Marea Revolutie Franceza de la 1789

Marea Revolutie Franceza de la 1789 este momentul cel mai important din istoria Frantei moderne pentru ca a rasturnat monarhia absoluta,proclamand Libertate,Egalitate si Fraternitate si a reusit sa respinga atacurile puterilor ostile din Europa.A reusit sa deschida o era noua in istorie,chiar daca jertfa a fost enorma. In 1789 Franta era cea mai puternica tara din Europa.Aceasta pozitie o ocupa deja de 150 de ani,datorita pamantului ei fertil, numarului mare al populatiei si resurselor naturale bogate.Industria si comertul au cunoscut o crestere rapida in secolul al XVIII-lea.S-a format o burghezime puternica si au inflorit artele si stiintele. Dar dezvoltarea si bunastarea franceza avea la baza un fond nesigur.Societatea franceza era din mai multe puncte de vedere feudala. Revolutia franceza a avut multiple cause, de ordin politic, social, economic-financiar, intelectual.In plan politic, Franta era monarhie absolutisa, unde vointa regelui Ludovic al XVI-lea (1774-1793) 11411p154l era lege. Societatea continua sa fie impartita in stari, dupa modelul feudal: starea I-a (nobilimea), starea a II-a (inaltul cler), starea a III-a (burghezia, taranimea, clerul de jos s.a.).Desi starea a III-a forma majoritatea populatiei, ponderea in parlament o aveau primele doua stari. Adunarea Starilor Generale (Parlamentul) nu se mai intrunea de aproape 200 de ani (din 1614). In vreme ce nobilimea si inaltul cler sustineau regimul existent, starea a III-a dorea profunde schimbari politice. In plan social exista o evidenta nemultumire determinata de faptul ca nobilimea era scutita de plata impozitelor. Sub aspect economico-financiar, statul francez resimtea risipa de fonduri determinata de cheltuielile Curtii regale si de razboaiele costisitoare. In plan intelectual circulau idei noi, promovate de filosofii epocii "luminilor", care criticau absolutismul monarchic si sustineau un regim al libertatii si egalitatii. Dezvoltarea economica era incetinita de multitudinea obiceiurilor regionale,legi si restrictii.Privilegiile feudale si-au pus amprenta pe viata rurala.De exemplu,taranii erau obligati sa macine cereale in moara mosierului,bineinteles la pretul stabilit de acesta ,sau erau obligati sa lucreze pe gratis la intretinerea drumurilor locale.Nobilimea se comporta ca o casta distincta si superioara-ea domina toate domeniile sociale si politice si impreuna cu clerul

alcatuiau primele doua stari(circa 400000 membri).Scutirea sa de impozite a intensificat ura fata de ea,deoarece povara platilor apasa doar pe umerii burghezimii(2 milioane de oameni) si a taranimii si a oamenilor de rand(20 milioane de oameni) care alcatuiau impreuna Starea a treia(25 de milioane de oameni).Aceasta Adunare a Starilor Generale fusese convocata de regele Ludovic al XVI-lea(1774-1792) in 1788 desi nu mai avusese loc de 175 de ani(1614) datorita faptului ca falimenul statului era iminent . Regele a deschis la 5 mai 1789,in Palatul Prezidential din Versailles, lucrarile Adunarii Starilor Generale .Dupa sase saptamani de dezbateri sterile,deputatii starii a treia,considerand ca reprezinta 96% din natiune,se declara,la 17 iunie, Adunare Nationala. La 9 iulie,Adunarea Nationala se transforma in Adunare Nationala Constituanta.In acelasi timp, la vestea demiterii unui ministru popular si de teama atacului armatei,parizienii au inceput sa se aprovizioneze cu armament.Au aflat ca in temuta Bastilie se inmagazinase o cantitate mare de armament si munitie.Populatia orasului a luat cu asalt cladirea si printr-o lupta scurta dar sangeroasa au ocupat-o,macelarind aparatorii ei.Desi in penitenciar nu mai era nici un detinut,fortificatia a fost simbolul tiraniei regesti, astfel caderea Bastiliei din 14 iulie 1789 a devenit sarbatoarea nationala a Frantei. Entuziasmul pentru dominatia majoritatii si schimbarile politice ajunsesera la apogeu.Regele Ludovic si-a dat seama ca nu poate conta pe loialitatea trupelor sale,astfel ca s-a prefacut ca accepta forma de guvernamant a monarhiei constitutionale si a fost nevoit sa colaboreze. In timp ce Adunarea Nationala s-a ocupat de realizarea noii oranduiri sociale,evenimentele de la tara au accelerat procesul de schimbare. Printre taranii francezi s-au vehiculat vesti ingrozitoare.Datorita starii generale de panica si nesiguranta,a tulburarilor numeroase,aceasta perioada s-a numit Marea Teama. Sub presiunea maselor orasenesti si taranesti,Adunarea Constituanta a decretat in 4 august 1789,desfiintarea privilegiilor feudale.La baza oraganizarii sociale au fost puse principii noi,sintetizate in Declaratia drepturilor omului si cetateanului(26 august 1789).Primul ei articol prevedea ca toti oamenii se nasc si raman liberi si egali in drepturi.Ea arata ca scopul oricarei societati este asigurarea drepturilor naturale si imprescriptibile ale omului,care sunt libertatea,proprietatea si rezistenta la opresiune.Declaratia a constituit un act de mare insemnatate in procesul instaurarii societatii burgheze in Franta.Inspirata de ideile filozofilor

din secolul luminilor,ea va exercita o influenta deosebita asupra miscarii revolutionare din alte tari. Revolutia si-a atins obiectivele principale pana in anul 1791,dar evenimentele cele mai socante abia aveau sa inceapa. Dupa caderea Bastiliei,o parte din nobilimea ce se opunea noilor schimbari a imigrat si influenta sa a intarit antipatia domnitorilor europeni fata de revolutie.Celelalte curti europene sau temut ca urmand exemplul francez,principiile revolutionare s-ar putea raspandi si printre supusii lor.Asadar,intr-un mod firesc,ei se gandeau cu compasiune la situatia lui Ludovic al XVIlea.Sentimentele reale ale lui Ludovic fata de revolutie s-au demascat cand a incercat sa fuga in strainatate cu familia sa.Au fost prinsi la Varennes(21 iunie 1791)si escortati inapoi la Paris. Prin fapta sa a ingropat definitiv sansele unei monarhii constitutionale. Din acest moment desfasurarea evenimentelor s-a accelerat.In aprilie 1792 a izbucnit razboiul cu Austria si Prusia.La 10 august 1792,masele pariziene au luat cu asalt palatul regal Tuileries si au intemnitat regele, fapt ce a dus la inlaturarea monarhiei. La vestea victoriilor obtinute de inamici a izbucnit o panica imensa in Paris.In cautarea unor tradatori potentiali s-au napustit asupra penitenciarelor si au executat multi prizonieri.Fanatismul si suspiciunea amplificata de amenintarea straina au creat o atmosfera tensionata in care oricand se putea starni ura multimii impotriva tradatorilor. Capetele au cazut pe rand sub noul instrument de executie,ghilotina. Pericolul extern a fost indepartat pentru un timp ca urmare a victoriei de la Valmy(20 septembrie 1792),cand francezii au reusit sa invinga armata prusaca.Victoria avea o semnificatie importanta-Franta a demonstrat ca este in continuare o forta militara puternica. Aleasa pe baza votului universal,noua adunare legislativa,Conventia Nationala(Adunarea Nationala redenumita),are menirea de a da o noua constitutie.Dominata de girondini,Conventia Nationala proclama,la 21 septembrie 1792,Republica.Conventia Nationala,incurajata de victoria obtinuta ,s-a decis sa exporte revolutia,oferindu-si ajutorul popoarelor care doreau sa rastoarne dominatia opresorilor.Pana in luna februarie a anului 1793,Franta a ajuns in stare de razboi cu aproape toate puterile europene,inclusiv Marea Britanie.Conventia Nationala a ordonat executarea lui Ludovic al XVI-lea(inceputul anului 1793),

ghilotinat,fara sa tina cont de restrictiile internationale. Executia regelui determina regruparea coalitiei anti-franceze ce reuneste trupe austriece,sarde,prusace,spaniole si engleze.In interior situatia este la fel de dramatica:in orasul Vendee,situat in vestul Frantei,rascoala monarhist-catolica se extinde,60 dintre cele 83 de departamente nu se mai supun guvernului revolutionar,iar criza economica determina devalorizarea accelerata a monedei si cresterea ingrijoratoare a speculei. In acest peisaj politico-economic,puterea este preluata de Conventia iacobina,la 2 iunie 1793,prin eliminarea girondinilor de la putere.In august 1793,regimentele franceze au fost nevoite sa se retraga pe toate fronturile.Britanicii au ocupat Toulonul,un port important,iar bancnota republicii,assignata,s-a devalorizat repede.In cea mai mare parte a tarii era razboi civil.Revolutia a ajuns intr-o stare critica. Revolutia condusa de iacobini a reactionat energic la provocari. Puterea s-a concentrat in mana a doua comitete,dintre care Comitetul Salvarii Publice condus de Danton si Robespierre a fost mai important. Masurile dure ale iacobinilor au asigurat triumful revolutiei,atat in interior,cat si in exterior.Pana la sfarsitul anului 1793 au alungat armatele straine din tara si majoritatea teritoriilor au intrat sub controlul republicii.Eforturile eroice s-au terminat de multe ori prin maceluri sangeroase,conduse de multe ori chiar de comisari.A crescut presiunea si la Paris,unde sute de oameni erau trimisi la ghilotina pe baza unor acuzatii neintemeiate. Teroarea era amplificata si de luptele pentru putere in interiorul partidului iacobin,care au luat sfarsit odata cu executarea lui Danton si a adeptilor lui.Robespierre a preluat conducerea,dar teroarea a continuat si sub domnia lui,pana cand,in iulie 1794,el insusi a fost detronat si executat.Multi dintre cei care s-au aliat impotriva lui Robespierre au acceptat ideea masacrelor si vroiau sa trimita si mai multe victime sub ghilotina.Conventia Nationala s-a saturat de varsare de sange si i-a pus capat,spre multumirea opiniei publice. Campania din Italia (1796) ncepnd s pregteasc campania din Italia, el perfecteaz acel plan de campanie la care se gndete de mai mult de doi ani, de cnd Augustin Robespierre i-a asigurat comanda artileriei armatei din Italia - acel plan conceput n martie 1794 i care i entuziasmase pe reprezentantul Ricord i pe fratele lui Robespierre. Directoratul a hotart s duc acest rzboi "de diversiune" cu Piemont-ul i Lombardia dintr-un motiv foarte simplu i anume acela de a umple casieria tezaurului, nfiortor de goal.

n seara zilei de 11 martie 1796, Bonaparte este anunat c trsura l ateapt la captul micii alei de tei care duce de la casa lui la strada Chantereine. Junot, aghiotantul su, i Chauvet, ordonatorul armatei din Italia, se afl deja n trsur. O alt campanie celebr a fost cea din Egipt, n anii 1798-1799, ncheiat cu eec din cauza supremaiei maritime a englezilor, tind legturile cu Frana.... instaurand republici pe teritoriile ocupate Sub Directorat(1795-1799),care a luat locul Conventiei Nationale, Franta a avut o perioada de liniste,caracterizata de o conduita de viata orientata spre placeri si viata mondena.In Europa insa,au continuat luptele.Soldatii francezi au luptat in Campia Germana,Elvetia si Italia. Pana la urma,Napoleon a devenit primul consul al tarii printr-o lovitura de stat(lovitura din Brumar-9 noiembrie 1799) si a inaugurat o noua dictatura. Prim Consul al Republicii (1799-1804) ntors din Egipt, Napoleon este primit cu entuziasm de poporul francez. Profitnd de aceast popularitate, el a rsturnat Directoratul i a impus dictatura personal n noiembrie anul 1799. Prin acest act, burghezia i-a consolidat puterea i au fost salvate cuceririle revoluiei franceze. Noua form de conducere s-a numit consulat, n fruntea creia se gsea Primul Consul (Bonaparte). Consulatul a fost una dintre cele mai rodnice perioade din istoria Franei. Prin msurile luate, corupia i nesigurana cetenilor au fost eliminate. Economia a fost refacut, Frana a devenit prosper, ncepndu-se vaste lucrri publice; s-au pus bazele nvmntului modern, religia reintrndu-i n drepturi. Napoleon a elaborat legi noi sub numele de Codul lui Napoleon. Primejdia extern care se abtuse asupra Franei a fost nlturat prin victoria mpotriva Austriei, de la Marengo din anul 1800. El cucerete Belgia (zone de la Rin i Italia). Prin Concordatul cu papalitatea, Napoleon a obinut supremaia asupra Italiei. n 1802, Frana a ncheiat cu Anglia pacea de la Amiens (pacea perptu), prin care se producea un schimb de posesiuni: Frana renun la Egipt, iar Anglia la teritoriile cucerite n timpul razboaielor anterioare. Napoleon I - mpratul francezilor (1804-1815) Avnd puterea consolidat de realizrile guvernrii sale, Napoleon a fost proclamat mprat de ctre Senatul francez n 1804, printr-un senatus-consultus. ncoronat n prezena papei Pius al VII-lea, el a spus cuvintele: Imperiul nseamn pace. ns conducerea sa a dus la un lung ir de rzboaie cu Anglia i cu monarhiile absolutiste (Rusia, Austria, Prusia) cauzate printre altele de: rivalitatea dintre burghezia francez i cea englez pentru supremaie economic; dorina monarhilor europeni de-a opri accesiunea lui Napoleon; ambiia lui Napoleon de a stpni ntreaga lume. Cu o armat mare, Napoleon a reuit s obin multe victorii asupra Austriei n 1805, prin Btlia de la Austerlitz i asupra Prusiei n 1806. Singura putere continental care i sttea n cale era Rusia. Cu aceasta a ncheiat un acord n 1807 prin care Europa era mprit ntre mparatul Franei i arul Rusiei, Alexandru I. n anul 1812, Napoleon face o ncercare dezastruas de a invada Rusia, n care este nvins. Astfel a nceput cderea lui Napoleon. n Btlia de la Leipzig din 1813, Napoleon este nfrnt de ctre cele cinci naiuni. Napoleon este obligat s abdice i este exilat n insula Elba, n anul 1814.

n octombrie 1808, la Erfurt, Napoleon a acceptat preteniile Rusiei la Moldova i ara Romnesc n schimbul sprijinului rus n eventualitatea unui rzboi ntre Frana i Austria. Contribuia lui Alexandru I (1801 1825) la Victoria lui Napoleon asupra austriecilor n 1809 a fost neglijabil, dup cum a fost de altfel i recompensa teritorial primit de Rusia, respectiv districtul Tarnopol de la nord-est de Carpai. n 1810, preul pltit de Rusia pentru participarea la Sistemul Continental a ieit la iveal. Valoarea anual a exporturilor Rusiei sczuse cu 40% i guvernul era obligat s instituie inflaia. Inflaia - devalorizare i scdere a puterii de cumprare a banilor dintr-o ar, datorit existenei lor excedentare n circulaie. Era evident c Frana nu era dispus s ofere un sprijin semnificativ n rzboiul purtat de Rusia mpotriva Turciei. La 31 decembrie 1810 Alexandru a renunat efectiv la aliana sa cu Frana anunnd c va percepe o tax mai mare pe produsele aduse n Rusia pe uscat dect pe cele aduse pe mare. Prin transportul neutru se aduceau de mult mrfuri englezeti n Rusia, iar n 1811 vasele engleze au nceput s intre n porturile ruse. Temndu-se de un atac francez, Alexandru a ncheiat pacea cu turcii n mai 1812. Ruii au fost de acord s se retrag din Moldova i ara Romneasc, dar au ctigat o parte din Basarabia. Armata de invazie a lui Napoleon a ptruns pe teritoriul rus n 12 iunie 1812.

Depii ca numr, ruii au evitat o lupt de proporii pn cnd trupele inamice, deja mpuinate din cauza foametei i a bolilor, au ajuns la 100 mile de Moscova. Mihail Kutuzov, comandantul suprem al armatei ruse, a stabilit tabra la Borodino, unde francezii au pierdut 40 000 de oameni ntr-o btlie nedecisiv n 26 august. n acea noapte su izbucnit o sumedenie de incendii i n urmtoarele cteva zile s-a distrus 90 % din Moscova. Derutat de refuzul ruilor de a se preda i alarmat de perspective iernii ruse, Napoleon a ordonat retragerea din Moscova n octombrie. Un numr mic din soldaii lui au scpat cu via. Ceilali au czut prad partizanilor, forelor lui Kutuzov i iernii cumplite.

n rzboiul din 1812 Alexandru I a trecut printr-o criz religioas ajungnd s fie convins c era de datoria lui s l rstoarne pe Napoleon i s reinstaureze ordinea n Europa. n 1813 el s-a strduit s creeze o A Cincea Coaliie, negociind acorduri cu Prusia i Austria. El a preluat comanda armatei dovedind un mare eroism n btlia de la Leipzig din octombrie 1813. nvingnd opoziia austriecilor i prusacilor, Alexandru a insistat ca aliaii s invadeze Frana. Tratatul de la Chaumont ( 9 martie 1914) i-a angajat n nfrngerea total a lui Napoleon, care a abdicat la 11 aprilie 1814, la numai cteva zile dup ce Alexandru I a intrat n Paris n fruntea trupelor lui victorioase. ncheierea pcii La Congresul de la Viena (1814-1815), n timpul cruia puterile implicate au ncercat s schieze viitorul Europei, britanicii i austriecii s-au opus propunerii lui Alexandru de a recrea Polonia, aa c el a trebuit s se mulumeasc cu un Regat al Poloniei trunchiat condus de un rege Romanov. Armatele ruse nu au jucat niciun rol n campania final mpotriva lui Napoleon care, ncurajat de disputele ntre aliai, a prsit insula Elba, unde fusese exilat, i a avut o nou tentativ de venire la putere soldat cu nfrngerea lui la Waterloo la 18 iunie 1815. Alexandru a dorit ca Aliana Cvadripartit s fie permanent i a sprijinit ncercarea de nfiinare a unui Sistem al Congreselor cu edine regulate ntre aliai n care s se discute problemele Europei. Propunerea lui ca aliana s fie ntrit printr-un angajament de respectare a principiilor imuabile ale religiei cretine a fost respins de britanici.

Imuabil = care nu se schimb niciodat; permanent; constant; neschimbtor Prusia i Austria mprteau ngrijorarea britanicilor fa de proporiile forelor armate ruse, au semnat Sfnta Alian, dei ministrul afacerilor externe austriac Metternich a clasat-o drept lipsit de sens i sforitoare.

Congresul de la Viena (1 noiembrie 1814 - 9 iunie 1815), conferin a statelor europene desfurat la sfritul rzboaielor napoleoniene cu scopul de a restaura ordinea conservatoare existent naintea izbucnirii Revoluiei Franceze, prin restabilirea vechilor regimuri absolutiste, i de a nltura, prin stabilirea de noi granie, urmrile ocupaiei franceze n Europa. Preocuprile majore au fost: * realizarea unui echilibru al relaiilor de fore ntre state, fr a ine seama de particularitile lingvistice, religioase, de tradiii ale teritoriilor pe care i le mpreau; * favorizarea autoritii tradiionale, adic forele feudale, conservatoare i clericale.

Cuvintele cheie ale Congresului au fost "restauraie" i "legitimism". Restauraia consta n readucerea pe tron a dinastiilor care fuseser ndeprtate n urma unor revoluii sau a altor evenimente cu rezonan, iar legitimismul era o teorie monarhic ce considera drept principiu fundamental al statului dreptul la tron al dinastiilor legitime i puterea absolut a acestora. edinele oficiale au nceput la 1 noiembrie 1814, fiind purtate ntre cancelarul Austriei, Klemens von Metternich-Winnerburg, lordul Castlereagh al Angliei, ministrul de externe al Franei, Talleyrand, arul Alexandru I al Rusiei i baronul prusac von Stein, cel care avea s transfome Prusia ntr-o mare putere european. Sfnta Alian a fost o coaliie a Imperiului Rus, Prusiei i Imperiului Austriac creat la iniiativa arului Alexandru I i semnat pe 26 septembrie 1815 de cele trei mari puteri. n mod formal, Sfnta Aliana ar fi trebuit s asigure implicarea valorilor i dragostei cretine i a pcii n viaa politic european, dar, n practic, Klemens Wenzel von Metternich a transformat-o ntr-un bastion al conservatorismului mpotriva revoluiilor. Cei trei mprai ale rilor implicate au folosit acest tratat pentru a mpiedica rspndirea ideilor revoluionare, n special ale celor ale Revoluiei franceze. Aliana era ndreptat mpotriva democraiei i secularismului. Cu excepia Regatului Unit, Imperiului Otoman i a Sfntului Scaun, toate naiunile europene s-au alturat Sfintei Aliane. Se poate spune c Sfnta Alian a fost, cel puin din punctul de vedere al celor de azi, prima organizaie internaional pentru aprarea securitii i pcii din Europa, dei era legat de modele politice retrograde. Sfnta Alian este asociat, de obicei, cu Cvadrupla Alian i cu Cvintupla Alian, (care au inclus, pe lng Rusia, Austria i Prusia, i Regatul Unit i, din 1818, Frana), organizaii care au urmrit susinerea aranjamentelor de pace stabilite la Congresul de la Viena. Sfnta Alian a ncercat s se amestece i n politica Americii Latine, dar aciunile sale au fost stopate de opoziia Regatului Unit i de poziia politic a preedintelui american James Monroe. Se consider, de obicei, c Sfnta Alian a ncetat s existe odat cu decesul mpratului Alexandru I (1825).