Scarlatin. Boal infecto-contagioas produs de anumite varieti de streptococ hemolitic.

Microbul se localizeaz n faringe de unde secret toxine care rspndindu-se n ntregul organism produce simptomatologia caracteristic bolii: febr ridicat, angin, cefalee, grea, vrsturi, apariia unei erupii scarlatinoase sub form de mici macule i papule roii, rugoase, cuprinznd n special faa anterioar a gtului, toracelui, abdomenului i coapselor, exceptnd faa. Angina are un caracter eritematos (faringe rou) sau pseudomembranos; limba de culoare roie, cu papilele hipertrofiate, are un aspect de zmeur. Scarlatina prezint o serie de complicaii cum ar fi flegmoanele amigdaliene, miocardit i n special nefrit, ultima aprnd n convalescen i fiind rezultatul unei reacii alergice fa de toxina streptococului. Dup 10 zile pielea se descuameaz sub form de tre de buci mari (lambouri) n special pe palme i tlpi. Persoanele sensibile la aceast boal reacioneaz, la injectarea intradermic a toxinei scarlatinoase, prin apariia de papule eritematoase (reacia Dick). Scarlatina se previne prin vaccinare i combaterea infeciei streptococice. Se instituie i un regim alimentar de cruare al rinichilor, lucru ce poate evita apariia complicaiilor renale Se interneaz n spitale de specialitate i se trateaz doar sub supraveghere strict medical. Se pot folosi urmtoarele plante medicinale: limba mielului, zmeur. Limba mielului (Borago officinalis) 1 linguri de plant mrunit se pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoar. Se fac tamponamente a pielii de mai multe ori pe zi, pentru efectul calmant care-l are. Intern se pot consuma 2 cni pe zi. Zmeur (Rubus idaeus) 1 linguri de plant mrunit se pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoar. Se fac tamponamente a pielii de mai multe ori pe zi, pentru efectul calmant care-l are. Intern se pot consuma 2 cni pe zi.