METODE ALE DEZVOLTARII GANDIRII CRITICE IN INVATAMANTUL PRESCOLAR

Educatoare

DORINA DAN

Gradinita cu P.N.NR.15. Alba Iulia

CE ESTE GANDIREA CRITICA?

gndirea critic este un proces activ, complex, asemntor cititului i scrisului, vorbitului i ascultatului, care implic procese de gndire care ncep cu acumularea activ a informaiilor si se termin cu luarea de decizii bine argumentate. gndirea critic se formeaza printr-un proces lung, pe parcursul caruia copiii isi formeaza mai multe deprinderi: - de a interaciona cu informaia n mod activ, - de a pune sub semnul ntrebrii informaiile, - de a aduce argumente pro i contra, - de a genera noi idei. gndirea critic are la baz reactualizarea cunotinelor, analizarea diferenelor, observarea relaiilor cauz-efect, extragerea ideilor din exemple, susinerea ideilor cu exemple i evaluarea informaiilor n funcie de valoarea de adevr, de utilitate, de efectele pozitive sau negative. gndirea critic se nva prin practicare i contientizare i reprezint o capacitate ce trebuie ncurajat i dezvoltat ntr-un mediu de nvare adecvat, n urma cruia, prin experien proprie, sub ndrumarea educatoarei, copilul dobndete anumite capaciti i abiliti

ROLUL METODELOR ACTIVE IN DEZVOLTAREA GANDIRII CRITICE.

Pentru ca un copil s rspund adecvat unor realiti n schimbare, el trebuie s dispun de competenele proprii gndiri, precum i de un set de atitudini i valori personalizate; el trebuie s posede motivaia i disponibilitatea de a reaciona pozitiv la schimbare ca premis a dezvoltrii personale. nvarea prin metode interactive de grup dezvolt gndirea democratic a copiilor, prin exersarea gndirii critice, deoarece copiii nva s accepte i s analizeze toate ideile propuse, nu pe cel care le-a emis, nva s critice comportamentul unui personaj din poveste, sau faptele unui copil, nu critic copilul sau personajul respectiv. Capacitatea de a gndi critic se dobndete n timp, permind copiilor s se manifeste spontan, fr ngrdire, ori de cte ori exist o situaie de nvare. Ei nu trebuie s se simt stingheri, s le fie team de reacia celor din jur fa de prerile lor, ei nva s aib ncredere n puterea lor de analiz, de reflecie.

CADRUL DE NVARE SPECIFIC GANDIRII CRITICE

Dezvoltarea gndirii critice ntr-un cadru adecvat presupune trei etape:

anterioar din perspectiva noului subiect predat Cum vor fi dirijai copiii ctre formularea unor ntrebri i scopuri pentru nvare? Cum vor ajunge s-i examineze cunotinele anterioare? captarea interesului pentru noile aspecte care vor fi abordate Cum va fi explorat coninutul de ctre copii? Cum i vor monitoriza ei nelegerea acestui coninut?

1. Evocarea - realizarea unor corelaii cu lecia

2. Realizarea sensului -

3. Reflecia - fixarea, consolidarea cunotinelor

Cum vor utiliza copiii sensul leciei? Cum vor aplica cunostintele insusite? Cum vor fi ndrumai s caute informaii suplimentare , rspunsuri la ntrebrile care mai exist?

Demersul didactic al Proiectului Din tainele pdurii {proiect derulat timp de 2 saptamani} REALIZAREA EVOCAREA REFLECIA SENSULUI
Ce tiu copiii
n

Ce doresc s afle copiii

Cine

pdure cresc copaci i triesc Animale Oamenii taie copacii Lemnele ard Iarna pdurea rmne pustie

planteaz copacii? Ce fel de copaci cresc? De ce sunt diferiti copacii? De ce sunt tiai copacii? Ce se fac cu copacii tiai? Cine hrnete animalele?

Asigur nelegerea noilor informaii i semnificaia lor prin activiti integrate: copiii rsfoiesc cri, nvat poezii, cntece, ascult poveti, fac vizite, primesc vizite, redau cele nvate prin desene, pictur, dramatizri, activiti practice, alctuiesc albume, expoziii, concursuri; nva prin cooperare, n echipe formate din precolari sau precolari/colari

Se integreaz noile cunotine n sistemul celor vechi, se face legtura ntre ele, se emit concluzii, i se expune n forme variate noul aflat: -imaginea clar asupra cunotinelor despre ceea ce se ntmpl n pdure la sfrit de toamn, -modaliti de colaborare ntr-un proiect -rezultatele muncii desfurat n grupuri de 3-4 copii

Merg

n pdure cu prinii pentru aerul curat Vntorii vneaz animalele slbatice

Ce

fac animalele cnd vine iarna? Cum se neleg animalele ntre ele? De ce se vneaz animalele? Cum putem ajuta vieuitoarele pdurii? Se stabilesc cuvintele cheie ale proiectului: Toamna Pdurea Protejm

Resurse procedurale: - dezbaterea - explicatia - brainstorming - ciorchinele - harta conceptual - observarea - problematizarea - conversaia - interviul de grup - gndii-lucrai n perechi - mai multe capete la un loc - creioanele la mijloc - analiza SWOT

-feedbackul imediat, prin prezentarea tuturor informaiilor culese i a materialelor realizate de fiecare grup

1. BRAINSTORMING

1. 2. 3. 4. 5.

In traducere direct "furtun n creier" sau "asalt de idei" ,este o metoda utilizata pentru a ajuta pe copii sa emita cat mai repede, cat mai multe idei, fara a se lua initial in consideratie valoarea acestora Este cea mai simpla metod de a stimula creativitatea si de a genera noi idei intr-un grup ; se poate practica oral si se folosete pentru a gsi cat mai multe soluii pentru o problem. Etapele brainstormingului: Se hotreste tema brainstorming-ului i se formuleaza ca ntrebare. Comunicarea regulilor Activitate frontal de prezentare a ideilor Inregistrarea ideilor Evaluarea ideilor Educatoarea va nota pe tabl toate ideile generate (inclusiv pe cele care nu au legtur cu subiectul sau par "trsnite") Nimeni nu va face nici un fel de apreciere la adresa ideilor emise, nimeni nu va fi obligat s vorbeasc. Sunt permise asociaiile de idei (auzind ideea unui participant alt participant o poate dezvolta). Evaluarea se face cnd ideile par s fi "secat,se opreste exerciiul i se trece la etapa calitativ (analiza soluiile, ordonarea lor n funcie de realismul lor, eliminarea celor incompatibile cu problema}

Aplicatii practice: Intrebari adresate la diferite activitati:

Activitate de prezentare a ideilor:

Ce s-ar intampla daca nu ar ploua niciodata? Ce putem face pentru a avea un oras curat? Ce s-ar intampla daca nu ar exista alfabetul? Cautati sinonime pentru termenul toc,etc Cum putem ajuta copiii aflati in dificultate? De ce ne bucuram ca am intrat in U.E? Ce drepturi credeti ca au copiii? Cum putem sa ajutam iarna pasarile? Ce ati observat cand am fost in vizita la..

Educatoarea va scrie toate raspunsurile copiilor, unul sub celelalt Daca copiii nu se implica in activitate vor fi solicitati pe rand, sau numai unii dintre ei

Evaluarea ideilor:

Copiii sunt invitati sa reflecteze asupra ideilor si sa se pronunte care sunt mai aproape de realitate Fiecare copil opteaza pentru o idee / se poate vota, se numara voturile si se afla ideea cu numarul cel mai mare de voturi Evaluarea nu este obligatorie, pot fi acceptate toate ideile, iar in diferite activitati ele pot fi confirmate sau infirmate

2. HARTA CONCEPTUALA

Este o metoda prin care invatarea noilor informatii depinde de conceptele deja existente in mintea copilului si de relatiile care se stabilesc intre acestea Este o metoda ce structureaza cunostintele copilului, iar important nu este cat cunoaste copilul, ci relatiile care se stabilesc intre cunostintele asimilate

Desi a fost recunoscuta ca o potentiala metoda de evaluare a cunostiintelor copilului, harta conceptuala poate fi utilizata cu succes si ca instrument de instruire Poate fi definita drept un grafic care include concepte centrale {localizate in centrul hartii} ; concepte secundare {localizate catre marginea hartii}, iar prin harta realizata se comunica felul in care este inteleasa relatia intre concepte.

Aplicarea hartii conceptuale Copacul

Fructe de toamna

Se poate lucra individual, sau in grupuri. Copilul deseneaza un copac in mijlocul colii si prin sageti duse spre margine deseneaza sau scrie tot ce stie despre acesta. fiecare copil contribue cu cunostintele pe care le are.

Se impart copiii in grupuri de 4-5 copii si prin metoda Mana oarba,fiecare alege un fruct, iar prin cooperare stabilesc sarcinile: deseneaza fructul in mijlocul foii A4, deseneaza sau scrie tot ce stiu despre acel fruct si la ce ne folosesc cunostintele pe care le avem despre fructe.

Harta conceptual

Tema: Ce am nvat de la U.E?

Fiecare copil primete o fi, la mijloc este desenat drapelul U.E Reguli: fiecare copil se gndete ce a nvat din toate activitile desfurate anun terminarea temei prin metoda Creioanele la mijloc Copiii rezolv sarcina primit Fiecare copil citete fia Se fac completri, aprecieri la Turul galeriei Copiii au redat c au nvat de la U.E: - s fie prieteni cu toi copiii - s iubeasc natura, animalele - s fie ecologiti - c pot cltori - s ajute pe cei aflai n dificultate - s planteze pomi, flori, - s ngrijeasc parcurile

Orasul meu.

1. Am desenat conturul oraului n mijlocul unei coli de hrtie i am mprit grupa de copii n grupe de patru copii. Dou grupe au primit cte o coal n care trebuiau s deseneze n contur ceea ce distruge{polueaz} oraul nostru, iar celelalte dou grupe au primit cte o coal n care trebuiau s deseneze ce poate salva oraul nostru. Timp de lucru 20 minute. A urmat Turul galeriei , copiii din primele dou grupe au afiat lucrrile pe un panou pe care era scris Asa nu, iar celelalte grupe au afiat lucrrile pe un panou pe care era scris Aa da. Cele patru grupuri au vizualizat lucrrile i fiecare a putut completa ceea ce lipsea din coninutul lucrrilor, chiar dac n-au fcut parte din grupul respectiv. Astfel s-au format opinii corecte, constructive, despre ceea ce este bine sau ru pentru oraul Alba Iulia. 2. Am mprit grupa de copii n dou grupe de cte apte copii: fiecare copil din prima grup a trebuit s deseneze elemente care polueaz pmntul, iar fiecare copil din a doua grup a trebuit s deseneze elemente care mpiedic poluarea. Copiii s-au consultat pe grupe s vad dac au realizat toate elementele temei, apoi a urmat Turul galeriei pentru vizualizarea lucrrilor de ctre toi copiii. Dup aezarea lucrrilor n jurul clasei, copiii din prima grup au citit elementele desenate, dnd posibilitate copiilor din cea de-a doua grup s completeze cu alte elemente{care n-au fost amintite}. La fel s-a procedat i cu cea de-a doua grup, iar copiii din prima grup au putut face completri pn cnd toate elementele care mpiedic poluarea au fost amintite.

3. METODA PALARIILOR GANDITOARE

Este o tehnica de stimulare a creativitatii copiilor si se bazeaza pe interpretarea de roluri in functie de palaria pe care o poarta. Pentru a genera mai multe idei este bine ca tot grupul sa poarte aceeiasi palarie. Copiii sunt liberi sa spuna ce gandesc, dar sa fie in acord cu rolul pe care-l joaca. Culoarea palariei este cea care defineste rolul:

Plria alb este povestitorul, cel ce red pe scurt coninutul textului, exact
cum s-a intamplat actiunea, este neutru informeaza cu controlul discutiilor, extrage concluzii clarifica

Plria albastr este liderul, conduce activitatea. Este plria responsabil

Plria roie i exprim emotiile, sentimentele, supararea, fa de

personajele ntlnite, nu se justifica spune ce simte exprima doar judecati negative identifica greselile imaginatiei {Ce trebuie facut?} genereaza idei noi

Plria neagr este criticul, prezinta aspectele negative a intamplarilor, Plria verde este gnditorul, care ofer soluii alternative, idei noi,da frau Plria galben este creatorul, simbolul gndirii pozitive i constructive,
exploreaza optimist posibilitatile, creeaz finalul efortul aduce beneficii

Scufita Rosie Povestirea copiilor

Palaria alba copiii povestesc continutul povestii Plria albastra toti copiii o caracterizeaz pe Scufita Rosie in contradictie cu lupul: vesela, prietenoasa, buna la suflet, gata sa sara in ajutor, dar neascultatoare, n timp ce lupul este rau, lacom, siret, preocupat sa para sensibil la situatie; arata ce se intampla cand un copil nu asculta sfaturile parintilor Plria roie copiii arata cum Scufita i iubea mama si bunica pe care le-a ascultat intotdeauna, iubea mult florile, animalele, ii placea sa se joace in natura, isi exprima compasiunea fata de bunica, bucuria pentru vanator si supararea fata de lup Plria neagr copiii critic atitudinea Scufitei, care trebuia sa asculte sfaturile mamei. Considera ca nu trebuia sa aiba incredere in animale, nu trebuia sa dea informatii despre intentiile ei. Sunt suparatI pe viclesugul lupului. Plria verde copiii acorda variante Scufitei: daca dorea sa ofere flori bunicii trebuia sa-i ceara mamei sa-i cumpere un buchet de flori; lupul o putea ajuta sa culeaga mai repede flori, sau ciuperci, pentru bunica, etc Plria galben copiii gsesc alt final textului: Scufita putea sa refuze sa mearga la bunica stiind ca trece prin padure; Scufita nu asculta de lup; lupul ii arata Scufitei drumul cel mai scurt spre bunica; lupul o ajuta sa culeaga flori bunicii afland ca aceasta este bolnava; animalele din padure o sfatuiesc pe Scufita sa nu asculte de lup, etc

4. PREDICIILE

Aceasta metoda se poate aplica cu succes la povestiri sau lectura. Copiilor li se vor da cateva cuvinte cheie, iar ei trebuie sa spuna ce cred ca se intampla legat de cuvintele respective ; raspunsurile se trec in coloana 1 si 2 din Tabelul predictiilor Se citeste sau povesteste primul fragment, se scot cateva idei despre ce s-a intamplat si se trec in coloana 3. Se pune intrebarea :ce credeti ca se intampla in continuare? Predictiile copiilor se trec in coloana1 si 2, apoi se citeste urmatorul fragment, se formuleaza 2-3 idei, se trec in coloana 3, apoi se merge mai departe cu intrebarea : ce credeti ca se va intampla, se noteaza predictiile si motivatia: de ce credeti ca asa se va intampla..pana se termina povestea Activitatea predictiv poate fi fcut o singur dat n decursul unei lecturi sau povestiri, permindu-le copiilor s-i modifice prediciile pe msur ce se povesteste.

Tabelul predictiilor
1.Ce credei c se va ntmpla? 2.De ce credei asta? Ce s-a ntmplat de fapt ?

5. CIORCHINELE

Stimuleaza realizarea unor asociatii noi de idei Permite cunoasterea propriului mod de a intelege o anumita tema

ETAPE: Se scrie un cuvant sau se deseneaza un obiect in mijlocul sau in partea de sus a tablei / foaie de hartie Copiii, individual sau in grupuri mici, emit idei prin cuvinte sau desene legate de tema data Se fac conecxiuni, de la titlu la lucrarile copiilor, acestea se pot face cu linii trasate de la nucleu la contributiile copiilor sau a grupurilor Este bine ca tema propusa sa fie cunoscuta copiilor, mai ales cand se realizeaza individual

Aplicatii practice Alfabetul

Anul

Se stabileste cu copiii din ce este format alfabetul{consoanevocale} Fiecare copil ia o litera, deseneaza obiecte care incep cu sunetul indicat de litera Aseaza litera la locul potrivit: consoana sau vocala La Turul galeriei se evalueaza lucrarile, se corecteaza eventualele greseli sau omisiuni

Se stabileste cate anotimpuri are un an, cate luni are fiecare anotimp Copiii numara de la 1-4 formand 4 grupuri, fiecare grup reprezinta un anotimp Fiecare grup deseneaza cateva elemente specifice fiecarei luni din anotimpul pe care-l reprezinta , apoi aranjeaza desenele la locul corespunzator

6. STAD Metoda invatarii pe grupe mici

Educatoarea anunta tema si stabileste obiective la nivelul grupei Se formeaza grupuri mici, 3 - 4 copii Se cere copiilor din fiecare grup sa discute intre ei tema, oral, timp de 2-3 minute, sa spuna fiecare ce contributie poate avea la rezolvarea ei Fiecare grup realizeaza sarcina primita Fiecare copil din grup lucreaza cu alta culoare Se cere copiilor sa anunte rezolvarea sarcinii prin metoda Creioanele la mijloc {cand termina, fiecare copil pune creionul la mijlocul mesei, cand toate creioanele sunt la mijloc inseamna ca acel grup a terminat} Se analizeaza produsele prin Turul galeriei, fiecare grup spune ce a facut, se fac completari, corecturi,etc

Aplicatie:

Se formeaz, prin numrare, grupuri mici, 4 copii Se anun tema: Drepturile copiilor Fiecare grup primete o fi,{n mijloc este desenat un copil}, fiecare grup trebuie s deseneze i s scrie n jurul copilului, care sunt drepturile copiilor, sau care cred ei c sunt aceste drepturi{scrisul nu este obligatoriu} Copiii lucreaz cu culori diferite Reguli : fiecare grup discut ntre ei tema, oral, timp de 2-3 minute, spun fiecare ce contribuie poate avea la rezolvarea ei copiii anun rezolvarea sarcinii prin metoda Creioanele la mijloc {cnd termin, fiecare copil pune creionul la mijlocul mesei, cnd toate creioanele sunt la mijloc nseamn c acel grup a terminat} Fiecare grup realizeaz sarcina primit Se analizeaz produsele prin Turul galeriei, fiecare grup spune ce a fcut; se fac completri, corecturi, se motiveazaetc

7. GANDITI/ LUCRATI IN PERECHI/ PREZENTATI

Se formeaza perechi prin numarare 1-2, sau dupa preferintele copiilor Se poate folosi de mai multe ori in timpul unei activitati Se poate utiliza oral, sau prin desen/scris Educatoarea transmite sarcina care este aceeasi pentru toate perechile Copiii dezbat subiectul, sau rezolva in scris, dupa ce cad de acord cum este mai bine / corect Daca sarcina se dezbate oral fiecare pereche isi expune concluzia, se fac completari Daca sarcina se realizeaza in scris, se organizeaza Turul galeriei, fiecare pereche isi expune lucrarea, se analizeaza de toate perechile, se corecteaza sau completeaza daca este cazul

Aplicatie Copiii formeaza perechi si fiecare pereche cauta cuvintele scrise cu litere mari de tipar si le uneste printr-o linie de cuvintele scrise cu litere mici de tipar Fiecare copil din pereche lucreaza cu alta culoare La turul galeriei se analizeaza, completeaza, lucrarile

Joc-

Sunetul interzis : copilul 1 spune un sunet; copilul 2 spune un cuvunt care nu are in context sunetul respectiv

8. tiu-Vreau s tiu-Am nvat.

In cazul aplicarii la clasa ,aceasta metoda va fi precedata de brianstorming pentru reactualizarea cunostintelor predate anterior cat si pentru identificarea tuturor informatiilor necesare intelegerii cunostintelor ce urmeaza a fi invatate. Se poate desfasura cu grupul mare de copii, dar si grupe mici. in cadrul activitatii se va desena un tabel cu urmatoarele rubrici:

stiu

vreau sa stiu

am invatat

La inceput se completeaza prima si a doua rubrica, urmand ca dupa mai multe activitati sa se completeze si rubrica Am invatat
Aplicatie practica Educatia pentru mediu prin PROIECTELE EUROPENE

Stiu
c

Vreau sa stiu
Cum

Am invatat tari sufer de secet i inundaii si de aceea U.E. se ocup mai mult de mediu i mai ales de schimbrile climatice Toi europenii vor ca apa din lacuri, ruri, mri s fie curat Daca plantam pomi pamantul nu mai fuge peste case si oameni, nu se mai produc inundatii Copiii au neles c au drepturi la fel ca toi copiii Europei, dar i responsabiliti: natura, ngrijirea animalelor, educaia, respectul pentru cei de lng ei
Multe

trebuie s avem mai mult grij de natur, de animale ca pomii ne dau aer curat ca trebuie sa ingrijim parcurile trebuie sa adunam deseurile

ingrijesc copiii din alte tari natura? Ce responsabilitati au? Cine polueaza mediu? Cum pot ei sa participe la actiuni de protejare a mediului? Cine planteaza copacii? De ce sunt taiati copacii? Cum pot vedea activitatea altor copii? Cum pot colabora cu alti copii? De ce sunt lovite lovite animalele?

9. INVATAREA PRIN COOPERARE

nvarea prin cooperare are loc atunci cnd copiii lucreaz mpreun, pentru a rezolva una i aceeai problem, pentru a explora o tem nou sau a crea idei noi, combinaii noi, sau chiar inovaii autentice. nvatarea prin cooperare se poate aplica cu succes mai ales la temele de recapitulare, sistematizare, consolidare, fixare, formare de abiliti intelectuale i practice, pe parcursul unei ore ntregi, ori secvenial.

Ce fac copiii ?

Copiii se ajut unii pe alii s nvee, mprtindu-i ideile. Stau unii lng alii, explic ceea ce tiu celorlali, discuta fiecare aspect al temei pe care o au de rezolvat impreuna, se invata unii pe altii, anunta terminarea sarcinii primite prin metoda Creionele la mijloc Copiii trebuie s fie capabili: -sa asigure conducerea grupului, -s coordoneze comunicarea, -sa stabileasca un climat de ncredere, -s poat lua decizii, -s medieze conflicte

Ce face educatoarea ?

Aranjeaza mobilierul din clas n mod corespunztor. Ideal este formarea grupurilor in numar de cate patru copii, aranjati de o parte i de alta a unei masute. Stabileste criteriul de grupare (sexul, prieteniile, nivelul abilitilor ntr-un anumit domeniu, diferite jocuri, etc.) i dimensiunea grupului (de la 2 la 6 copii). Stabileste regulile de lucru (se vorbete pe rnd, nu se atac persoana ci opinia sa, se consulta intre ei, nu se monopolizeaz discuia, nu rezolva unul singur sarcina, se lucreaza cu culori diferite,etc.) Explica foarte clar obiectivele activitii, specifica timpul pe care l au copiii la dispoziie. Pregateste spatiul si suportul pentru Turul galeriei

Poster - Padurea
Copiii isi verifica cunostintele despre padure, realizand un Poster, in grupuri mici, fiecare avand sarcini diferite: 1.un grup deseneaza si decupeaza vietatile padurii; 2. un grup deseneaza si decupeaza plantele; 3.un grup deseneaza si decupeaza casa si pe cel ce ingrijeste padurea; 4.un grup prgateste plansa cu culorile potrivite{frunze pe jos, nori, soare in partea de sus, apoi asambleaza rezultatele celor trei grupe Toti copiii analizeaza daca cunostintele copiilor au fost corecte si redate corespunzator

Beneficiile aplicarii metodelor active.

1. Creaza deprinderi 2. Faciliteaza invatarea in ritm propriu 3. Stimuleaza cooperarea, nu competitia 4. Sunt atractive. 5. Pot fi abordate in diferite stiluri de invatare 6. Dezvolta capacitatea de a comunica 7. Formeaza deprinderea de a lucra n echip

CONCLUZII

Gndirea critic se nva prin practicare i contientizare, Reprezint o capacitate ce trebuie ncurajat i dezvoltat ntrun mediu de nvare adecvat n urma cruia, prin experien proprie, sub ndrumarea educatoarei, copiii dobndesc anumite capaciti i abiliti. nvarea gndirii critice este eficient dac sunt respectate anumite condiii: - crearea unor situaii de nvare i alocarea timpului necesar - ncurajarea copiilor s gndeasc independent, s speculeze, s reflecteze - acceptarea diversitii de opinii i idei - implicarea activ prin confruntare de idei, cooperare i colaborare pentru gsirea soluiilor adecvate - convingerea copiilor c nu vor fi ridiculizai pentru opiniile exprimate - ncrederea n capacitatea fiecruia de a gndi n mod critic - aprecierea pozitiv a gndirii critice.