Sunteți pe pagina 1din 3

S-a nascut la 15 ianuarie 1850 n Botosani, al saptelea copil al caminarului Gheor ghe Eminovici si al Ralucaijurascu.

si petrece copilaria deopotriva la Botosani s i Ipotesti, unde familia si cumparase o mosie. ncepe studiile, probabil n casa, -pa rintii sunt pasionati cunoscatori de carte-, iar n 1858 l gasim nscris n clasa a III -a la o scoala primara din Cernauti. n acest oras si va continua, dealtfel, gimnaz iul, un timp ca elev privatist", gazduit fiind de carturarul transilvanean Aron P umnul, a carui vasta biblioteca i va servi ca sursa permanenta de lectura si defo rmare. Debutul literar i va fi provocat de moartea iubitului sau dascal, n 1866, M ihai publicnd ntr-o brosura poezia La mormntul lui Aron Pumnul, semnata Mihai Eminov ici, privatist". n acelasi an 1866Mihai va debuta si la revista Familia" (din 25 f ebruarie) cu poezia De-as avea..., cu care ocazie directorul revistei, Iosif Vul can, i va schimba numele n Eminescu, nume ce va fi adoptat imediat de poet. In continuare, drumurile lui Mihai sunt mai greu de urmarit; anii 1866-l869 sun t considerati ndeobste de istoriografia literara ca ani de pribegie'. Pentru poet, pribegia" este o forma a cunoasterii; adapat n copilarie la farmecul creatiei pop ulare, cunoscator (prin intermediul Lepturariului lui Aron Pumnul, mai ales) al literaturii noastre culte, poetul doreste parca un contact direct cu spiritualit atea populara n ce are ea mai adnc si mai caracteristic. Acestia sunt ani cnd se co ntinua cu asiduitate formarea sa ca om de cultura, iar de importanta si de neces itatea actelor sale este pe deplin constient. Contactul cu spatiul spiritual romn esc, realizat ndeosebi n acesti ani de Eminescu, va fi sintetizat mai trziu de poet nsusi: Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor cum soarele soarbe un nour de aur din marea de amar". George Calinescu, n cunoscuta sa lucrare asupra vietii poetul ui, insereaza un moment revelator. n drumul spre Blaj, mica Roma", n trasura, ntreba t fiind de tovarasii de drum de ce umple mereu carnetelul cu nsemnari, Mihai va r aspunde: Domnilor, eu sunt poet si vreau sa-mi adun material". Dealtfel, n pribegii le" sale, poetul se preocupa mereu de creatia populara (marturie sta si original a culegere de literatura populara a poetului, att de mult apropiata de conformati a sa spirituala), ct si de atingerea unor localitati de rezonanta n cultura romneas ca: Blaj, Albalulia, Sibiu, Bucuresti, Brasov si altele. Contactul cu teatrul, p rin intermediul diferitelor trupe teatrale, contribuie implicit la formarea sa s pirituala. Caragiale, n evocarea n Nirvana, si aminteste ca tnarul poet, angajat de o asemenea trupa, fusese gasit ntr-un hotel din Giurgiu stnd n fn si citind n gura mar e pe Schiller"; apoi, dupa ce l-a cunoscut personal pe tnarul cu o frunte nalta si senina"si cu ochii mari ca niste, ferestre ale sufletului", au depanat" mpreuna, t oata noaptea, filozofie". Perioada studiilor n strainatate poate fi considerata deci o ultima etapa, a des avrsirii formatiei sale culturale; e nendoios ca Eminescu este un exceptional om d e cultura. Din toamna anului 1869 pleaca la studii la Vtena, unde audiaza cursur i de filozofe, drept, medicina, limbi romanice, citeste enorm de mult si cu pred ilectie carti rare. Participa si la activitatile cercurilor studentesti si ia co ntact, prin poezie, cu cenaclul Junimea", n a carui revista, Convorbiri literare", i apare, n 1870, prima poezie: Venere si Madona. n vara anului 1872 paraseste Vien a; la lasi participa la sedintele Junimii", citeste n cadrul acestora si publica n revista junimista, pentru ca apoi, beneficiind si de o subventie dinpartea memb rilor cercului, sa-si continue studiile la Berlin. Aici manifesta aceleasi predi lectii pentru filozofie, drept, medicina, mitologie comparata, dar nu-si finaliz eaza studiile prin vreo diploma. Se rentoarce n 1874 la Iasi, unde ocupa, pe rnd, p ostul de director al Bibliotecii Centrale, apoi profesor la Institutul academic, revizor scolar peste judetele Iasi si Vaslui, redactor. Din toamna anului 1877, chemat de prietenul sau Ion Slavici, vine la Bucuresti si lucreaza n redactia ziarului conservator Timpul" (unde lucra si Caragiale). Urm eaza perioada cea mai fecunda dar si cea mai istovitoare a vietii si creatiei em inesciene. Munca chinuitoare la ziar se concretizeaza n peste 3-000 de articole, iar obsedanta aplecare asupra versului se materializeaza n publicarea marilor sal e creatii poetice, culminnd cu Scrisorile si Luceafarul. In vara anului 1883 boal a se instaleaza definitiv nfiinta epuizata a poetului, care de acum nu va mai cre a, propriu-zis, nimic; n scurtele momente de luciditate, poetul si mistuie doar de

stinul tragic care se va sfrsi cu moartea sa, n zorii zilei de 15 iunie 1889. In aproximativ 17 ani de munca creatoare intensa, desi a publicat foarte putin, Eminescu ne-a dat un univers. El nu este numai Poetul, asa cum gresit a ramas n constiinta multora, ci este, n aceeasi masura, prozatorul, publicistul, dramaturg ul, omul de vasta cultura - cultura pe care nsa nu o asimileaza ntr-o forma exteri oara, ci care vine, n mod organic, sa-i completeze personalitatea. In aceasta per sonalitate eminesciana se omogenizeaza timpuri si spatii ale literaturii si cult urii. Criticul literar Dimitrie Popovici spunea: Prin cultul formei si al antichi tatii, el apartine neoclasicismului european; prin pesimism si voluptatea erotic a si intelectuala, se apropie de literatura decadenta a Europei, iar prin unele motive de inspiratie, prin amploarea sentimentelor si viziunilor sale se leaga d e epoca anterioara a romantismului". Iar personalitatea eminesciana, chiar facnd raportarea doar la creatia poetica, nu se rezuma si nu se naste numai din opera care a vazut lumina tiparului; asa cum a demonstrat criticul literar Ion Negoite scu, fiinta poetica eminesciana este coplesitoare mai ales n postumele sale, deci n acele zeci de mii de pagini care atesta un univers impresionant si care nu sun t n general cunoscute dect de putini cercetatori, pagini pe care poetul nu le-a sc os la iveala, fiind un setos al formei perfecte. Considerarea personalitatii emi nesciene trebuie sa aiba n vedere ntreaga sa creatie, despre care criticul literar George Calinescu facea o comparatie metaforica edificatoare. Criticul arata ca c eea ce a publicat si l-a pus n fruntea literaturii si printre marii scriitori ai lumii este minimum, este ca vrful unei stnci marine care se ridica din fundul mari i la suprafata si din care a iesit abia vrful, sau, ca sa parasim aceasta compara tie marina, este numai un preludiu, este numai o mostra de ce era sa fie, este numai debutul sau n literatura". Personalitatea marelui poet se leaga deplin, asa cum ar trebui considerat ca pu nct de plecare n organizarea viziunii noastre asupra Creatorului, de spiritualita tea populara. Poetul s-a format la scoala folclorului romnesc si, prin creatia sa ulterioara, a sintetizat n fapt toate aspiratiile si conceptiile populare, nu de pasindu-ie, ci aliniindu-se acestora si completndu-le. Poetul este deopotriva nat ional si universal, iar atingerea universalitatii se realizeaza tocmai prin cont actul sau anteic cu tezaurul spiritual traditional. Eforturile Creatorului se ndr eapta nca, deopotriva, catre formarea limbii poetice - poate cea mai nversunata lu pta a sa. Criticul literar Zoe Dumitrescu Busulenga considera ca o lupta creatoar e, nencetata, cu limba, cu lexicul, morfologia si sintaxa ei, cu bogatia si rigid itatea formelor ei, lupta ncununata cu supunerea hidrei acesteia care ucide toti mediocrii, l-a dus pe Eminescu pe culmile ntelegerii sensului cuvntului si la stapn irea lor necontestata". Prin legile firii, scrise sau nescrise, Creatorul se nscrie ntr-o epoca dar o si depaseste. Eminescu nu este numai, asa cum obositor s-a tot exprimat, ultimul ma re romantic n ordine cronologica al sfrsitului de secol european. Titu Maiorescu i ntuia ca secolul urmator va ncepe sub auspiciile poeziei sale. Dincolo de epocile literare sau istorice, Eminescu este un etern Contemporan. Este omul deplin al c ulturii romnesti". (C. Noica) Prin vasta formatie filosofica, prin marile teme si motive romantice, prin cult ul pentru istorie, prin osmoza cu spiritualitatea noastra populara, prin vasta s a gndire poetica, prin cultivarea cu exigenta a formei, a cuvntului ce exprima adev arul", el ramne poetul nepereche" (G. Calinescu). Cu regretul, exprimat undeva de Tu~ dor Arghezi, ca Eminescu este ,foarte romn" si .foarte universal", dar lacatu l limbilor nu poate fi descuiat cu nici o cheie. In timpul vietii poetului, opera sa a fost adunata de catre Titu Maiorescu ntr-un volum, Poesii, cu prefata criticului, aparut n Bucuresti, la Editura Socec, n . A u urmat apoi numeroase alte volume, pna la exegeza ntreprinsa de Perpessicius, cu adevarat monumentala, pe masura genialitatii sfntului preacurat al viersului romnes c\". (Tudor Arghezi)

Floare albastra a fost publicata n revista in 1 aprilie 1873. Melancolie a fost publicata n revista ptembrie 1876.

Convorbiri literare", an VII, nr. 1, d

Convorbiri literare", an X, nr. 6, din 1 se

Dorinta a fost publicata n revista Convorbiri literare", an X, nr. 6, din 1 septe mbrie 1876. Rugaciunea unui dac a fost publicata n revista 6, din 1 septembrie 1879. Convorbiri literare", an XIII, nr.

Att de frageda a fost publicata n revista Convorbiri literare", an XIII, nr. 6, di n 1 septembrie 1879 Revedere a fost publicata n revista Convorbiri literare", an XIII, nr. 7, din 1 o ctombrie 1879. O, mama... a fost publicata n revista aprilie 1880. Convorbiri literare", an XIV, nr. 1, din 1

Scrisoarea /a fost publicata n revista Convorbiri literare", an XIV, nr. 11, din 1 februarie 1881. Scrisoarea III a fost publicata n revista 1 mai 1881. Convorbiri literare", an XV, nr. 2, din

Luceafarul a aparut n Almanahul Societatii Academice Socia l-litera re Romnia juna " din Viena, aprilie 1883. Doina a aparut n revista Convorbiri literare", an XVII, nr. 25, din 21 august 188 3. Pe lnga plopii fara sot a fost publicata n revista Familia", an XIX, nr. 35, din 2 8 aug./9 sept. 1883 Si daca... a aparut n revista Familia" din 13/25 noiembrie 1883.

Glossa a aparut n revista Convorbiri literare", an XVII, nr. 10, din 1 ianuarie 1 884. Oda (n metru antic) a aparut n volumul Poezii, editie ngrijita si prefatata de Tit u Maiorescu, Bucuresti, Editura Socec, 1884. Mai am un singur dor a aparut n volumul Poezii, editie ngrijita si prefatata de T itu Maiorescu, Bucuresti, Editura Socec, 1884. Sara pe deal a aparut n Convorbiri literare", an XIX, nr. 4, din 1 iulie 1885. La steaua a aparut n Convorbiri literare", an XX, nr. 9, din 1 decembrie 1886.

Rugaciune a aparut, o singura strofa, n editia a Vl-a a poeziilor, tiparita n . I n compozitie de doua strofe a aparut n Gazeta Transilvaniei", Brasov, nr. 88, din 21 apr./4 mai 1902.