rupere:
- rezisten a la încovoiere dupa un plan de rupere paralel cu rosturile orizontale, fxk1 ;
- rezisten a la încovoiere dupa un plan de rupere perpendicular pe rosturile orizontale, fxk2
(vezi figura III.1).

(a) Plan de rupere paralel (b) Plan de rupere perpendicular

cu rosturi orizontale, fxk1 pe rosturile orizontale, fxk2
Figura III.1 Planuri de rupere ale zid riei încovoiate

(2) Rezisten ele caracteristice la încovoiere ale zid riei, fxk1 i fxk2, vor fi cele vor fi cele comunicate de
produc torul blocurilor i trebuie s fie determinate pe baza rezultatelor încerc rilor pe probe din
zid rie.

16
 Not : Rezultatele încerc rilor pot fi ob inute din încerc ri efectuate în cadrul unui proiect sau din date existente în
banca de date.

(3) În lipsa unor date rezultate din încerc ri valorile rezistentelor caracteristice la încovoiere ale
zidariei realizata cu mortar de uz curent, fxk1 i fxk2, se vor lua astfel:
- fxk1 = 0.27 N/mm2 pentru zidarie cu mortar M10 si M50
- fxk1 = 0.18 N/mm2 pentru zidarie cu mortar M25
- fxk1 = 0.09 N/mm2 pentru zidarie cu mortar M10

- fxk2 = 0.55 N/mm2 pentru zidarie cu mortar M100 si M50

- fxk2 = 0.35 N/mm2 pentru zidarie cu mortar M25
- fxk2 = 0.18 N/mm2 pentru zidarie cu mortar M10
(4) Pentru pere ii nestructurali realiza i cu corpuri de zid rie "nut i feder" rezisten ele la încovoiere
perpendicular pe planul peretelui (fxk1, fxk2) vor fi cele comunicate de produc torul blocurilor i
trebuie s fie determinate pe baza rezultatelor încerc rilor pe probe din zid rie. Aceste valori nu pot fi
mai mari decât cele indicate la III.1.4 (3).

III.1.5 Propriet ile de deformare ale zid riei

III.1.5.1. Rela ia efort-deforma ie
(1) Pentru calculul capacit tii de rezisten a sec iunii elementelor de zid rie, rela ia
efort unitar -deforma ie specific ( ) a zid riei cu blocuri ceramice cu goluri verticale cu
inaltime mai mare de 150 mm din grupa 2a va fi considerat biliniar cu deforma ia specifica
maxima corespunzatoare ruperii la compresiune centrica r = 3.5‰
(2) Pentru calculul capacit tii de rezisten a sec iunii elementelor de zid rie, rela ia efort
unitar -deforma ie specific ( ) a zid riei cu blocuri ceramice cu goluri verticale cu
inaltime mai mare de 150 mm din grupa 2b va fi considerat biliniar , iar valoarea
deforma iei specifice maxime corespunz toare ruperii la compresiune centrica r va fi cea
comunicata de producator pe baza încercarilor.
(3) În absenta datelor rezultate din încerc ri, deformatia specific maxim corespunz toare
ruperii la compresiune centric se va lua r = 0.7 ‰.

III.1.5.2. Modulul de elasticitate

(1) Modulul de elasticitate secant de scurt durat , E, va fi cel comunicat de produc torul blocurilor i
trebuie s fie determinat pe baza rezultatelor încerc rilor pe probe din zid rie.
(2) În absen a unei valori determinate prin încerc ri, pentru utilizarea în analiza structural , modulul
de elasticitate secant de scurt durat al zid riei, E, se va lua egal cu 1000fk.

17
(3) Modulul de elasticitate de lung durat va fi evaluat pe baza valorii modulului secant de scurt
durat , inand seama de efectele curgerii lente astfel:
E lung durat =E scurt durat / (1+ ) (III.4)
unde
este coeficientul final de curgere lent

(4) Valoarea modulului de elasticitate Econf, pentru zid ria confinat se determin cu rela ia:
EI E c I c
E conf (III.5)
I Ic
în care:
E modulul de elasticitate al zid riei
Ec modulul de elasticitate al betonului
I momentul de iner ie al sectiunii de zid rie în raport cu axa principal de iner ie
Ic momentul de iner ie al sectiunii de beton în raport cu axa principal de iner ie

III.1.5.3. Modulul de forfecare

(1) Modulul de forfecare, G, va fi luat egal cu 25% din modulul de elasticitate E.

III.2. Rezisten ele unitare de proiectare ale zid riei

(1) Rezisten ele de proiectare ale zid riei se stabilesc prin împ r irea valorilor rezisten elor
caracteristice ale zid riei la coeficientul par ial de siguran pentru material M stabilit conform
aliniatului (2), (3) si (4).
Rezisten ele de proiectare vor fi corectate cu coeficien ii condi iilor de lucru "m" conform STAS
10109-82 pct. 4.8 si 4.9.

fk
rezisten a de proiectare la compresiune a zid riei: f d , în care fk se stabile te conform
M

cap. III.1.1.
f xk1 f xk1
rezisten ele de proiectare la încovoiere ale zid riei: f xd1 i f xd 2 ,
M M

în care fxk1 i fxk2 sunt date la par. III.1.4

f vk
rezisten a de proiectare la forfecare a zid riei: f vd în care fvk se stabile te conform cap.
M

III.1.2.
(2) Pentru calculul la starea limit ultim , valoarea coeficientului par ial de siguran pentru zid rie, se
va lua M = 2.5 . Valoarea corespunde condi iilor normale de control al execu iei date la cap. V.
(3) Pentru cazurile în care, conform cap V., beneficiarul poate accepta controlul redus al execu iei,
coeficientul par ial de siguran se va lua M = 3.0.

18
(4) Pentru calculul la starea limit de serviciu valoarea coeficientului par ial de siguran se va lua M

= 1.0 pentru toate elementele structurale i nestructurale, indiferent de clasa de importan a

construc iei.

III.3 Modele i metode de calcul pentru stabilirea for elor seismice

III.3.1 Generalita i
(1) Pentru stabilirea for elor seismice de proiectare, care ac ioneaz în planul peretelui, modelul i
metoda de calcul vor fi cele date în Tabelul 1 – vezi cap II.4. de mai sus, în func ie de clasa de
regularitate a construc iei.
(2) For ele seismice de proiectare care ac ioneaz perpendicular pe planul peretelui se vor
determina în conformitate cu prevederile din Normativul P100-92 .
(3) Pentru determinarea eforturilor sectionale (N,M,T) în elementele structurii si pentru determinarea
deplasarilor laterale ale acesteia poate fi folosit orice program de calcul bazat pe principiile
recunoscute ale mecanicii structurilor.

III.3.2. Determinarea for elor seismice de proiectare pentru pere ii structurali

(1) Distribu ia for ei totale între pere ii structurali rezult din modelul de calcul.
(2) Pentru construc iile cu plan ee rigide în plan orizontal, for a seismic de proiectare pentru
ansamblul construc iei se distribuie pere ilor structurali propor ional cu rigiditatea lateral a
fiec ruia determinat .
(3) Pentru construc iile cu plan ee f r rigiditate în plan orizontal, for a seismic de proiectare pentru
ansamblul construc iei se distribuie pere ilor structurali propor ional cu masa aferent fiec ruia.
(4) Fortele taietoare de baza pentru peretii structurali determinate prin calculul liniar elastic, pot fi
redistribuite între peretii de pe aceeasi directie, cu conditia ca echilibrul global sa fie satisfacut (suma
acestor forte sa fie egala cu forta taietoare de baza pentru ansambul cladirii) si ca forta taietoare în
oricare perete sa nu fie redusa cu mai mult de 20% si nici sa fie sporita cu mai mult de 20%.

III.4. Rezisten a de proiectare a pere ilor din zid rie cu blocuri ceramice cu goluri
verticale cu în l ime mai mare de 150 mm din grupele 2a i 2b
III.4.1. Rezisten a de proiectare a pere ilor la for axial i încovoiere în planul peretelui
(1) Peretii din zidarie nearmata vor fi proiectati astfel ca, sub efectul încarcarilor verticale, cu valorile
din gruparea speciala de încarcari, si al fortelor seismice de calcul, întreaga sectiune orizontala a
peretelui sa ramâna comprimata, oricare ar fi pozitia acesteia pe înaltimea cladirii.
(2) La proiectarea peretilor din zidarie confinata, va fi neglijata rezistenta la eforturi unitare de
întindere a betonului din stâlpisorul întins si a mortarului din rosturile orizontale ale zidariei.
(3) Pentru calculul peretilor din zidarie confinata se va tine seama de capacitatea de rezistenta a
elementelor de confinare verticale data de sectiunea de beton si de armatura acestora.

19
(4) În absenta unui calcul mai exact, momentul încovoietor capabil, asociat fortei axiale de calcul (N),

pentru un perete din zidarie confinata M zc

max ( N) , cu sectiunea orizontala de forma oarecare, se

calculeaza prin însumarea momentului ultim al sectiunii ideale de zidarie nearmata M zs

max ( N) cu

momentul corespunzator armaturilor din stâlpisorii de la extremitati (Ma) :

M zc zs
max ( N ) M max ( N) M a (III.6)

(5) Momentul ultim al sectiunii ideale de zidarie nearmata M zs

max ( N) se calculeaza în urmatoarele

ipoteze:
este valabila ipoteza sectiunilor plane;
în cazul corpurilor din grupa 2a valorile maxime ale deformatiilor specifice ale zidariei si
betonului sunt egale: m = - 0.0035;
în cazul corpurilor din grupa 2b valoarea maxima a deforma iei specifice a zidariei va fi luata
conform prevederilor de la III.1.5 (1) .
aria de beton armat a stâlpisorilor comprimati poate fi înlocuita cu o arie echivalenta de
zidarie; coeficientul de echivalenta este raportul dintre rezistenta de calcul a betonului din
stâlpisor si rezistenta de calcul a zidariei;
blocul eforturilor de compresiune are forma dreptunghiulara cu valoarea maxima egala cu
rezistenta de calcul a zidariei si este concentrat pe o adâncime xechiv = 0.8 x unde "x" este
adancimea zonei comprimate rezultata din ipoteza sectiunilor plane;
adâncimea maxima a zonei comprimate va fi x xmax = 0.5 l unde l este lungimea peretelui.
(6) Valoarea momentului încovoietor corespunzator armaturilor din stâlpisori (presupuse aceleasi la
ambele extremitati) este
Ma l 2e A s f yd (III.7)

unde :
l - lungimea peretelui;
e - distanta de la centrul de greutate al armaturilor din stâlpisori pâna la marginea sectiunii
orizontale a peretelui;
As - aria armaturilor verticale dintr-un stâlpisor;
fyd - rezistenta de calcul a armaturii (Ra, conform STAS 10107/0-90).

III.4.2.Rezisten a de proiectare a pere ilor structurali la for t ietoare

III.4.2.1. Ipoteze de calcul
(1) Eforturile unitare tangen iale date de for a t ietoare de proiectare se consider , în cazul zid riei
confinate. uniform distribuite pe lungimea zonei comprimate.
(2) În cazul pere ilor în form de I,L,T rezisten a de proiectare la for t ietoare a peretelui este egal
cu rezisten a de proiectare la for t ietoare a inimii.

20
III.4.2.2. Pere i de zid rie confinat
(1) Rezisten a de proiectare la for t ietoare a pere ilor de zid rie confinat , VRd, se ob ine prin
însumarea de rezisten ei de proiectare la forfecare a panoului de zidarie (VRd1) i a rezisten ei de
proiectare la forfecare datorat arm turii din stâlpi orul comprimat (VRd2)

VRd = VRd1 + VRd2 (III.9)

(2) Rezisten a de proiectare la forfecare a panoului de zid rie se va calcula cu formula

VRd1 = fvd t lc (III.10)

unde
- fvd rezisten a unitar de proiectare la forfecare a zid riei, corespunz toare efortului unitar de
compresiune d determinat considerând c întreaga înc rcare vertical este preluat de zona
comprimat a peretelui;
- t grosimea peretelui;
- lc lungimea zonei comprimate a peretelui.
(3) Pentru parter, rezisten a de proiectare la forfecare a panoului de zid rie se va lua egal cu 0.30 din
valoarea dat de rela ia (III.10).
(4) Rezisten a de proiectare la forfecare a arm turii verticale din stâlpi orul comprimat se va
calcula cu formula

VRd 2 0.2 A asc f yd (III.11)

unde
- Aasc i fyd sunt aria i rezisten a de proiectare a arm turii din stâlpi orul comprimat;
(5) O parte, 50%, din arm tura din centura superioar a plan eului poate fi considerat ca arm tur
în rosturile orizontale, .

III.4.2.3. Pere i de zid rie confinat i armat în rosturile orizontale.

(1) Rezisten a de proiectare la for t ietoare a pere ilor de zid rie confinat i armat în rosturile
orizontale se calculeaz prin însumarea rezisten ei la forfecare a zid riei confinate (VRd1+ VRd2 -
determinat conform III.4.2.2.) i a rezisten ei de proiectare la forfecare a arm turilor din rosturile
orizontale

VRd = VRd1 + VRd2 + VRd3 (III.12)

(2) Rezisten a de proiectare la forfecare a arm turilor din rosturile orizontale se calculeaz cu formula:

21
 A sw
VRd 3 0.8L f yd (III.13)
s
unde
-L lungimea peretelui;
- Asw aria arm turii din rosturile orizontale (pentru preluarea for ei t ietoare);
-s distan a între arm turile pentru preluarea for ei t ietoare - Asw;
- fyd rezisten a de proiectare a arm turii.
(3) O parte, 50%, din arm tura din centura plan eului poate fi ad ugat arm turii din rosturile
orizontale (Asw).

IV. CERINTE PRIVIND PROIECTAREA SI EXECUTIA

IV.1 Modulare dimensionala
(1) La proiectarea cladirilor cu pereti structurali de zidarie din blocuri ceramice cu goluri verticale cu
în l imea de referin > 150 mm se vor respecta urm toarele reguli de modulare:
1. Modulare în plan:
axele modulare vor fi stabilite astfel încât distan a liber între doi pere i sa fie multiplu de
½ bloc;
în cazurile în care modularea axelor nu este posibil , se vor mari dimensiunile
stâlpi orilor de beton armat astfel încât zid ria sa fie multiplu intreg de ½ bloc
golurile de ferestre i usi precum si plinurile dintre acestea (spaletii) vor avea lungimea,
multiplu întreg de ½ bloc;
în cazul în care modularea plinurilor dintre golurile de u i i ferestre nu este posibila se
vor prevedea elemente de completare din beton armat la marginea golurilor

2. Modulare în eleva ie
distanta între fata superioara a planseului pe care reazema peretele i fa a inferioar a
centurilor de beton ale planseului superior va fi egala cu un multiplu intreg al înaltimii de
referin a a blocului (eventuale diferente pot compensate prin marirea inaltimii centurilor
sau prin modificarea inaltimii etajelor)
distan a între fata superioara a planseului pe care reazem peretele i fata inferioara a
golurilor de ferestre va fi egala cu un multiplu întreg al înaltimii de referin a blocului
(eventualele diferen e pot fi compensate prin turnarea unei centuri de beton armat la
partea superioara a parapetului); idem pentru zid ria de deasupra golului de u a/fereastra

22
FIG. IV.1 Exemple de modulare in elevatie la goluri de ferestre

23
FIG. IV.2 Exemple de modulare in elevatie la goluri de usi

24
(2) Pentru executarea zidariei se vor folosi numai corpuri întregi i corpuri ½ din sortimentul
produc torului; în mod exceptional se pot accepta corpuri ½ rezultate prin t ierea corpului întreg cu
mijloace mecanice (cu flexul). Se interzice folosirea corpurilor ½ rezultate prin spargere cu ciocanul.
(3) Nu sunt admise complet ri ale zidariei, în plan i în elevatie, cu caramizi cu alte dimensiuni
(lungimi, l imi sau în l imea de referin )
(4) Nu sunt admise complet ri ale zid riei în plan cu frac iuni de bloc cu lungimi diferite de ½ bloc,
rezultate prin t iere sau prin spargere

IV.2. Alc tuirea suprastructurii

IV.2.1. Pere i structurali
IV.2.1.1 Condi ii generale
(1) To i pere ii de zid rie care îndeplinesc condi iile geometrice de la pct. IV.2.1.2, condi ia de
continuitate pân la funda ii i care sunt executa i din materialele men ionate la cap. II, vor fi
considera i "pere i structurali" i vor fi proiecta i conform prevederilor din prezentul capitol.
(2) Pere ii structurali care alc tuiesc o structur de zid rie sunt de dou categorii:
- pere i izola i (montan i), lega i între ei numai prin plan ee;

- pere i cupla i (cu goluri de u i i/sau ferestre) constitui i din montan i lega i între ei, la nivelul
fiec rui plan eu, prin grinzi de cuplare de beton armat.

(3) Pere ii de zid rie care nu îndeplinesc condi iile de la (1) vor fi considera i "pere i
nestructurali" i vor fi calcula i i alc tui i conform prevederilor specifice.

IV.2.1.2 Arii minime de zid rie i cerin e privind geometria pere ilor

(1) Valorile necesare ale ariilor nete de zidarie ale pere ilor structurali (plinurile) , pe ambele direc ii
principale ale construc iei, se vor stabili prin calcul în func ie de tipul zid riei, zona seismic i
num rul de niveluri al construc iei. Aceste valori nu vor fi mai mici decat cele din tabelele din cap.
II.5.2
(2) Lungimea minim a spale ilor adiacen i golurilor de u i i ferestre se stabile te, în func ie de cea
mai mare în l ime a golurilor adiacente sau de grosimea peretelui, (cu respectarea conditiilor de
modulare dimensionala date la cap. IV.1) dup cum urmeaz :
- pentru zid rie nearmat :

spale i marginali la pere i de fa ad i interiori : lmin = 0,6 hgol 1,20 m

spale i intermediari la pere i de fa ad i interiori : lmin = 0,5 hgol 1,00 m
- pentru zid ria confinat :

spale i marginali la pere i de fa ad i interiori : lmin = 0,5 hgol 1,00 m

spale i intermediari la pere i de fa ad i interiori : lmin = 0,4 hgol 0,80 m

25
(3) În cazul în care lungimile minime date mai sus nu pot fi respectate se vor introduce stâlpi ori de
beton armat pentru sporirea rezisten ei spaletului la for a t ietoare.
(4) Grosimea minim a pere ilor structurali de zid rie de toate tipurile va fi de 250 mm.
(5) Valoarea raportului între în l imea efectiv a peretelui (hef) i grosimea efectiv a acestuia (tef),
este limitat , indiferent de zona seismic i de num rul de niveluri al construc iei, dup cum urmeaz :
- zid rie nearmat - hef/tef 12;
- zid rie confinat - hef/tef 15.

IV.2.1.3 Sec iuni de zid rie sl bite prin goluri i li uri.

(1) Golurile pentru u i i ferestre vor fi amplasate, de regul , în aceia i pozi ie la toate nivelurile
construc iei.
(2) Nu se admite ca sec iunea orizontal a pere ilor structurali s fie sl bit prin:
- goluri verticale pentru co uri de fum sau ventila ii;

- li uri orizontale sau oblice pentru instala ii realizate prin spargere sau zidire.
(1) Nu se admit li uri verticale executate la zidire, si nici slituri pentru instala ii executate
prin frezare sau spargere.
(2) Trecerile prin pereti vor fi realizate prin goluri stabilite prin proiect, la zidire. Este
interzis a se sparge zidaria, dupa executarea acesteia, pentru crearea golurilor de trecere a
conductelor de instalatii.

IV.2.2 Plan ee
(1) Pentru proiectarea plan eelor se va ine seama de prevederile specifice date în continuare.
(2) Urm toarele categorii de plan ee sunt considerate rigide în plan orizontal:
- plan ee de beton armat monolit sau din predale cu suprabetonare continu cu grosime 60
mm, armat cu plas de o el beton cu aria 250 mm2/m;

- plan ee din panouri sau semi panouri prefabricate de beton armat îmbinate pe contur prin
piese metalice sudate, bucle de o el beton i beton de monolitizare;

- plan ee executate din prefabricate de tip fâ ie, cu bucle sau bare de leg tur la extremit i i cu
suprabetonare continu cu grosime 60 mm, armat cu plas din o el beton cu aria 250 mm2/m.

(3) Nu se admit, la structurile ce fac obiectul prezentului Ghid, plan ee care sunt considerate f r
rigiditate în plan orizontal:
- plan ee din fâ ii prefabricate cu bucle sau bare de leg tur la extremit i, f r suprabetonare
armat sau cu ap nearmat cu grosimea 30 mm;

- plan ee din prefabricate de beton cu dimensiuni mici, sau din blocuri ceramice, cu
suprabetonare armat ;

26
 - plan ee din lemn, cu urm toarele excep ii

în cazul folosirii blocurilor din grupa 2a: pentru toate plan eele construc iilor cu
maximum trei niveluri din clasele de importan III i IV în zona seismica F (Ks =
0.08) i pentru plan eul peste ultimul nivel al construc iilor cu maximum doua
niveluri (P+1E) din clasa de importan IV situate în zona seismica E (Ks = 0.12)

în cazul folosirii blocurilor din grupa 2b: pentru plan eul peste ultimul nivel al
construc iilor cu maximum doua niveluri (P+1E) din clasa de importan IV situate în
zona seismica F (Ks = 0.08)

IV.3 Proiectarea infrastructurii

(1) Alc tuirea infrastructurii construc iilor de zid rie va respecta principiile generale din Normativul
P100-92 i prevederile specifice date în continuare.
(2) Dimensionarea funda iilor, soclurilor i pere ilor de subsol se va face prin calcul pentru
satisfacerea condi iilor de rezisten sub efectul înc rc rilor verticale, al înc rc rilor provenite din
ac iunea seismic i al împingerii p mântului, în cazul pere ilor de contur ai subsolurilor.
(3) Pentru dimensionarea funda iilor, soclurilor i pere ilor de subsol ac iunea seismic se vor lua în
calcul cu valorile care corespund rezisten elor de proiectare la încovoiere ale pere ilor din eleva ie
determinate considerând suprarezisten a arm turilor; în cazul pere ilor cupla i se va ine seama i de
modificarea for ei axiale corespunz tor rezisten elor de proiectare la for t ietoare ale grinzilor
de cuplare.
(4) În cazul fundarii pe terenuri dificile se va tine seama de prevederile normativelor in vigoare – P7-
2000, etc.

IV.3.1. Funda iile pere ilor structurali

(1) Funda iile pere ilor structurali vor fi de tip "talp continu ".
(2) T lpile de funda ie pot fi realizate, în func ie de m rimea eforturilor i de natura terenului de
fundare, din beton simplu sau din beton armat.

IV.3.2. Socluri
(1) În cazul construc iilor f r subsol, soclul i funda iile vor fi, de regul , axate fa de pere ii
structurali.
(2) L imea soclului va fi cel putin egal cu grosimea peretelui de la parter; se admite o retragere de
maximum 50 mm a fe ei exterioare a soclului în raport cu planul zid riei de la parter, cu conditia ca
soclul sa aiba in grosimea planseului, o consola de 50 mm (rezemarea blocului de zidarie sa se
realizeze pe toata suprafata acstuia).
(3) Soclul se va executa, de regul , din beton armat.
(4) În cazul amplasamentelor cu teren normal de fundare, pentru construc ii din clasa de importan
III, cu regim de în l ime P+2E, în zonele seismice cu Ks 0.12, precum i pentru construc ii din

27
clasa de importan IV, în toate zonele seismice, se accept executarea soclului din beton simplu dac
rezultatele calculelor de dimensionare permit aceast solu ie.
(5) În situa iile de la (4), în socluri, la nivelul pardoselii parterului, se va prevedea un sistem de
centuri care formeaz contururi închise. Aria arm turilor longitudinale din centuri va fi cu cel pu in
20% mai mare decât aria arm turilor centurilor de la nivelurile supraterane de pe acela i perete. În
cazurile în care în l imea soclului, peste nivelul t lpii de fundare, este 1,50 m se va prevedea i o
centur la baza soclului cu aceia i arm tur ca i centura de la nivelul pardoselii.
(6) Centurile din socluri nu vor fi întrerupte de golurile pentru instala ii.
(7) În cazul cl dirilor la care, conform prevederilor de la (4), soclurile sunt executate din beton
simplu, must ile pentru elementele din suprastructur (stâlpi ori) vor fi ancorate în soclu pe o
lungime de minimum 60d 1,0 m. În cazul în care, conform (5), în soclul de beton simplu se prevede
i o centur la baza soclului, must ile vor fi ancorate în aceasta.

IV.3.3. Pere i de subsol

(1) Pere ii de subsol vor fi dispu i, de regul , axat, sub to i pere ii structurali din parter.
(2) Pere ii de subsol se vor realiza, de regul , din beton armat.
(3) În cazul amplasamentelor cu teren normal de fundare, pentru construc ii din clasa de importan
III, cu regim de în l ime P+2E, în zonele seismice cu Ks 0.12 , precum i pentru construc ii din
clasa de importan IV, în toate zonele seismice, pere ii de subsol pot fi executa i i din beton
simplu dac rezultatele calculelor de dimensionare permit aceast solu ie.
(4) În cazurile în care, conform (3), pere ii de subsol se execut din beton simplu, peretele de subsol
va fi prev zut cu dou centuri - la baza peretelui i la nivelul plan eului peste subsol. Aria arm turilor
longitudinale din centuri se va determina prin calcul i va fi cu cel pu in 20% mai mare decât aria
arm turilor din centurile de la nivelurile supraterane de pe acela i perete.
(5) Must ile pentru elementele din suprastructur (stâlpi ori) vor fi ancorate în centura inferioar a
peretelui sau, dup caz, vor fi înn dite cu must ile din talpa funda iei.
(6) Amplasarea golurilor de u i din pere ii interiori de subsol va fi f cut astfel încât s existe un
decalaj de cel pu in 1,0 m fa de pozi ia golurilor cele mai apropiate de la parter. Golurile de u i i
ferestre din pere ii exteriori pot fi amplasate în axul golurilor din suprastructur dar vor avea
dimensiuni mai mici cu cel pu in 30%. Dac aceste condi ii nu pot fi respectate rezisten a zonelor
sl bite va fi verificat prin calcul.

IV.3.4. Plan ee.

(1) În cazul construc iilor f r subsol, situate în zonele seismice cu Ks 0,16, placa suport a pardoselii
de la parter se va executa din beton armat, legat cu centurile de la partea superioar a soclurilor.
(2) În cazul construc iilor cu subsol, placa plan eului peste subsol va avea cel pu in aceia i grosime ca
i pl cile etajelor supraterane i va respecta toate celelalte condi ii de alc tuire referitoare la acestea.

28
IV.4. Reguli de proiectare specifice pentru construc ii cu pere i structurali de zid rie
IV.4.1. Reguli de proiectare specifice pentru construc ii cu pere i structurali de zid rie confinat

(1) Dimensiunile sec iunii transversale i armarea longitudinal i transversal ale stâlpi orilor i
centurilor se stabilesc, prin calcul, inând seama de efectele înc rc rilor verticale i ale for elor
seismice de proiectare, cu respectarea condi iilor minime precizate în continuare.
(2) Stâlpi orii i centurile vor fi prev zu i la exterior cu protec ie termic pentru evitarea pun ilor
termice.
IV.4.1.1. Prevederi referitoare la stâlpi ori

(1) Stâlpi orii de beton armat vor fi prev zu i în urm toarele pozi ii:
- la capetele libere ale fiec rui perete;

- de ambele p r i ale oric rui gol cu o suprafa 1,5 m2

- la toate col urile de pe conturul construc iei;

- în lungul peretelui, astfel încât distan a între stâlpi ori s nu dep easc 4,0 m;

- la intersec iile pere ilor, dac cel mai apropiat stâlpi or dispus prin regulile de mai sus se afl
la o distan mai mare de 1,5 m;

- în to i spale ii care nu au lungimea minim prev zut la pct. IV.2.1.2..

(2) Stâlpi orii vor fi executa i pe toat în l imea construc iei.

(3) Sec iunea transversal a stâlpi orilor va satisface urm toarele condi ii:
- aria sec iunii transversale 62500 mm2 - 250 x 250 mm;

- latura minim 250 mm.

(4) Armarea stâlpi orilor va satisface urm toarele condi ii:

- procentul minim de armare longitudinal va fi :

1% pentru zonele seismice cu Ks 0.16;

0.8% pentru zonele seismice cu 0.12 Ks 0.08;
- diametrul barelor longitudinale va fi 12 mm;

- diametrul etrierilor va fi 6 mm;

- distan a maxim între etrieri va fi 150 mm în câmp curent i 100 mm pe lungimea de

înn dire prin suprapunere a arm turilor longitudinale.

(5) Barele longitudinale ale stâlpi orilor de la ultimul nivel vor fi ancorate în centurile ultimului
plan eu conform cerin elor din STAS 10107/0-90.

29
(6) Înn dirile barelor longitudinale din stâlpi ori se vor face prin suprapunere, f r cârlige, pe o
lungime de cel pu in 60 d.

IV.4.1.2. Prevederi referitoare la centuri

(1) Centurile vor fi prev zute la nivelul fiec rui plan eu al construc iei;
(2) Centurile vor fi continue pe toat lungimea peretelui i vor alc tui contururi închise. La col urile,
intersec iile i ramifica iile pere ilor structurali se va asigura leg tura monolit a centurilor amplasate
pe cele dou direc ii iar continuitatea arm turilor va fi realizat prin ancorarea barelor longitudinale în
centurile perpendiculare pe o lungime de cel putin 60d. Aceast prevedere se aplic i centurilor din
socluri (IV.3.2), pere i de subsol (IV.3.3), de la plan eul peste subsol (IV.3.4), i centurilor de la
zid ria nearmat (IV.4.1).
(3) Centurile de la nivelul plan eelor curente i de acoperi ale construc iilor din zonele seismice cu Ks
0,16 nu vor fi întrerupte de golurile din zid rie. Pentru construc iile din zonele seismice cu Ks 0,12
se accept s se întrerup :
- centura plan eului curent, în dreptul casei sc rii, cu condi ia s se prevad doi stâlpi ori de
beton armat la marginea golului i o centur -buiandrug, la podestul intermediar, legat de cei doi
stâlpi ori;

- centura zidului de la mansard , în dreptul lucarnelor, cu condi ia s se prevad doi stâlpi ori
de beton armat monolit la marginea golului cu arm turile longitudinale ancorate
corespunz tor în centura plan eului inferior i o centur peste parapetul de zid rie al
ferestrei, legat de cei doi stâlpi ori.

(4) Sec iunea transversal a centurilor va respecta urm toarele condi ii minimale:
- aria sec iunii transversale 50000 mm2 - 250 x 200 mm;
- l imea minim 250 mm dar din grosimea peretelui;
- în l imea minim 200 mm.
(5) Armarea centurilor va respecta urm toarele condi ii:
- procentul minim de armare longitudinal va fi :

1% pentru zonele seismice Ks 0,16;

0.8% pentru zonele seismice Ks 0,12.
- diametrul barelor longitudinale va fi 10 mm;

- diametrul etrierilor va fi 6 mm

- distan a maxim între etrieri va fi 150 mm în câmp curent i 100 mm pe lungimea de

înn dire prin suprapunere a arm turilor longitudinale.

(6) Înn dirile barelor longitudinale din centuri se vor face prin suprapunere, f r cârlige, pe o
lungime 60 d. Sec iunile de înn dire vor fi decalate cu cel pu in 1.00 m; într-o sec iune se vor înn di
cel mult 50% din barele centurii.

30
IV.4.2. Reguli de proiectare specifice pentru construc ii cu pere i de zid rie confinat i armat
în rosturile orizontale
(1) Alc tuirea construc iilor cu pere i structurali de zid rie confinat i armat în rosturile orizontale se
va face conform regulilor de la IV.4.2. i cu respectarea urm toarelor reguli suplimentare.
(2) Arm turile din rosturile orizontale ale zid riei vor fi determinate prin calcul.
(3) Independent de rezultatele calculului, arm turile din rosturile orizontale vor respecta urm toarele
condi ii minimale:
- distan a între rosturile orizontale armate va fi 400 mm;

- aria de armatur dispus într-un rost orizontal va fi 100 mm²;

(4) Arm turile dispuse în rosturile orizontale vor fi ancorate în stâlpi ori sau prelungite în zid rie,
dincolo de marginea opus a stâlpi orului, pentru a se realiza o lungime de ancoraj 60 d. Barele se
vor fasona f r cârlige.
(5) Atunci când arm tura din o el este prev zut în rosturile de mortar
grosimea stratului de mortar de la arm tura din o el pân la fa a zid riei trebuie s fie 20 mm;
trebuie prev zut mortar deasupra i sub arm tura din o el, astfel încât grosimea rostului este
mai mare cu 3 mm fa de diametrul arm turii din o el;
(6) Pentru arm turile dispuse în elementele de confinare din beton acoperirea minima a arm turii
de o el, dup caz, va respecta prevederile din STAS 10107/0-90.

IV.5 Detalii pentru executia zid riei

IV.5.1 eserea zid riei
(1) Blocurile de zid rie trebuiesc esute împreun , cu mortar, în concordan cu practica curent .
(2) Blocurile de zid rie dintr-un perete de zid rie trebuiesc suprapuse pe rândurile alternante în a a fel
încât peretele s lucreze ca un singur element structural.
(3) Blocurile de zid rie trebuie esute prin suprapunerea pe o lungime de 1/2 bloc utilizand pentru
aceasta blocuri “jumatati” sau prin t ierea numai cu un fier str u mecanic.
(4) La zid ria armat cu armaturi in rosturile orizontale poate fi utilizat i o esere care nu
îndepline te cerin ele minime de suprapunere, pe baza datelor experimentale furnizate de produc tor,
care s arate ca aceast esere asigura aceea i capacitate de rezisten a peretelui ca i teserea la ½
bloc.
(5) La intersectiile de pereti unde se prevad stalpisori din beton armat teserea se va face fara strepi;
eforturile de lunecare la interfata intre beton si zidarie vor fi preluate prin armatura orizontala cu
sec iunea rezultata din calcule , dispusa in rosturile orizontale si ancorata in betonul din stalpisori.
Pentru a se realiza cele de mai sus este necesar ca in proiecte sa se prevada obligativitatea

31
aprovizionarii la santiere a blocurilor de zidarie “jumatati”, sau a unui utilaj cu disc diamantat pentru
taierea blocurilor intregi la dimensiunile necesare;
(6) Este interzis a se executa zidaria cu blocuri ceramice cu fractiuni de blocuri rezultate din
spargerea cu ciocanul sau cu blocuri deteriorate – sparte sau crapate prin manipularea
necorespunzatoare. Nu se vor utiliza pentru completari la marginile de goluri de usi sau ferestre
fractiuni de blocuri taiate sau sparte, sau caramizi de alte tipuri. In cazurile in care dimensiunile
plinurilor de zidarie nu sunt modulate conform celor aratate mai sus, pentru diverse completari se va
utiliza numai beton de aceeasi clasa ca si betonul din stalpisori – dar nu mai putin de C12/15.

IV.5.2 Rosturi de mortar

(1) Rosturile orizontale realizate cu mortare de uz curent trebuie s aib grosimea de 12 mm cu
abateri de ± 2 mm. Aceasta grosime poate fi marita in cazurile in care este necesara armarea zidariei
cu bare de otel in rosturile orizontale, in functie de diametrele barelor rezultate din calcule, tinand cont
de prevederile de mai jos.
Solutia cu rosturi mai groase, va fi indicata de proiectant in proiectul de executie si poate fi
avuta in vedere in urmatoarele situatii:
- daca se prevede un procent ridicat de armare orizontala care se realizeaza cu bare de
diametru relativ mare ( 10-12 PC52);
- daca se prevede intersectia in acelasi rost a barelor din doua directii ortogonale
(la intersectiile de pereti);
(2) Rosturile dintre rânduri trebuie s fie orizontale, cu excep ia cazurilor când proiectantul specific
alfel în proiect.
(3) În func ie de tipul de bloc rosturile verticale pot fi umplute par ial sau integral cu mortar;
(4) Rosturile verticale pot fi considerate umplute atunci când se prevede ca umplerea cu mortar s se
fac pe întreaga în l ime a acestora i pe l imea stabilita de produc tor, în func ie de geometria
corpurilor astfel încât sa asigure realizarea rezisten elor zid riei comunicate de producator.

IV.5.3. Reazeme sub înc rc ri concentrate

(1) La rezemarea înc rc rilor concentrate se vor realiza cuzine i din beton.

IV.5.4. Prevederi tehnologice privind executia

(1) La executia peretilor exteriori structurali si nestructurali executati din blocuri ceramice cu goluri se
vor respecta urmatoarele prevederi specifice:
- executia va fi realizata numai de muncitori calificati si sub controlul direct al responsabilului
tehnic cu execu ia;
- locasurile si amprentele verticale din rosturile verticale vor fi umplute complet cu mortar,
blocurile montandu-se cat mai joantiv cu putinta; umplerea locasurilor si amprentelor se poate
face astfel:

32
 - fie prin dispunerea mortarului cu mistria in aceste amprente, in exces si apoi montarea
blocului si presarea laterala langa blocul montat anterior; in aceste conditii mortarul in
exces refuleaza in sus si este indepartat cu mistria;
- fie prin umplerea dupa montarea a doua blocuri alaturate, prin indesarea in locas a
unui mortar de consistenta mai fluida (tasarea conului 12 cm);
- pentru realizarea grosimii din proiect a rosturilor orizontale se pot folosi fie martori
nerecuperabili din mortar, fie dreptare din scandura (fixate pe fetele laterale ale zidului cu
agrafe elastice din otel), intre care se “intinde” cu mistria mortarul pentru rostul orizontal;
nivelul laturilor superioare ale dreptarelor se poate verifica la 2-3 randuri de zidarie cu un
sablon vertical pe care sunt marcate semne la distante modulate corespunzator inaltimii de
referinta a blocurilor;
- inainte de montare blocurile se vor curata de impuritati si se vor uda corespunzator, pentru ca
blocurile sa nu extraga apa din mortar; udarea se poate face, cu furtunul, direct pe paletii pentru
manipulare dupa indepartarea foliei protectoare din polietilena; se poate utiliza de asemenea si
imersarea blocurilor, inainte de montare, intr-un vas cu apa cu dimensiuni corespunzatoare; este
interzisa udarea blocurilor dupa montarea in perete;
- pentru a se realiza o buna aderenta intre zidaria din blocuri si stalpisorii din beton armat monolit
suprafata de contact a zidariei cu betonul va fi bine curatata de resturi de mortar si udata; nu se
vor prevedea strepi ;
- nu se vor utiliza pentru zidarie blocuri cu defecte, sparte, sau cu abateri dimensionale
ce depasesc pe cele admise;
- operatia de zidire se va incepe de regula de la colturi; blocurile, umezite in prealabil, vor fi
asezate pe un pat de mortar nivelat cu putin timp inainte; se va acorda o atentie deosebita ca
mortarul sa acopere intreaga suprafata a blocurilor, pana la muchii; pentru asezarea finala a
blocurilor si ajustarea pozitiei acestora, in locul ciocanului de zidar folosit la zidariile
traditionale se va folosi un ciocan din cauciuc;
- blocurile din prima asiza de jos se aseaza pe un strat de mortar; asternerea unui strat de mortar
peste ultima asiza de blocuri este facultativa in functie de inaltimea disponibila pentru centura;
- la peretii nestructurali peste ultimul rand de blocuri se va realiza un rost cu mortar matat;
- consistenta mortarelor din rosturile zidariei va diferi, astfel:
- mortar vartos in rosturile orizontale (tasarea conului cca 8 cm)
- mortar mai fluid in rosturile verticale (tasarea conului cca 12 cm);
- in cazurile in care rosturile verticale se umplu dupa montarea blocurilor de zidarie, pentru
umplere se vor folosi palnii speciale, urmarindu-se cu atentie ca locasurile sa fie complet
umplute;
- nu se admite realizarea in pereti a sliturilor a santurilor si a golurilor pentru trecerea
conductelor de instalatii, decat in conditiile precizate in proiectul de executie conform
precizarilor de la pct. IV.2.1.3.

33
 - gaurile pentru fixarea diblurilor, ghermelelor, si suportilor pentru rezemarea instalatiilor se vor
executa numai dupa detaliile proiectantului.

V. ASIGURAREA SI CONTROLUL CALITATII LA EXECUTIE:

(1) Condi iile de execu ie pe baza c rora se face alegerea coeficientului de siguran pentru material
M, conform pct. III.2 se definesc dup cum urmeaz :
i) Control normal
a. lucr rile sunt supravegheate în mod permanent de un responsabil cu execu ia atestat
conform legii;
b. proiectantul urm re te/controleaz în mod ritmic desf urarea lucr rilor;
c. reprezentantul tehnic al beneficiarului verific în mod permanent calitatea materialelor i
modul de punere în oper ;
d. se efectueaz toate verific rile preliminare i în etape intermediare conform
reglementarilor în vigoare (C56-86, NE 012-99, etc).

ii) Control redus

a. lucr rile nu sunt supravegheate în mod permanent de un responsabil cu execu ia atestat
conform legii;
b. proiectantul nu controleaz decât rar sau foarte rar execu ia lucr rilor;
c. reprezentantul tehnic al beneficiarului nu verific sistematic calitatea materialelor i
modul de punere în opera;
d. nu se efectueaz verific rile preliminare i în etape intermediare (cu exceptia fazelor
determinante) conform reglement rilor în vigoare.
(2) Pentru construc iile de zid rie care fac obiectul prezentului Ghid, proiectantul, executantul i
beneficiarul vor asigura toate condi iile pentru realizarea controlului normal.
(3) Controlul redus poate fi acceptat, la cererea special a beneficiarului, consemnat în tema de
proiectare, prin excep ie de la prevederile aliniatului IV.2., pentru construc iile din clasa de importan
III, cu în l ime P+2E, în zona seismic cu ks = 0.08 precum i pentru construc iile din clasa de
importan IV cu în l ime P+1E + M în zonele seismice cu ks 0,16.

34
ANEXA A - CRITERII PENTRU REGULARITATEA STRUCTURAL
A.1. Criterii pentru regularitatea structural în plan

A.1.1. Construc ia trebuie s fie aproximativ simetric în plan în raport cu 2 direc ii ortogonale, din
punct de vedere al distribu iei rigidit ii laterale, capacit ilor de rezisten i al maselor.
A.1.2. Construc ia are form compact , cu contururi regulate. Dac construc ia prezint retrageri în
plan, la diferite niveluri (margini retrase), se consider c cl direa prezint suficient regularitate dac ,
aceste retrageri nu afecteaz rigiditatea în plan a plan eului i dac pentru fiecare retragere, diferen a
între conturul plan eului i înf ur toarea poligonal convex (circumscris ) a plan eului nu dep e te
10% din aria plan eului.
Dac forma în plan este neregulat , cu discontinuit i în care pot ap rea eforturi suplimentare
semnificative (fig. 4.1), se recomand tronsonarea construc iei prin rosturi seismice, astfel ca pentru
fiecare tronson în parte s se ajung la o form regulat cu distribu ii avantajoase a volumelor, maselor
i rigidit ilor.
A.1.3. La cl dirile etajate, la nivelurile unde se realizeaz reduceri de gabarit acestea se vor realiza pe

Figura A.1

verticala elementelor portante (stâlpi, pere i).

Se vor evita, de regul , rezem rile stâlpi pe grinzi, acestea fiind acceptate numai în cazul stâlpilor cu
înc rc ri mici de la ultimele 1 – 2 niveluri ale cl dirilor etajate.

A.1.4. Rigiditatea plan eelor în planul lor este suficient de mare în compara ie cu rigiditatea lateral a
elementelor structurale verticale, astfel încât deforma ia plan eelor s aib un efect neglijabil asupra
distribu iei for elor orizontale între elementele structurale verticale.

A.1.5. La fiecare nivel, în fiecare din direc iile principale ale cl dirii, excentricitatea va satisface
condi iile:

eox 0,30 rx (A.1 a)

eoy 0,30 ry (A.1 b)

35
 unde:

eox, eoy – distan a între centrul de rigiditate i centrul maselor, m surat în direc ie normal pe
direc ia de calcul

rx, ry – r d cina p trat a raportului între rigiditatea structurii la torsiune i rigiditatea lateral
în direc ia de calcul

A.1.6. În cazul structurilor monotone pe vertical , rigiditatea lateral a componentelor structurale (

pere i) se poate considera propor ional cu un sistem de for e cu o distribu ie simplificat care produce
acestor componente o deplasare unitar la vârful construc iei

A.1.7. Alternativ condi iilor date la (A.1.6), structura este considerat regulat , cu sensibilitate relativ
mic la r sucirea de ansamblu, dac deplasarea maxim , înregistrat la o extremitate a cl dirii este de
cel mult 1,3 ori mai mare decât media deplas rilor celor 2 extremit i.

A.2. Criterii pentru regularitatea structural pe vertical

A.2.1. Sistemul structural se dezvolt monoton pe vertical f r varia ii de la nivelul funda iei pân la
vârful cl dirii. Dac exist retrageri pe în l imea cl dirii acestea nu dep esc, la oricare nivel, 20% din
dimensiunea de la nivelul imediat inferior.

A.2.2. Structura nu prezint la nici un nivel reduceri de rigiditate lateral mai mari de 30% din
rigiditatea nivelului imediat superior (structura nu are niveluri flexibile).

A.2.3. Structura nu prezint la nici un nivel, o rezisten lateral mai mic cu mai mult de 20% decât
cea a nivelului situat imediat deasupra (structura nu are niveluri slabe din punct de vedere al rezisten ei
laterale).

A.2.4. Dac dimensiunile elementelor structurale se reduc de la baz c tre vârful structurii, varia ia
rigidit ii i rezisten ei laterale este uniform , f r reduceri bru te de la un nivel inferior la un nivel
superior.

A.2.5. Masele aplicate pe construc ie sunt distribuite uniform. Aceasta înseamn c la nici un nivel
masa aferent nu este mai mare cu mai mult de 50% decât masele aplicate la nivelurile adiacente.

A.2.6. Structura nu prezint discontinuit i pe vertical , care s devieze traseul înc rc rilor c tre
funda ii. Devierea poate avea loc în acela i plan al structurii (fig A.2 a) sau dintr-un plan în alt plan
vertical al construc iei (fig A.2 b).

Devierile structurale pot fi înso ite de sporuri substan iale ale eforturilor în elementele verticale (de
exemplu, în stâlpii care sus in pere ii întrerup i la parter) i în plan eele diafragm care trebuie s
realizeze transferul între elementele verticale, în acela i plan (fig A.2 a) sau între planuri diferite (fig
A.2 b).

36
 perete la etaje,
întrerupt la parter

perete numai la
tirant
parter
stâlp “critic” (b)
(a)
Figura A.2

37