Subiecte examen - jurnalism, anul 1 1.

Definirea constitutiei Constitutia este legea fundamentala a oricarui stat,temelia structurii sale juridice si de autoritate,fundamentul acestuia. Etimologic,termenul vine din latina,cuvantul constitutio insemnand asezare cu temei,starea unui lucru. Constitutia esteactul juridic normativ suprem,cuprinzand normele care au ca obiect de reglementare institutionalizarea si exercitarea puterii,norme adoptate in cadrul unei proceduri specifice. 2. Caracterele constitutiei Constitutia este un act de identitate al societatii careia ii confera o anumita fizionomiede care are nevoie iarsuccesul constitutiei si al constitutionalismului este intotdeauna politic,el depinzand de modul in care se realizeaza sau nu imbinarea intereselor corpului social cu modul in care actorii politici actioneaza. Caracterele constitutiei pot fi sintetizate astfel: -are caracter de lege(contine forme juridice) -este legea fundamentala -are forta juridica suprema -este baza juridica a societatii -contine principii fundamentale pentru toate domeniile vietii -este temelia organizarii statale -confera stabilitate -prevederile sale privesc cu precadere puterea de stat -reglementeaza relatiile fundamentale -se adopta in forma scrisa,solemna,sistematica 3. Constitutii cutumiare Exemple de constitutii cutumiare ne ofera:Anglia,Israel,Noua Zeelanda-ele sunt rezultatul experientei,traditiilor,precedentelor,uzantelor,principiile fundamentale fiind regasite in timp in activitatea statala.Cutumele(obiceiurile)sunt reguli sociale de conduita cu caracter de obligativitate,chiar daca ele nu ermana de la organele statului competente sa legifereze,ci s-au fixat in constiinta colectiva,raspunzand sentimentului social de justitie si sunt consacrate printr-o practica indelungata. Nu orice precedent devine cutuma.Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un obicei pentru ca acesta sa se transforme in cutuma constitutionala sunt:repetarea,durata,constanta(repetarea aceluias fapt in acelasi sens ci aceeasi semnificatie),claritatea si consensul. 4. Constitutii scrise -Ofera mai multa claritate,precizie.Ele s-au impus incepand cu secolul al XVIII-lea.Ele sunt reguli codificate in documente oficiale si solemne.Aparitia lor,ca moment istoric tine de Epoca Luminilor si tine de nevoia ca cetateanul sa se poata apara impotriva arbitrariului si absolutismului.Avand in vedere largul ecou al teoriei contractului social,potrivit caruia statul nu este altceva decat o conventie interumana si conform careia indivizii au convenit sa renunte la o parte din libertatile lor naturale ca in schimbul acestei cedari sa primeasca protectie,constitutia scrisa a fost privita ca reinnoirea acestui pact social si ca o garantie pragmatica si materiala cacio contitutie nu exista daca ea poate fi pusa in buzunar(Th.Paine) 5. Constitutii flexibile O constitutie este flexibila atunci cand din punct de vedere juridic si procedural ea nu se deosebeste fundamental de legea organica,adica poate fi modificata dupa regulile si procedurile legislative obisnuite.Constitutia reflecta nevoile societatii la un moment istoric

dat,insa aceste nevoi,precum si formele de organizare politica se pot schimba,fapt ce necesita modificari in constitutie iar aceste modificari ar trebui sa fie lesne de facut iar nu facute imposibile printr-o procedura extrem de greoaie.Exista si dezavantaje ale flexibilitatii constitutionale:o procedura prea facila de modificare a constitutiei ar putea pune in primejdie stabilitatea cadrului de referinta statal si ar constitui o permanenta ispita pentru un partid sau altul,care aflat la guvernare si detinand puterea,la un moment dat s-ar putea simti tentat sa incerce sa dea Constitutiei o forma care sa-i asigure anumite avantaje sau chiar perpetuarea acestei puteri. 6. Constitutii rigide In cazult unei constitutii rigide,aceasta poate fi modificata dar procedura,regulile de modificare au o complexitate crescuta si difera de modificarea unei legi organice sau ordinare care,in cazul Romaniei se modifica in parlament.Ratiunea existentei uneo constitutii rigide este insasi dorinta de stabilitate de care are nevoie un stat,precum si garantia ca legea dundamentala nu va fi modificata in mod oportunist dupa cum cer interesele puterii la un moment dat.Rigiditatea constitutiei se poate obtine prin impunerea unor conditii speciale fie privind initiativa modificarii Constitutiei,fie prin stabilirea Adunarii Constituante ca organ specializat,apt sa produca modificarea constitutiei si neabilitarea Parlamentului cu aceasta sarcina,instituirea unei proceduri speciale de dezbatere a proiectului de revizuire a constitutiei ,obligativitatea referendumului ca procedura de avizare a modificarii constitutiei etc. 7. Clasificarea constitutiilor Dupa forma:-cutumiare;-scrise Dupa posibilitatea modificarii:-flexibile;-rigide Dupa modul de elaborare:-carte concedate;-pacte;-statute;-conventii. 8. Suprematia constitutiei si regimul ei juridic Constitutia este o lege,dar nu oricare ci legea fundamentala a unui stat.Ea se afla,in mod paradoxal,la baza si in varful piramidei legislative simultan. Folosind drept criteriu obiectul legilor si procedura de adoptare,modificare si abrogare a lor,precum si forta lor juridica,legile se impart in legi contitutionale,legi organice si legi ordinare. Legile contitutionale au ca obiect reglementarea relatiilor privitoare la institutionalizarea puterii si exercitarea ei.Din punct de vedere formal,legea constitutionala este supusa unor rigori speciale de adoptare si modificare,urmand o procedura speciala,altele decat legile ordinare,iar din punct de vedere al fortei juridice legea constitutionala este superioara celorlalte legi,niciuna neasemanandu-i-se.Mai mult legea constitutionala obliga restul legilor sa i se alinieze si conformeze,tragand dupa sine intregul sistem legislativ si dandu-i o fizionomie asemanatoare siesi. 9. Procesul de adoptare si abrogare a constitutiei Adoptarea constitutiei este un proces complex de elaborare legitima si originara a legii fundamentale in stat,care poate lua una din urmatoarele trei forme: 1.monocratice,care emana de la o singura persoana(monarh,sef de stat,dictator etc.) 2.democratice,atunci cand are loc consultarea poporului in forma directa,larg populara,prin referendum sau prin democratia semi-directa care imbina popularul cu reprezentarea. 3.mixte,care le combina pe primele doua (dictatorul care se foloseste de plebiscit sau monarhul care realizeaza constitutia sub forma de pact). Abrogarea are loc atunci cand se adopta o noua constitutie.Ea este implicita,prin simplu fapt ca nu pot functiona doua constitutii pentru aceeasi tara intr-o anume perioada de timp sau expresa atunci cand este prevazuta in textul constitutiei.Articolul 153 din Constitutia Romaniei,modificata in 2003 prevede:Prezenta Constitutie intra in vigoare la data aprobarii ei prin referendum.La aceeasi data,Constitutia din 21 august 1965 este si ramane in intregime

abrogata. 10. Revizuirea constitutiei Modificarea(revizuirea) constitutiei este,de asemenea o problema majora.Conform principiului simetriei juridice,revizuirea constitutiei ar trebui sa fie de competenta si in sarcina aceluiasi organism care a adoptat-o,cu un mecanism si procedura asemanatoare adoptarii.Constitutia din 1991 modificata in 2003 prevede posibilitatile de revizuire,in Titlul VII al sau.Potrivit articolului 150 exista trei subiecti care pot avea initiativa revizuirii: 1.Presedintele Romaniei,la propunerea Guvernului; 2.Cel putin o patrime din numarul deputatilor sau al senatorilor; 3.Cel putin 500.000 de cetateni cu drept de vot,care sa provina din cel putin jumatate dintre judetele tarii iar in fiecare dintre aceste judete sau in municipiul Bucuresti sa se inregistreze cel putin 20.000 de semnaturi in sprijinul initiativei de revizuire. Trebuie facuta si precizarea ca,in cazul constitutiilor absolut rigide,revizuirile nu sunt admise. Constitutia Romaniei din 1991,modificata in 2003 ,a stabilit anumite valori intangibile,datorita importantei pe care le au pentru societatea romaneasca.Astfel.potrivit articolului 152,din punctul(1) exista urmatoarele elemente nerevizuibile: -caracterul national,independent,unitar si indivizibil al statului roman. -forma republicana de guvernamant. -integritatea teritoriului,independenta justitiei. - pluralism politic. -limba oficiala De asemenea,exista o conditionare,care nu permite ca revizuirea sa duca la suprimarea drepturilor si libertatilor fundamentale cetatenesti si doua momente de timp in care revizuirea nu se poate face:starea de urgenta si de razboi. In ceea ce priveste problema modalitatilor de revizuire ,este de precizat ca in cazul constitutiilor suple sau flexibile revizuirea se face urmand procedura legilor organice,in vreme ce,in cazul constitutiilor rigide modificarile se fac potrivit unor reguli speciale,diferite de cele obisnuite. O alta problema speciala o reprezinta scoaterea din vigoare in intregime sau partiala a Constitutiei adica suspendarea (incetarea provizorie)sau abrogaarea ei.Unele constitutii interzic posibilitatea suspendarii,in timp ce altele nu prevad nimic in acest sens. 11. Justitia constitutionala: definitie si trasaturi Justitia constitutionala sa defineste ca fiind ansamblul institutiilor si al tehnicilor prin mijlocirea carora este asigurata,fara restrictii,suprematia constitutiei Justitia constitutionala are umatoarele trasaturi caracteristice: -Ea se infaptuieste prin intermediul unei Curti sau Tribunal Constitutional,independent de celelalte autoritati ale statului. -Organul imputernicit cu infaptuirea justitiei constitutionale are un anumit statut constitutional care sa ii fundamenteze independenta. -justitia constitutionala este excusiva si concentrata,ea fiind singura indreptatita sa se ocupe decontenciosul constitutional -Ea este un organ constitutional investita sa mentina echilibrul constitutional in stat. -Judecatorii Curtii sau Tribunalului Constitutional sunt desemnati de catre autoritatile politice si sunt selectati si recrutati dupa alte criterii decat magistratii. -Justitia constitutionala este in afara aparatului jurisdictional dar interactioneaza cu elementele acestuia. -Justitia Constitutionala are reguli procedurale proprii. 12. Ce este controlul constitutionalitatii legilor? In lume,controlul constitutionalitatii legilor se realizeaza in doua modalitati: -concentrat,prin intermediul instantei supreme

-difuz sau descentralizat,prin intermediul instantelor judecatoresti de toate gradele. De asemenea sunt considerate drept clasice cele doua modele diferite de control al constitutionalitatii: -modelul american -modelul european Controlul propriu-zis al constitutionalitatii legilor vizeaza cerinta si principiul legalitatii acestora.El se defineste ca fiindactivitatea organizata de verificare a conformitatii legii cu Constitutia,iar ca institutie a dreptului constitutional cuprinde regulile privitoare la autoritatile competente a face aceasta verificare,procedura de urmat si masurile ce pot fi luate dupa realizarea aceste proceduri 13. Curtea constitutionala in Romania In Romania controlul constitutionalitatii legilor se face de catre Curtea Constitutionala care,conform art.142 din Constitutieeste garantul suprematiei Constitutiei.Ea este unica autoritae din jurisdictie constitutionala din Romania,independenta fara de orice alta autoritate publica si se supune numai Constitutiei si legii de organizare si functionare a ei. Curtea C.se compune din 9 judecatori,numiti pentru un mandat de 9 ani,mandat care nu poate fi nici prelungit,nici reinnoit.Dintre cei 9 judecatori,3 sunt numiti de Camera Deputatilor,3 de Senat si 3 de Presedintele Romaniei. Mandatul judecatorilor de la curtea constitutionala este unul care se bucura de o protectie speciala,ei fiind independenti,inamovibili,incompatibili cu orice alta functie publica sau privata,cu exceptia functiilor didactice in invatamantul juridic superior. Inamovibilitatea judecatorilor constitutionali este un concept mai restrans deoarece acestia,desi judecatori,nu sunt totusi magistrati,asa ca numai unele dintre aspectele inamovibilitatii isi gaseste aplicare in cazul lor. - Mandatul nu poate inceta decat individual,voluntar ori de drept - Suspendarea are loc doar in cazul trimiterii in judecata penala - Nu se pune problema pensionarii premature si nici a transferului deoare nu ne aflam in prezenta unui contract individual de munca si a unui mandat constitutional. 14. Principiile constitutiei din 1991 -forma republicana de guvernamant -separarea puterilor in stat -pluralismul politic -structura bicamerala a parlamentului -democratia si libertatea -asigurarea demnitatii umane si a indatoriilor fundamentale ale omului. -raspunderea si revocabilitatea celor ce ocupa functii de guvernare -consultarea poporului prin referendum in legatura cu legi si masuri de importanta deosebita. 15. Revizuirea constitutiei din 1991 (2003) Costitutiile sunt considerate adesea martorii si expresiile transformarilor istorice pe care le-a cunoscut societatea romaneasca.Astfel,momentul intrarii in Uniunea Europeana si integrarea in structurile euro-atlantice au necesitat inclusiv o pregatire institutionala si o reflectare constitutionala in special in privinta domeniilor constitutionale incomplet formulate sau solutii constitutionale care nu mai corespund evolutiei societatii romanesti pe calea aleasa de dezvoltare.Un alt motiv care a generat revizuirea a fost unul care tine de dificultatile de aplicare a sa,care au fost puse fie pe seama unor interpretari eronate a unora din textele constitutionale,fie pe seama neadaptarii unora din solutiile legislative Astfel in 25 iunie 2002 s-a constituit Comisia pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constitutiei,s-a redactat un proiect de revizuire care a fost avizat de Curtea

Constitutionala si supus dezbaterii de catre cele doua camere ale Parlamentului si adoptat in sedinta comuna cu votul a doua treimi din numarul membrilor Parlamentului,in data de 18 septembrie 2003 .Noua Constitutie a fost publicata in Monitorul Oficial din 31 octombrie 2003. In noua sa formula Constitutia contine 156 de articole structurate in 8 titluti(s-a adaugat integrarea euro-atlantica Revizuirea a avut 3 obiective: 1.sporirea garantiilor privind drepturile si libertatile fundamentale ale omului 2.indeplinirea conditiilor pentru integrarea Romaniei in Uniunea Europeana si aderarea la NATO. 3.solutionarea disfunctionalitatilor si inadvertentelor ce s-au observat in desfasurarea activitatilor autoritatilor publice. ***** 16. Definitia si caracterele juridice ale statului Etimologic,statul vine din limba latina,unde,daca verbul statuo se traduce prina hotara,a infiinta,a instaura,a stabilisubstantivul stat ar putea aduce ideea de stabilitate,intemeiere,Status rei publicae inseamna starea lucrurilor publice sausituatia lucrurilor publice. Deci statul poate fi conceput drept o comunitate de oameni,apartinand de regula aceleiasi natiuni,care se organizeaza politic si edifica o serie de institutii proprii,a caror functionalitate ritmica si eficienta este asigurata de respectul normelor de drept Caracterele juridice ale statului vizeaza doua aspecte:personalitatea juridica a statului si suveranitatea. 17. Care sunt elementele constitutive ale statului? Orice abordre juridica a statului se face prin prisma a trei elemente constitutive: 1.Populatia sau natiunea 2.Teritoriul 3.Puterea publica sau autoritatea suverana 18. Populatia -este un element indispensabil deoarece contine indivizii cu privire la care se exercita puterea si care sunt subiectii drepturilor si obligatiilor juridice.Ea reprezinta dimensiuneademografica si psihologica a statului 19. Definitia cetateniei si natura sa Cetatenia este situatia juridica rezultata din raporturile juridice statornice care intervin intre o persoana fizica si statul roman exprimand apartenenta persoanei la stat,situatie caracterizata prin plenitudinea drepturilor si obligatiilor reciproce predeterminate de lege. In ceea ce priveste natura juridica a cetateniei .In literatura de specialitate s-au exprimat mai multe teorii : -legatura ce uneste individul,grupul sau bunurile de stat,acest mod de a releva natura juridica a cetateniei este gresit deoarece relatiile juridice si cele sociale in general,nu pot fi relatii intre oameni si bunuri. -element constitutiv al statului -raport politic si juridic de dominatie si supuseniedin care izborasc drepturi si obligatii recirproce. -statut personal asa cum este clasa sociala,varsta,sexul,constand in supusenia la o anumita putere de stat. -apartenenta a persoanei la stat,raport juridic. 20. Principiile reglementarii cetateniei -sunt regulile de maxima generalitate care guverneaza materia cetateniei:

-consacrarea egalitatii intre cetateni,respectiv inlaturarea tuturor descriminarilor. -cetatenia se dobandeste,de regula ca efect al legaturii de sange -nu este admisa discriminarea intre parinti in privinta stabilirii cetateniei copilului atunci cand numai unul dintre ei are cetatenie romana -cetatenia este o chestiune de stat si reflecta caracterul unitar al acestuia -cetatenia nu se dobandeste si nu se pierde prin casatorie -dobandirea sau pierderea cetateniei de catre unul dintre soti nu produce efecte asupra cetateniei celuilalt sot ori asupra cetateniei copiilor. -cetatenia de onoare -numai cetatenii romani sunt tinuti sa indeplineasca obligatiile stabilite prin Constitutie si legi. 21. Modalitati de dobandire a cetateniei -Dobandirea cetareniei prin nastere(de drept) :-copiii nascuti pe teritoriul Romaniei din ambii parinti cetateni romani :- copiii nascuti pe terioriul Romaniei avand unul dintre parinti cetatean roman. :-copiii nascuti in strainatate cu ambii parinti cetateni romani. :-- cu unul dintre parinti cetatean roman :-copilul gasit pe teritoriul romaniei pana la proba contrarie. Dobandirea cetateniei prin efectul unui act juridic. :-prin adoptie daca,copilul este minor si parintii sunt cetateni romani :-redobandirea ei prin repatriere :-la cerere de catre strainul si apatridul care indeplinesc anumite conditii :-prin acordul parintilor copilului minor(repatriere) Prin hotararea instantelor judecatoresti competente. 22. Pierderea cetateniei (prin efectul unui act juridic) -retragerea cetateniei romane uneo persoane care a dobandit-o intr-un alt mod decat prin nastere;cetateanului care ,aflat in strainatate,savarseste acte foarte grave vatamand interesele Romane. -aprobarea renuntarii la cetatenie -adoptia unui minor roman de catre un cetatean strain -stabilirea filiatei fata de parinti cetateni straini a copilului gasit pe teritoriul Romaniei. 23. Cetatenia europeana este cetatean al Uniunii Europene oricare cetatean care are cetatenia unui dintre statele membre.Cetatenia europeana completeaza cetatenia nationala,nu o inlocuieste. Cetatenii europeni pot sa-si exercite anumite drepturi care decurg din apartenenta lor la Uniune:libertate de circulatie si de si de sejur,de stabilire a resedintei,munca si studiu,dreptul de vot si de eligibilitate in alegerile europene si in cele locale,protectia diplomatica si consulara,dreptul de petitie,dreptul de a depune o plangere unui mediator,dreptul de a comunica cu institutiile Uniunii. 24. Teritoriul Teritoriul confera dimensiunea materiala a statului si are functii extrem de importante in definirea acestuia. -permite situarea statului in spatiu si delimitarea de alte state,reprezinta baza de integrare a populatiei. -inscrie natiunea intr-un plan concret. -determina si limiteaza fizic intinderea si prerogativele puterii publice -asigura vietuirea cetatenilor intr-un anumit cadru spatial -este un mijloc de actiune al statului. Din punct de vedere juridic,teritoriul poate fii definit ca fiinddelimitarea acelei portiuni de pamant asupra careia o putere de stat,isi poate exercita atributele cu excluderea oricaror forme

de putere statala.Intr-o alta definitie teritoriul esteaceea portiune de pamant si de apa,pe care locuieste populatia si in limmitele(sau granitele,caruia se exercita puterea publica a statului). Caracterele teritoriului:indivizibilitatea(caracterul unitar si indamisibilitatea impartirii lui intre mai multe state) -inalienibilitatea(inadmisibilitatea instrainarii lui) 25. Trasaturile puterii de stat -caracterul de putere -caracterul organizat -puterea de constrangere -apararea drepturilor omului -modernizarea legislatiei -puterea sociala -puterea de a exprima si a realiza vointa ca vointa de stat -suveranitatea(independenta si suprematia in exprimarea si realizarea vointei guvernatilor ca vointa de stat) 26. Separatia puterilor Teoria separatiei puterilor este fundamentala pe repartizarea functiilor statului intre organe independente unele de altele,astfel incat sa formeze fiecare o ramura a puterii,sa se contrabalanseze si echilibreze reciproc pentru a impiedica despotismul.De aceea trebuie ca puterea sa limiteze puterea. Schema clasica aprincipiului separatiei puterilor vizeaza:puterea legislativa-edictarea legilor,puterea executiva-executarea regulilor si puterea judecatoreasca sau jurisdictionalajudecarea litigiilor. Regula egalitatii puterilor presupune ca toate puterile sunt egale;toate puterile se subordoneaza numai Constitutiei si legilor date in baza acesteia (principiul domniei legii) 27. Functiile statului Functia legislativa are ca obiect stabilirea de reguli de conduita sociala generale si impersonale,obligatorii.In mod concret statul elaboreaza legi constitutionale,organice si ordinare.In principiu,functia este exercitata de Parlament Functia executiva-are ca obiect organizarea aplicarii si aplicarea in concret a legilor,asigurarea bunei functionari a serviciilor publice instituite in acest scop,precum si emiterea de acte normative si individuale.Aceasta functie consta in asigurarea bunului mers al serviciilor publice,aplicarea legilor(normele de aplicare fiind emise de Guvern).Functia executiva este duala asigurata de Guvern si Presedintele Romaniei. Functia jurisdictionala are ca obiect transarea cu forta de adevar legal a unor confilicte juridice,deci reprezinta acea activitate a statului care are ca obiect solutionarea de catre instantele de judecata a confilctelor juridice aparute intre diferite subiecte de drept;solutionarea lor are loc in cadrul procesului si se finalizeaza cu elaborarea hotararilor instantelor de toate gradele. 28. Structura de stat Din punct de vedere al structurii,adica a ordinii spatiale a sistemului,putem face o prima distinctie in state unitare sau simple si state federative sau compuse Statul unitar-este acela care presupune ideea ca asupra tuturor indivizilor care-i populeaza teritoriul isi exercita autoritatea un singur sistem de organe inzestrate cu suveranitate interna si externa. Exemple:Bulgaria,Ungaria,Polonia,Suedia.etc. Caracteristici: -constituie o singure formatiune statala -are un regim constitutional unic si o singura constitutie -este format dintr-un ansamblu unic de organe de varf -populatia,are de regula o singura cetatenie

-el insusi si numai el este subiect al raporturilor de drept international. Rezulta de aici ca statul unitar are o singura constitutiee si o legislatie uniforma,o singura organizare administrativ-teritoriala,un singur Parlament,un singur al Sef al statului si un Guvern unic,un singur sistemic de organizare judecatoreasca a caror competenta se extinde pe intregul teritoriu al statului fara nici o exceptie. O varianta mai aparte de stat unitar este statul unitar complex Statul compus-este un stat constituit din doua sau mai multe state membre(federate)care,in limitele si in conditiileprevazute de Constitutie isi transfera o parte din atributiile sale suverane statului compus: Caracteristici: -unitatea pe plan international:numai statul federal este subiect de drept international si nu si statele federate -diversitatea pe plan intern:existenta mai multor formatiuni statale -existenta a doua randuri de organe centrale de stat (cele ale statului federal si cele ale statului federat) -parlamentul federal are obligatoriu 2 camere Ex:SUA,Mexic,Belgia,Elvetia 29. Forma de guvernamant 1.Monarhia -este forma de guvernamant in care seful statului care poate lua diverse denumiri(monarh,rege,emir,domn,imparat)este desemnat pe baze ereditare sau pe viata Monarhia poate avea urmatoarele forme: -absoluta -constitutionala sau limitata(limitarea puterii monarhului de catre Constitutie) -parlamentara dualista(se afla pe aceeasi pozitie) 2.Republica-se caracterizeaza prin faptul ca seful statului denimit de obicei Presedinteeste ales pe o perioada determinata de catre corpul electoral-direct sau printr-un numar de electori-,fie de catre Parlament Caracteristici: -cetatenii se guverneaza singuri,desemnand/alegand un sef de stat. -guvernarea se realizeaza prin intermediul reprezentantilor alesi dupa proceduri electorale. In functie de modul de alegere a sefului de stat,republica poate fi : Parlamentara(sef ales de Parlament) Prezidentiala(de catre popor prin vot direct si secret) Semi-prezidentiala(prin vot universal direct si prin raspunderea politica a Guvernului fata de Parlament) O alta clasificare pornind de la ideile lui Aristotel a formelor de guvernamant,ar fi: Democratia Monocratia Oligarhia-exercitarea puterii de catre un numar restrans de persoane sau familii(aristocratia) Forme mixte Statele socialiste. 30. Regimul politic: definire si clasificare -ansamblul institutiilor,metodelor si mijloacelor prin care se realizeaza putereasi indica modul cel mai clar daca o societate este in mod real democratica sau este antidemocratica. Clasificare: Regimul politic conventional Regimul politic parlamentar Regimul politic prezidential

Regimul politic mixt(semiprezidential) Regimuri politice specifice statelor socialiste 31. Regimul parlamentar -este regimul separatiei si al colaborarii puterilor,a executivului si legislativului prin intermediul unui Guvern responsabil in fata Parlamentului. Se caracterizeaza prin: -alegerea presedintelui de catre Parlament -raspunderea politica a membrilor Guvernului si a Guvernului insusi in fata Parlamentului -disocierea executivului iin sef de stat si guvern -investirea Presedintelui cu atributii minore privind conducerea efectiva.Presedintele nu-si asuma o raspundere politica,el putand fi sanctionat potrivit unor proceduri speciale,doar pentru anumite fapte :inalta tradare,violarea Constitutiei si a legilor Forme de regim parlamentar: 1.regim parlamentar dualist-responsabilitatea Guvernului si in fata Adunarii (parlamentului)cat si a Sefului de stat. 2.regim parlamentar monist(numai in fata Adunarii) 3.-|- bipartid 4.parlamentar bipartid. 32. Regimul prezidential -se bazeaza pe separarea organicaa puterilor in stat dar si pe colaborarea lor functionala.. Caracteristici: -stricta partajare a atributiilor intre legislativ si executiv -independenta celor 2 puteri,care nu detin mijloace de presiune una asupra celeilalte -presedintele este ales prin vot universal,egal,direct sau prin electori si secret. -presedintele nu poate dizolva Parlamentul,iar Parlamentul nu-l poate revoca sau demite. Un exemplu tipic de regim prezidential il constituie S.U.A 33. Regimul semiprezidential Sunt regimuri rezultate din combinarea unor elemente apartinand unor regimuri politice diferite,in special regimul prezidential si cel parlamentar. Caracteristici: 1.Presedintele este ales prin sufragiu universal;(presedintele nefiind ales de parlament ci de corpul electoral,el se afla pe picior de egalitate cu parlamentul. 2.Presedintele are puteri considerabile 3.Presedintele isi gaseste totusi o contra-pondere in persoana primului ministru si in Guvern Un exemplu tipic de regim semiprezidential ni-l ofera Franta. 34. Regimuri specifice statelor socialiste In majoritatea lor regimuri totalitare si se caracterizeaza prin: -organizarea piramidala a puterii politice si concentrarea prerogativelor decizionale la un pol al conducerii -desfiintarea pluralismului politic -intarirea aparatului represiv al statului 35. Atributele statului roman Sunt:stat national,suveran si independent,unitar si indivizibil,republican,stat de drept,democratic si social. Stat national:se refera la unul dintre cele 3 elemente constitutive ale statului,populatia. Suveran si independent:fixeaza doua elemente:independenta si suprematia.Suprematia confera putere maxima statului. Unitar si indivizibil:vizeaza o alta componenta a definitorie,teritoriul Stat republican Stat de drept

Stat social Stat democratic 36. Principii de reglementare a drepturilor fundamentale 1.cetatenii au drepturile si libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au si obligatiile prevazute de acestea. 2.cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice fara privilegii si fara discriminari 3.nimeni nu este mai presus de lege 4.accesul liber la justitie 5.cetatenii romani,straini si apatrizii trebuie sa-si exercite drepturile si libertatile cu bunacredinta,fara sa incalce drepturile si libertatile celorlalti. 6.drepturile si libertatile sunt prerogative definitede Constitutie si implica,pentru realizarea lor,obligatii(pozitive sau negative)din partea autoritatilor administrative. 37. tipuri de clasificari ale drepturilor si libertatilor A,drepturi care ocrotesc fiinta umana ca entitate bio-psihica,ca specie: -Dreptul la viata(cel mai important drept al fiintei umane) -Dreptul de a dispune de sine insusi si dreptul la protectia vietii lui intime,familiale si private. -Dreptul fiintei umane de a-si intemeia o familie B.Drepturi care protejeaza fiinta umana ca relatie sociala,in considerarea apartenentei la statul roman. -dreptul la protectie diplomatica -dreptul de a nu fi extradat sau expulzat -dreptul la libera circulatie -dreptul de a avea acces la orice informatie de interes public -dreptul de avea cetatenia romana si dreptul de a o pastra -dreptul de a ocupa unele functii sau demintati publice,civile sau militare. C.drepturi si libertati ale persoanei in raporturile ei cu societatea sau cu statul ,exercitate individual. -libertatea individuala si siguranta persoanei -dreptul la aparare -secretul corespondentei -libertatea constiintei -libertatea economica -libertatea de exprimare. -dreptul la invatatura -dreptul la munca -dreptul la greva D.Drepturi ale colectivitatilor de persoane -libertatea intrunirilor -dreptul la asociere 38. Indatoririle fundamentale Fidelitatea fata de tara,considerata sacra. -respectarea constitutiei si a suprematiei sale si a celorlalte legi -apararea tarii -contributia la cheltuielile publice 39. Garantii ale drepturilor si libertatilor Garantiile de fond,sunt reglementarile care sa asigure exercitiul drepturilor,adica acel cadru juridic in care drepturile si libertatile fundamentale sa se regaseasca: -dispozitiile constitutionale -legea

-rigiditatea constitutionala Garantiile procedurale sau jurisdictionale,generale si apreciate: -accesul liber la justitie -justitia -contenciosul administrativ -drept la petitionare 40. Avocatul poporului(ombudsmanul) -are de fapt rolul de a asigura respectarea spiritului legilor si de a proteja respectarea drepturilor si libertatilor individuale. In Romania institutia a primit denumirea constitutionala deavocatul poporului.El este numit de Camera Deputatilor si Senat in sedinta comuna pe o perioada de 5 ani.Rolul fundamental al avocatului poporului este apararea drepturilor si libertatilor persoanelor fizice. Avocatul poporului se caracterizeaza prin independenta asigurata de Constitutie si de legea organica.Este deci o institutie profund democratatica si absolut necesara societatii romanesti dar nu suficent de cunoscuta si utilizata. 41. Parlamentul - expresia suverniatii -este atat o institutie juridica dar si politica.Sistemele parlamentare sunt sisteme extrem de eficiente iar forta lor consta in primul rand in principiul suveranitatii nationale,in ideea ca Parlamentul reprezinta poporul insusi,iar parlamentarii sunt delegatii sai,care nu pot delega,in niciun caz,prerogativele lor unor functionari ai statului. Parlamentul exprima una dintre legile democratiei ,el fiind solutia reprezentarii poporului. In Romania,Parlamentul este institutia cu cea mai larga reprezentivitate.Ca structura organizatorica,Parlamentul este format din unul sau mai multe corpuri,adunari sau camere,fiecare alcatuita dintr-un anumit numar de membrii. Trebuie precizat faptul ca astazi aproape toate constitutiile lumii consacrand suveranitatea poporului sau natiunii,stabilesc ca aceasta se exercita prin reprezentare si referendum. Manifestarea concreta a suveranitatii ia urmatoarele forme: -instituie norme juridice de ocrotire si consolidare a valorilor fundamentale pe care se intemeiaza si relatiile sociale corespunzatoare acestor valori. -juridiciaza obiectivele cele mai importante ale dezvoltarii social-economice si politice,obiective pe care le hotaraste fara imixtiuni si in realizarea intereselor generale ale natiunii. 42. Structura si organele de lucru ale parlamentului Structura bicamerala a Parlamentului Romaniei este consacrata in Constitutia din 2003 unde se prevede:Parlamentul este alcatuit din Camera Deputatilor si Senat.Ambele sunt alese prin vot universal.egal,dirct si liber exprimat,ele fiind nediferentiate,2 elemente distinctive intre ele sunt varsta pe care o persoana trebuie sa o fi implinit(23-C.D si 33 Senat)si numarul mai mic al senatorilor fata de deputati. Numarul membrilor parlamentului este de asemenea diferentiat pe camere,astfel C.D cuprinde 327 deputati +18 reprezentanti ai minoritatilor nationale iar Senatul 140 senatori,durata mandatului este de 4 ani si poate fi prelungit prin lege organica,in caz de razboi sau catastrofa. La inceputul fiecarei sesiuni cele doua Camere isi aleg cate un birou permanent,In cadrul Camerelor se organizeaza grupuri parlamentare formate din cel putin 10 deputati,respectiv 5 senatori pe criteriul apartenentei partinice si comisii permanente iar atunci cand este necesa comisii de ancheta sau comisii speciale. Comisiile permanente pot fi:permanente si temporare,ale fiecarei Camere si comune,de ancheta,de mediere,exceptionale. Permanente:sunt,de asemenea,organe interne de lucru ale Camerelor,constituite dintr0un numar restrans de deputati sau senatori.Ele nu au putere de decizie(apartine Adunarii) dar informeaza,fac rapoarte,analize sii propuneri.

Temporare : se contituie prin hotarari ale Camerei Deputatilor si ale Senatului si pot fi speciale,de ancheta,de mediere si comisii ad-hoc exceptionale. 43. Functionarea si votul parlamentar Activitatea parlamentara are o dimensiune temporal,un timpjuridicimpartit in legislaturi,sesiuni si sedinte. Legislatura este durata mandatului parlamentar,adica 4 ani,prelungirea sau reducerea duratei fiind prevazuta expres si exceptional in textul constitutional. Sesiunea este forma organizatorica de lucru a Parlamentului,este perioada de timp din cadrul unui an calendaristic in care Camerele isi desfasoara activitatea in mod continuu.Spre deosebire de Guvern care isi desfasoara activitatea in mod neintrerupt,Parlamentul se reuneste pentru perioade de timp limitate,care se numesc sesiuni.Ele se clasifica in sesiuni ordinare si sesiuni extraordinare.Cele ordinare sunt bianuale ,cele extraordinare sunt acele sesiuni care se pot tine ori de cate ori este nevoie,in afara sesiunilor ordinare. Sedinta este forma de intrunire efectiva,plenara si in principiu publica cu scopul dezbaterii ordinii de zi.Sedinta este condusa de presedintele Camerei sau de vicepresedintele care il inlocuieste,asistat de 2 secretari. Caracterele votului parlamentar: -votul exprima majortiatea democratica asupra unei chestiuni -votul este personal si direct(delegarea lui nu este permisa) -votule este egal -votul este universal,inerent fiecarui parlamentar -votul este de regula public.Votul deschis se exprima public,prin ridicarea mainii,apel nominal sau ridicarea in picioare si prin bile sau electronic. -votul nu este liber exprimat,parlamentarul avand obligatia de a participa la sedintele camerei din care face parte 44. Enumerati functiile parlamentului -functia de reprezentare -functia de recrutare a unora diontre functionarii publici sau a altor persoane investite cu prerogative publice -functia de directionare a politicii externe -functia juridiciara -functia de informare -mijloace rezervate initiativei Guvernului -functia de control -functia deliberativa 45. Procedura legislativa Acesta este actul prin care atributul legiferarii este transferat,ca exceptie unei alte autoritati.Ca origine aceasta a fost inventata pentru perioadele critice,mai ales de razboi.Aceasta este totodata o derogare de la regula strictei separari a puterilor in stat astfel incat puterea de legiferare apartine Parlamentului.In sistemul nostru delegarea se face prin lege speciala si se materializeaza prin Ordonantele si Ordonantele de Urgenta ale Guvernului.Aceste acte suntun rau necesardeoarece se reface unitatea procesului normativ,rezolva problema legiferarii in vacanta parlamentara,exista domenii unde este necesara o reglementare accentuat tehnica,inlatura piedicile opozitiei parlamentare.totusi acesti tip de legiferare trebuie sa se pastreze in cadrul limitelor legale fara sa se generalizeze substituind functia Parlamentului. 46. Functiile si atributiile guvernului Guvernul are un dublu rol:cel politic si cel de conducere la nivel suprem a activitatii administrative.Pe plan statal Guvernul are rolul de a exercita conducerea generala a

administratiei publice iar in acest scop se stabilesc raporturi juridice de drept aministrativ de 3 tipuri: 1.raporturi de subordonare ierarhica 2.raporturi de colaborare cu autoritatile centrale autonome. 3.raporturi cu tutela administrativa,fata de consiliile locale,primari si consiliile judetene. Functiile Guvernului: -functia de strategie -functia de reglementare -functia de administrare a proprietatii statului -functia de autoritate de stat 47. Investitura guvernului -reprezinta o serie de acte si fapte juridice.Potrivit Constitutiei,procedura de investire a Guvernului cuprinde patru etape:desemnarea candidatului pentru functia de primministru,solicitarea de catre acest candidat a votului de incredere din partea Parlamentului,acordarea votului de incredere,numirea Guvernului de catre Presedintele Romaniei pe baza votului de incredere acordat de Parlament. 1.Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru,in urma consultarii partidului care are majoritatea in parlament,iar in lipsa acestuia consemnarea se face dupa consultarea partidelor reprezentate in Parlament. 2.Prim-ministrul desemnat se consulta in vederea intocmirii listei membrilor Guvernului si a Programului de Guvernare cu partidul sau coalitia de partide care au sustinut desemnarea sa. 3.Programul si lista Guvernului,propuse de primul-ministru desemnat se dezbar in sedinta comuna a Camerelor Parlamentului iar votul de incredere se acorda,in bloc,pentru toata lista deputatilor si senatorilor. 4.Pe bazavotului de incredere acordat in Parlament,Presedintele Romaniei numeste Guvernul. 48. Mandatul guvernului -incepe la data depunerii juramantului,moment in care se incheie mandatul Guvernului anterior,din motive de continuitate,chiar daca noile alegeri parlamentare au fost deja validate.In practica pot aparea momente cand mandatul Guvernului se incheie mai devreme.Altfel din Constitutie prevede ca Guvernul este demis la data retragerii de catre Parlament a increderii acordate sau daca Prim-ministrul se afla in una din situatiile de incetare a mandatului.Alte cazuri:demisia,act de vointa unilaterala,pierderea drepturilor electorale,starea de incompatibilitate,deces etc. 49. Eligibilitatea si incompatibilitatile membrilor guvernului Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara,se bucura de exercitiul drepturilor electorale.Incomaptibilitatile sunt prevazute in Constitutie:functia de membru al Guvernului este incompatibila cu exercitarea altei functii publice de autoritate,cu exceptia celei de deputat sau senator,este incompatibila cu exercitarea unei functii de reprezentare profesionale salarizate in cadrul organizatiilor cu scop comercial. 50. Istoricul institutiei prezidentiale In vreme ce institutia sefului statului este foarte veche si isi are originea odata cu aparitia sistemelor statale,,institutia prezidentiala este de data relativ recenta.Tara noastra a cunoscut in mod traditional institutia domnului sau a domnitorului iar domnia avea un caracter ereditar-electiv.Romania moderna aduce cu ea si sitemul monarhic,astfelt incat Constitutia din 1866 si apoi cea din 1923 consolideaza institutia si stabileste caracterul ereditar al monarhiei. Decretul-lege din 1990 si apoi constitutia Romaniei din 1991 statueaza ca functia sefului de stat este incredintata Presedintelui Romaniei. 51. Functiile presedintelui 1.Functia de reprezentare,presedintele estereprezentativchiar si pornind de la faptul ca el este rezultatul alegerilor democratice.

-incheie tratate internationale in numele Romaniei -Aproba infiintarea,desfiintarea,schimbarea rangurilor misiunilor diplomatice. -primeste scrisorile de acredtare ale reprezentantilor diplomatici ai altor tari -participa la exercitarea suveranitatii nationale 2.Functia de garant -Garant al statului,isi asuma responsabilitatea garantarii independentei nationale,al unitatii si integritatii teritoriale a tarii,pentru aceasta el are la indemana o serie de mijloace de actiune -presedintele este comandantul fortelor armate -Garant al Constitutiei,Presedintele vegheaza la respectarea acesteia 3.Functie de mediere -promulga legi adoptate de Parlament -poate convoca C.D si Senatul in sesiuni extraordinare -Numeste inalte functii publice 52. Desemnarea si mandatul presedintelui Alegerea presedintelui prin vot universal,se foloseste mai ales in in republicile prezidentiale,in tarile cu structura dualista a executivului,care au sef de stat si sef de guvern.In Romania in prezent,seful statului,Presedintele tarii este ales pe baza votului universal,egal,direct,secret si liber exprimat al cetatenilor,in baza unor reguli constitutionale. Mandatul prezidential incepe dupa depunerea juramantului de credinta de catre Presedinte in fata Parlamentului.Durata mandatului este de 5 ani .In situatii exceptionale durata mandatului poate fi prelungita. Mandatul ia sfarsit cand expira durata acestuia sau in situatii speciale care din la vacanta functiei:-demisia -demiterea din functie -imposibilitatea definitiva sau temporara a exercitarii atributiilor -deces 53. Incompatibilitate, imunitate, responsabilitate in cazul presedintelui Incompatibilitati: -presedintele nu poate fi memrbu al niciunui partid -nu poate ocupa nici o alta functie publica sau privata Imunitate -Presedintele Romaniei nu raspunde juridic pentru opiniile sale,fapte sau acte savarsite in timpul mandatului,nici ulterior. 54. Acte ale presentelui