2. LEGILE DE BAZ{ ALE MI}C{RII FLUIDELOR.

CURGEREA FLUIDELOR
2.1 Ecua\ia de bilan\ pentru un volum V
Consider[m un volum V m[rginit de o suprafa\[ nchis[ :
V
dA

v

Fig. 2.1
n volumul V se g[se]te o anumit[ cantitate de fluid. Convenim s[ not[m cu viteza cu

v

care fluidul traverseaz[ suprafa\a ]i o consider[m pozitiv[ c`nd fluidul p[r[se]te volumul.
Elementul orientat de suprafa\[ este considerat de asemenea pozitiv spre exterior. d

A
S[ consider[m c[ fluidul din interior poate avea mai multe atribute: mas[ specific[ sau
impuls specific sau energie specific[. Not[m cu oricare dintre aceste atribute. Aceasta pentru c[
ecua\iile de bilan\ au caracter general.
Definim urm[toarele m[rimi:
- fluxul prin suprafa\a (cantitatea de substan\[ schimbat[ cu exteriorul):

(2.1)

v

d

A
- varia\ia cantit[\ii de volum din volumul V:
(2.2)

V
dV
Cu cele dou[ m[rimi putem scrie urm[toarea ecua\ie de bilan\:

(2.3)

V
dV =

v

d

A
Semnul (-) apare deoarece atunci c`nd fluxul este pozitiv, fluidul p[r[se]te volumul, deci
cantitatea de substan\[ din volum scade (produsul scalar > 0 numai atunci c`nd fluidul

v

d

A
p[r[se]te volumul, adic[ unghiul < 90
0
). (

, d

A)
2.2 Ecua\ia continuit[\ii
Aceast[ ecua\ie exprim[ legea conserv[rii masei ]i se ob\ine din ecua\ia general[ de bilan\
fac`nd : =
(2.4)

v

d

A=

t

V
dV
Rela\ia (2.4) exprim[ forma general[ a ecua\iei continuit[\ii, n care :
(x,y,z,t)

v

=

v

(x,y,z,t) (2.5) =
1
A= A(x,y,z,t)
Cazuri particulare
2.2.1 Volum constant ]i de form[ oarecare.
Deoarece V = constant avem:
(2.6)

V
dV

V

t
dV
Utiliz`nd rela\ia Gauss - Ostrograd\chi ob\inem:
(2.7)

v

d

A =

V

|
\

v

|
.
dV
nlocuind (2.7) n ecua\ia continuit[\ii avem:
(2.8)

V

t
dV =

V

|
\

v

|
.
dV
(2.9)

t
+
|
\

v

|
.
(

dV = 0
De unde, conform lemei integralei nule, avem:
(2.10)

t
+
|
\

v

|
.
= 0 sau

t
+ div
|
\

v

|
.
= 0
Rela\ia (2.10) reprezint[ forma diferen\ial[ a ecua\iei continuit[\ii pentru un volum constant
de form[ oarecare.
2.2.2 Volum variabil traversat de un fluid pu\in compresibil
Fie un volum variabil traversat de un fluid (pu\in) compresibil,reprezentat ntr-o form[
particular[ n fig 2.2:
V
Piston
Cilindru
y = 0
Q
Greutate

dA
dA

1
2
3
G
=
1 2 3
Q
i e
Fig. 2.2
Acest caz se nt`lne]te frecvent n structura dispozitivelor fluidice.
Facem urm[toarele ipoteze:
1
o
. Fluidul din volumul V este omogen (aceast[ ipotez[ este esen\ial[ pentru c[ permite
scrierea u]oar[ a ecua\iei de bilan\). Aceasta nseamn[ c[ . Chiar dac[ se (x, y, z) = cons tan t
modific[ pu\in n timp, se modific[ la fel n ntregul volum; rezult[ c[ ]i avem un obiect

t

d
dt
cu parametrii concentra\i.
2
2
o
. Pe suprafe\ele ]i se presupune c[ este uniform distribuit[ ceea ce nseamn[ c[
1

2

v

n orice punct al suprafe\elor ]i , are aceea]i valoare:
1

2

v

(2.11)

V
dV
1
o

d
dt

V
dV =
d
dt
(V)
(2.12)

v

d

A =
d
dt
(V) = V
d
dt

dV
dt
Dar:
(2.13)

v

d

A =

v

d

A +

v

d

A +

v

d

A
Deoarece suprafa\a nu este parcurs[ de fluid avem:
3

(2.14)

3


v

d

A= 0
Cu ipotezele 1
0
]i 2
0
putem scrie :
(2.15)

v

d

A= v

1
dA + v

2
dA = v

1
A
1
+ v

2
A
2
Not`nd cu - debitul masic, avem: vA = Q
Q
i
- Q
e
= (2.16)
dV
dt
+ V
d
dt
Pentru a ob\ine o form[ utilizabil[ a rela\iei (2.16) vom considera @n continuare c[ m = V =
constant. Diferen\iind aceast[ rela\ie ob\inem:
dV+Vd =0 (2.18)
dV
V
=
d

Utiliz`nd proprietatea de compresibilitate avem:

(2.19)
dV
V
=
v
d
Q
i
- Q
e
= (2.20)
dV
dt
+
v
V
d
dt
Rela\ia (2.20) reprezint[ ecua\ia continuit[\ii pentru cazul unui volum variabil.
Dac[ aceast[ ecua\ie se refer[ la debite volumice, atunci forma ei este:
(2.21) Q
i
V
Q
e
V
=
dV
dt
+
v
V
d
dt
2.2.3 Conduct[ neuniform[ parcurs[ de un fluid pu\in compresibil
Fie o conduct[ neuniform[ din care delimit[m un tronson de lungime infinitesimal[ dx ca @n
figura 2.3:
3
dA
dx
dA

1
2
3

v
I
II
=
1 2 3
x
Fig. 2.3
#n sec\iunea I m[rimile variabile sunt (x,t), (x,t), A(x,t), iar @n sec\iunea II sunt

v


(x+dx,t), (x+dx,t), A(x+dx,t).

v

Dezvolt`nd @n serie Taylor m[rimile ]i A (unde A reprezint[ aria sec\iunii , v

transversale) ]i re\in`nd numai termenii liniari, rezult[:

(x + dx, t) (x, t) +
(x, t)
x
dx
(2.22)

v

(x + dx, t)

v

(x, t) +

v

(x, t)
x
dx
A(x + dx, t) A(x, t) +
A(x, t)
x
dx
Aplic[m ecua\ia (2.4) ]i conform cu figura 2.3 putem scrie:
(2.23)

v

d

A=

v


dA +

v


dA +

v


dA
Din acelea]i considerente:
;

v


dA = 0

v


dA = v

v


dA = (x + dx, t)

v

(x + dx, t)A(x + dx, t)
(2.24) |(x, t) +
(x, t)
x
dx||

v

(x, t) +

v

(x, t)
x
dx||A(x, t) +
A(x, t)
x
dx|
Efectu`nd @nmul\irile ]i neglij`nd infini\ii mici de ordin superior, rezult[:
(2.25)

v


dA = v

A +

x
(v

A)dx
A]adar:
(2.26)

v


dA =

x
((x, t)v

(x, t)A(x, t))dx

Conform cu rela\ia (2.4) trebuie s[ calcul[m integrala pe volumul V din membrul drept.
Deoarece volumul pe care se face integrarea este infinitesimal, rezult[:
(2.27)

V
dV

V
dV = Adx
4
Cu cei doi membrii ai rela\iei (2.4) calcula\i, ecua\ia continuit[\ii pentru acest caz particular
cap[t[ forma:
(2.28)

x
(v

A) =

t
(A)
Ecua\ia (2.28) conduce prin particulariz[ri la diferite forme ale ecua\iei continuit[\ii. De
exemplu, dac[ conducta este rigid[ iar fluidul incompresibil avem:
A(x, t) = A(x)
(x,t) = = ct.
(2.29)

t
(A) = 0

x
(v

A) = 0 sau v

A = ct
Fie conducta neuniform[ dar rigid[ din figura de mai jos, iar fluidul care o parcurge
incompresibil :

1
2
3
n
Fig. 2.4
Sec\iunile 1, 2, ... n sunt considerate arbitrare.
Conform cu (2.29) putem scrie:
(2.30) A
1
v

1
= A
2
v

2
= ... = A
n
v
n
sau:
Q
1
= Q
2
= ... = Q
n
(2.31)
Cu alte cuvinte, @ntr-o conducta rigid[ neuniform[ parcurs[ de un fluid incompresibil,
debitul are aceea]i valoare @n orice sec\iune a sa.

Exprim[ri practice ale ecua\iei continuit[\ii.
Cantitatea de lichid care p[trunde @ntr-un recipient trebuie s[ fie egal[ cu cantitatea de lichid
care p[r[se]te recipientul plus cantitatea de lichid care se @nmagazineaz[ @n recipient prin:
a. ridicarea nivelului de lichid @n cazul unui vas deschis;
b. comprimarea unui lichid @n cazul unui vas inchis .
H
A
1
v
2
A
2
v
1
V
Q
v
Fig. 2.5
a) v
1
A
1
= v
2
A
2
+ A
r
@n regim dinamic (2.32)
dH
dt
v
1
A
1
= v
2
A
2
@n regim sta\ionar (2.33)
@n care:
5
v
1,2
- reprezint[ vitezele lichidului la intrarea, respectiv ie]irea din recipient; |
cm
s
|
A
1,2
- reprezint[ sec\iunile de intrare respectiv de ie]ire din
|
cm
2
|
recipient;
A
r
- suprafa\a recipientului;
|
cm
2
|
H - @n[l\imea lichidului @n vasul deschis. |cm|
b) (2.34) p = E
v
V
V
= E
v
Q
V
t
@n care:
- reprezint[ cre]terea presiunii lichidului din vasul @nchis; p|
daN
cm
2
|
E - modulul de elasticitate al lichidului;
v
|daN/cm
2
|
V - volumul vasului inchis;
|
cm
3
|
V - varia\ia volumului V, datorat[ comprim[rii lichidului cu p
|
cm
3
|
Q - debitul lichidului introdus @n vas;
|
cm
3
/sec.
|
t - timpul de introducere al lichidului. |s|
Aplica\ia 2.1.
#ntr-un rezervor deschis av`nd suprafa\a liber[ A
r
=10
4
cm
2
se pompeaz[ cu un debit Q = 6
l/min. ulei av`nd densitatea ]i v`scozitatea relativa 4
0
E. S[ se determine = 0.95 10
6
daN
cm
4
s
2
@n[l\imea H la care va sta\iona nivelul de lichid @n rezervor, dac[ orificiul de evacuare are muchii
drepte, diametrul D = 8 mm ]i lungimea L = 4 mm.
L
D
H
Q
A
r
Solu\ie:
Q = v ; @n regim sta\ionar: = 0. Deoarece:
D
2
4
+ A
r
dH
dt
dH
dt
p = H =

2
v
2
; =1,8 (\in`nd cont de forma orificiului ]i de v`scozitatea lichidului); v
2
=
|
\
4Q
D
2
|
.
2
=
2H

=
2gH

H = = 36.3 cm.

2g

4Q
D
2
(

(
2
=
1, 8
2 981
cm
s
2

4
6000
60
cm
3
s
(0, 8)
2
cm
2
(

(
(
(
2
Aplica\ia 2.2
O conduct[ care transport[ ulei are un tronson cu sec\iune variabil[, de la diametrul D
1
=40
cm la diametrul D
2
=30 cm, urmat de o ramifica\ie cu diametrele D
3
=15 cm ]i D
4
=20 cm. Dac[
v
1
=1.5 m/s ]i v
4
=3.5 m/s, s[ se determine debitele volumice Q
3
]i Q
4
]i vitezele v
1
]i v
3
.
6
D
D
D
D
1
2
3
4
v
v
v
v
1
2
3
4
Solu\ie:
Deoarece:
Q
1
=
D
1
2
4
v
1
=

4
0, 4
2
1, 5 = 0, 188m
3
/s ]i v
1
A
1
= v
2
A
2
, rezult[:
v
2
= v
1
D
1
2
D
2
2
= 1, 5
|
\
40
30
|
.
2
= 2, 667m/s.
Debitul Q
1
se @mparte @n cele dou[ ramifica\ii:
Q
1
=Q
3
+Q
4
iar debitul Q
4
se ob\ine din:
Q
4
= v
4
D
4
2
4
= 3.5

4
0.2
2
= 0, 110m
3
/s
Rezult[:
Q
3
=Q
1
-Q
4
=0,188-0,110=0,078 m
3
/s.
Atunci:
v
3
=
4

Q
3
D
3
2
=
4

0, 078
0, 15
2
= 4, 41 m/s.
Aplica\ia 2.3
O pomp[ de debit constant Q=10 l/min. @ncepe la un moment dat s[ introduc[ ulei cu
modulul de elasticitate E
V
= 15.000 daN/cm
2
@ntr-un cilindru hidraulic av`nd diametrul pistonului
D=100 mm ]i cursa total[ s=50 cm, aflat la cap de curs[.
S[ se calculeze timpul t @n care presiunea @n cilindru va obliga deschiderea supapei de
siguran\[ a sistemului, care a fost @n prealabil reglat[ la presiunea p=200 bar.
Solu\ie:
P
E
v
=
V
V
=
Q t
D
2
4
s
t =
D
2
4
s
P
E
v
1
Q
= 0, 314sec .
2.3 Ecua\ia conserv[rii impulsului
Consider[m un volum V supus ac\iunii unor for\e exterioare - a c[ror rezultant[ este -

F
care face schimb de substan\[ cu exteriorul - prin traversarea suprafe\ei , cu viteza m[surat[

v

@ntr-un sistem de referin\[ x,y,z fix @n raport cu ]i se mi]c[ cu viteza m[surat[ @ntr-un sistem

v
de referin\[ X, Y, Z fix @n raport cu p[m`ntul, a]a cum se vede @n figura de mai jos:
7
Z
Y
x
F
V
z
y
X

v
v
Fig. 2.6
Prin defini\ie impulsul unui corp de mas[ m, care se mi]c[ cu viteza este dat de rela\ia:

v
(2.35)

I = m

v
#mp[r\ind cu V rezult[:
(2.36)

i =

v
care poart[ numele de impuls specific.
Conform teoremei impulsului - care spune c[ rezultanta for\elor exterioare ce ac\ioneaz[
asupra unui corp este egal[ cu derivata impulsului acelui corp @n raport cu timpul - se poate scrie:
(2.37)

F =

t

I
unde:

I =

V

i dV =

V

v dV
Varia\ia impulsului @n unitatea de timp se datoreaz[ urm[toarelor dou[ cauze:
- varia\ia impulsului @n unitatea de timp datorat[ modific[rii vitezei :

v
(2.38)

V

i dV =

t

v dV
- varia\ia impulsului @n unitatea de timp datorat[ schimbului de substan\[ cu exteriorul:
(2.39)

i

v

d

A
Cu aceste preciz[ri putem scrie:

(2.40)

F =

t

V

i dV +

i

v

d

A
unde:
;

i =

i (X, Y, Z, t)

v

=

v

(x, y, z, t)
Rela\ia (2.40) reprezint[ ecua\ia impulsului @n forma general[.
Cazul particular al unei conducte neuniforme deformabil[ elastic, @nclinat[ @n raport cu
p[m`ntul, parcurs[ de un fluid compresibil, v`scos.
Fie o conduct[ neuniform[, fix[ @nd raport cu p[m`ntul, @nclinat[, din care delimit[m un
tronson de lungime infinitezimal[ dx:
8
x+dx
z+dz
z
x
x
=
1 2 3

1
3
2
Fig. 2.7
Deoarece conducta este fix[ @n raport cu p[m`ntul, cele dou[ sisteme de referin\[ sunt
identice, iar viteza de deplasare a fluidului este identic[ cu viteza de deplasare a suprafe\ei :
(2.41)

v =

v

;
|
\

x ,

y ,

z
|
.
=
|
\

X,

Y ,

Z
|
.
Pentru a determina forma particular[ a ecua\iei impulsului va trebui s[ particulariz[m
fiecare termen din ecua\ia general[ a impulsului.
Pentru aceasta consider[m c[ tronsonul de conduct[ are urm[toarea form[:
dx
F
F
2
3
F
1
f
G
v
Fig. 2.8
unde:
reprezint[ for\a cu care fluidul din st`nga ac\ioneaz[ asupra tronsonului;

F
1
reprezint[ for\a cu care fluidul din dreapta ac\ioneaz[ asupra tronsonului;

F
2
reprezint[ greutatea proprie a volumului de lichid;

G
reprezint[ for\a de frecare de natur[ v`scoas[;

f
v
reprezint[ ac\iunea pere\ilor de jur-@mprejurul tronsonului asupra fluidului.

F
3
Vom descompune for\a dup[ dou[ direc\ii: una paralel[ cu direc\ia Ox ]i ceal[lalt[

F
3
perpendicular[ pe Ox:

F
F F
3y 3
3x
x
Fig. 2.9
9
Se observ[ c[ componentele se compenseaz[ reciproc d`nd rezultant[ nul[.

F
3y
S[ calcul[m rezultanta dat[ de for\ele :

F
3x
dx
A(x,t)
p(x,t)
p(x+dx,t)
A(x+dx,t)
dA=
A(x,t)

x
dx
Fig. 2.10
Putem aproxima c[ rezultanta R a for\elor F este :
3x 3x
R (2.42)
3x

p(x, t) + p(x + dx, t)
2
dA
R
3x

p(x, t) + p(x, t) +
p(x,t)
x
dx
2
A(x, t)
x
dx

Efectu`nd calculul ]i neglij`nd infini\ii mici de ordin superior ob\inem:
R
3x
p(x, t)
A(x, t)
x
dx
Pe de alt[ parte avem:
F
1
= p(x, t)A(x, t)
(2.43)
F
2
= p(x + dx, t)A(x + dx, t) p(x, t)A(x, t) +

x
(p(x, t)A(x, t))dx
f ; cu r=raza medie a tronsonului;
v
= dS = 2rdx
G=gdm=g(x, t)A(x, t)dx
dx
G
l
G
G
dz

n
Fig. 2.11
G
l
=Gsin (2.44) = G
dz
dx
= g (x, t)A(x, t)dz
Proiect`nd aceste for\e pe direc\ia de mi]care Ox avem:
F = F
1
F
2
+ F
3x
G
l
f
v
= p(x, t)A(x, t)

p(x, t)A(x, t) +

x
(pA)dx
(

+ p(x, t)
A(x, t)
x
dx 2rdx
-g -A(x,t) (2.45) (x, t)A(x, t)dz =
p(x, t)
x
dx 2rdx g(x, t)A(x, t)dz
S[ calcul[m @n continuare membrul drept al ecua\iei impulsului:
10
(2.46)

V

i dV

t

v dV =

t
(vA)dx

i

v

A =

v

v d

A =

v

v d

A +

v

v d

A +

v

v d

0
= (2.47)

v vdA +

v vdA
Avem atunci:
(2.48)

F =

t
(

v A)dx

v vdA +

v vdA
Deoarece rezultanta a for\elor are aceea]i direc\ie cu viteza de deplasare ]i anume

F

v
de-alungul axei Ox, avem:
(2.49) F =

t
(vA)dx

1
v
2
dA +

2
v
2
dA
#n ideea c[ m[rimile ]i v sunt uniform distribuite @n sec\iunile ]i ob\inem:
1

2
F = (2.50)

t
((x, t)v(x, t)A(x, t)dx (x, t)v
2
(x, t)A(x, t) + (x + dx, t)v
2
(x + dx, t)A(x + dx, t)
(x + dx, t) (x, t) +
(x, t)
x
dx
v(x+dx,t) v(x, t) +
v(x, t)
x
dx
(2.51)
A(x+dx,t) A(x, t) +
A(x, t)
x
dx
#nlocuind @n (2.50) expresiile pentru ,v ]i A date de (2.51), efectu`nd produsele ]i
neglij`nd infini\ii mici de ordin superior vom avea:
A
p(x, t)
x
dx 2rdx g(x, t)A(x, t)dz =

t
((x, t)v(x, t)A(x, t))dx +

x
(((x, t)v
2
(x, t)A(x, t))dx
(2.52)
Rela\ia (2.52) reprezint[ ecua\ia impulsului pentru cazul particular studiat.
Dac[:
1. conducta este orizontal[, atunci dz=0
(2.53) A
p(x, t)
x
2r =

t
(vA) +

x
(v
2
A)
2. conducta este orizontal[ iar fluidul este nev`scos , atunci dz=0 ]i = 0
(2.54) A
p(x, t)
x
=

t
((x, t)v(x, t)A(x, t)) +

x
((x, t)v
2
(x, t)A(x, t)
2.4 Ecua\ia conserv[rii energiei
Fie un volum V (volum de fluid) care face schimb cu exteriorul de substant[, c[ldur[ ]i
lucru mecanic, deplas`ndu-se @n acela]i timp cu viteza.
11
Q
L
v(X,Y,Z,t)
v (x,y,z,t)

Z
Y
x
y
z
Fig. 2.12
O cantitate m de fluid care se mi]c[ cu viteza la o @n[l\ime z, av`nd o entalpie I, posed[ o

v
energie:
(2.55) E = I + mgz +
mv
2
2
#mp[r\ind (2.55) prin masa m avem:
(2.56)
E
m
= e = i + gz +
v
2
2
unde:
i - reprezint[ entalpia specific[;
gz - reprezint[ energia poten\ial[ de pozi\ie specific[;
v
2
/2 - reprezint[ energia cinetic[ specific[;
e - reprezint[ energia total[ specific[.
Deoarece:
(2.57) dE = edm = edV
energia total[ a masei de fluid din volumul V este . E =

V
edV
Cantitatea de energie nu r[m`ne constant[ pentru c[ se face schimb de lucru mecanic,
c[ldur[ ]i substan\[ cu exteriorul:
(2.58)

V
edV =
dQ
dt

dL
dt

v

d

A
unde:
reprezint[ fluxul de energie datorat schimbului de substan\[ cu exteriorul.

v


dA
Aceasta reprezint[ ecua\ia energiei @n forma general[. #n cazul instala\iilor pneumatice,
energia poten\ial[ de pozi\ie este neglijabil[, @nc`t se poate scrie:

e = i +
v
2
2
(2.59)

V
(i +
v
2
2
)dV =
dQ
dt

dL
dt

(i +
v
2
2
)

v

d

A
2.5 Ecua\ia de stare
Ecua\ia de stare exprim[ leg[tura dintre parametrii de stare , p ]i T iar @n cazul general are
forma:
(2.60) = (p, T)

12
Lichidele sunt foarte pu\in compresibile @n raport cu gazele astfel @nc`t ecua\ia lor de stare
se poate reduce @n cazurile uzuale la:
(2.61) ct.
Pentru a demonstra acest lucru se pleac[ de la rela\ia:
dV
V
=
v
dp
Deoarece m= V=ct., diferen\iind ob\inem:
dV + Vd = 0
d

=
dV
V
(2.62)
d

=
v
dp
#ntegr`nd aceast[ rela\ie @ntre dou[ st[ri, avem:
ln

0
=
v
(p p
0
)
(2.63) =
0
e
v(pp
0
)
Aceast[ rela\ie reprezint[ varia\ia densit[\ii @n func\ie de presiune.
Observa\ie:
#n cazul lichidelor, la varia\ia temperaturii @n domeniul @n care se p[streaz[ starea lichid[,
apar varia\ii neglijabile ale volumului.
Dac[ dezvolt[m @n serie Taylor ]i re\inem termenii liniari, avem:
=
0|1 +
v
(p p
0
)|
Dar uzual,
v
are valori de 510
5
cm
2
/kgf, iar p-p
0
= 200kgf/cm
2
.
=
0
|1 + 0.01|

0
=
1
100

0
ct.
Pentru gaze ideale
pV=mRT (2.64)
m=cantitatea de gaze;
R=constant[ de material.
Pentru gaze reale:
a. pV=zGRT (2.65)
unde: z - reprezint[ un factor de corec\ie func\ie de presiune ]i temperatur[;
G- greutatea gazului.
b. Van der Waals a propus urm[toarea ecua\ie de stare:
(2.66) (p +
a
v
s
2
)(v
s
b) = RT
unde: a, b ]i R se definesc cu ajutorul valorilor critice, adic[ acele valori ale p, V, T pentru care
trecerea din starea gazoas[ @n starea lichid[ ]i invers se face brusc:
13
; a = 3p
c
v
c
b =
RT
c
8p
c
; R =
8p
c
v
c
3T
c
.
2.6 Ecua\ia lui Bernoulli
Ecua\ia lui Bernoulli exprim[ principiul de conservare al energiei. Ea se ob\ine prin
integrarea ecua\iilor lui Euler pentru mi]carea fluidelor ideale, @n cazul mi]c[rii dup[ o linie de
curent, @n regim sta\ionar:
(2.67)
v
2
2
+
p

+ gh = ct.
@n care fiecare termen reprezint[ o energie specific[:
v
2
2
- energie cinetic[ specific[;
p

- energie poten\ial[ de presiune specific[;

gh - energie poten\ial[ de pozi\ie specific[.
Aici v, p ]i h reprezint[ viteza, presiunea respectiv @n[l\imea geometric[ fa\[ de un nivel de
referin\[ al particulei @n acel loc al firului de fluid pentru care se scrie expresia.
Alte forme echivalente, frecvent utilizate ale ecua\iei sunt exprimate @n termeni de presiune:
(2.68)
v
2
2
+ p + gh = ct.
respectiv @n coloana de lichid:
(2.69)
v
2
2g
+
p
g
+ h = ct.
#n realitate trebuie trecut de la firul de fluid perfect pentru care sunt valabile ecua\iile
de mai sus, la v`na de fluid, @n cadrul c[reia trebuie luate @n considerare distribu\ia neuniform[ a
vitezei pe sec\iune ]i pierderile de energie, ambele determinate de v`scozitatea fluidului.
h
1

f
i
r

f
l
u
i
d
h
1

v
`
n
[
h
2

v
`
n
[

fir
S1
S2
v1
v2
Nivel de referin\[
h
2

f
i
r

f
l
u
i
d
Fig. 2.13
De distribu\ia neuniform[ a vitezei @n sec\iune se \ine cont introduc`nd viteza medie v
m

afectat[ de un coeficient adimensional , coeficientul lui Coriolis.
Viteza medie rezult[ din debit ]i din aria sec\iunii:
(2.70) v
m
=
Q
S
Astfel, exprimat[ @n presiuni, ecua\ia lui Bernoulli devine:
(2.71)
v
m
2
2
+ p + gh = ct.
14
Coeficientul rezult[ din expresia:
(2.72) =

v
3
dS
v
m
3
S
]i are pentru conducte rectilinii de sec\iune constant[ valoarea 1.04-1.12. =
Dac[ @ntre sec\iunea S
1
]i S
2
lichidul parcurge un drum lung, sau din alte motive pierderile
de presiune sunt mari, ele nu mai pot fi neglijate ]i egalitatea (2.71) trebuie corectat[ cu un termen
care \ine cont de pierderi :
(2.73)

1
v
m
1
2
2
+ p
1
+ gh
1
=

2
v
m
2
2
2
+ gh
2
+ p
p1,2
2.7 }ocul hidraulic
Mi]carea permanent[ a lichidelor @n instala\iile sub presiune se @nt`lne]te @n practic[ numai
@n mod excep\ional, sau poate fi considerat[ ca atare pe durate de timp limitate. #n majoritatea
cazurilor, mi]carea are un caracter variabil, deoarece necesit[\ile de ap[ sau, @n general, de energie
ale consumatorilor se modific[ @n permanen\[. Datorit[ interven\iilor, @n general, rapide ale
organelor de reglaj, succesiunea st[rilor cvasipermanente se realizeaz[ prin st[ri de tranzi\ie
caracterizate prin varia\ii mari, ]i uneori periculoase, ale parametrilor hidraulici.
#n cazul c`nd mi]c[rile sunt lent variabile, fenomenele se pot studia cu neglijarea
compresibilit[\ii lichidului ]i poart[ numele de oscila\ii de mas[. Cazul tipic este @nt`lnit @n
instala\iile hidroenergetice, unde pornirea, oprirea sau modificarea regimului turbinei sau centralei
hidroelectice determin[ varia\ii importante ale nivelului din castelul de echilibru, urmate apoi de
oscila\ii de nivel @ntre castel ]i lacul de acumulare.
Dac[ desf[]urarea @n timp este rapid[, av`nd caracter de ]oc, compresibilitatea lichidului ]i
elasticitatea conductelor nu pot fi neglijate. Fenomenul, numit ,,]oc hidraulic'' (sau lovitur[ de
berbec), este cauzat de manevrarea brusc[ a organelor de @nchidere ]i reglaj (vane, robinete,
clapete) ]i se manifest[ sub forma unor cre]teri (sau sc[deri) importante ale presiunii @n sec\iunea
@nvecinat[ organului perturbator, care se propag[ apoi sub form[ de unde pe @ntreaga lungime a
sistemului hidraulic sub presiune.
Fenomenul loviturii de berbec are o desf[]urare @n spa\iu ]i timp deosebit de complex[, iar
pentru explicarea lui ]i pentru deducerea rela\iilor de calcul se fac unele ipoteze simplificatoare :
lichid ideal (lipsit de v`scozitate) dar compresibil, ]i conduct[ orizontal[ de diametru constant ]i
perfect elastic[, alimentat[ dintr-un rezervor de dimesiuni mari.
2.7.1 Prezentarea fenomenului
Fenomenul numit ]ocul hidraulic ("lovitura de berbec") apare @n cazul regimurilor
tranzitorii care au loc la curgerea sub presiune a fluidelor prin conducte.
La varia\ia debitului prin conducte, datorit[ iner\iei masei fluidului se produc varia\ii ale
presiunii care pot atinge valori foarte mari.
S[ presupunem, de exemplu, c[ o conduct[ are montat @ntr-un loc oarecare un robinet cu
clapet[.
Fig. 2.14
C`nd robinetul este deschis, @ntreaga cantitate de ap[ din conduct[ se deplaseaz[ cu o
anumit[ viteza . Dac[ robinetul este @nchis, debitul care trece prin conduct[ este nul ]i, deci, ]i

v
15
viteza de deplasare a apei este nul[. #n timpul @nchiderii din pozi\ia deschis complet @n pozi\ia @nchis
complet, viteza de deplasare a apei se modific[ de la o valoare la valoarea zero. Dac[ \inem cont

v
c[ la st`nga robinetului se afl[ o cantitate m de fluid, rezult[ c[ varia\ia vitezei acesteia de la la

v
zero @ntr-un interval de timp determin[ o varia\ie @n raport cu timpul a impulsului egal[ cu . t mv/t
Conform teoremei impulsului rezult[ c[ asupra masei de ap[ se exercit[ o for\[ , F = mv/t
orientat[ de la robinet spre st`nga. Conform principiului ac\iunii ]i reac\iunii apa la r`ndul ei, va
ap[sa asupra robinetului cu aceea]i for\[ F.
Dar masa m @n mi]care cu viteza posed[ energia cinetic[ mv
2
/2. Dac[ viteza scade la

v
zero, ar rezulta c[ ]i energia cinetic[ devine zero. Cum energia nu poate s[ dispar[ s[ vedem @n ce
se transforma ea.
Deoarece, indiferent de natura lor fizic[, at`t fluidele c`t ]i solidele se deformeaz[ elastic,
rezult[ c[ apari\ia for\ei F, ]i implicit a unei presiuni corespunz[toare p
F
, va determina pe de o parte
comprimarea lichidului, iar pe de alta parte deformarea conductei.
Deci, @nchiz`nd robinetul, viteza primului strat de fluid care este @n contact cu clapeta scade
de la la zero. Acest strat va fi comprimat de urm[torul, presiunea @n el cresc`nd p`n[ la o

v
anumit[ valoare, ceea ce determin[ o anumit[ deformare a conductei @n imediata apropiere a
clapetei. #n momentul @n care acest strat a fost comprimat la maximum, deplasarea celui de-al
doilea strat @nceteaz[, acesta fiind la r`ndul lui comprimat ].a.m.d.. #n felul acesta fluidul din
conduct[ este comprimat strat dup[ strat @ncep`nd de la robinet spre st`nga.
Observa\ie. Aceste straturi nu pot fi delimitate fizic, ele constituind o reprezentare
conceptual[ a fenomenului @n scopul @n\elegerii sale.
S[ presupunem c[ conducta este racordat[ @n st`nga la un rezervor ]i c[ fenomenul de
comprimare se propag[ cu o viteza c pe care o vom determina. Dup[ un anumit interval de timp t
m[surat din momentul @nchiderii clapetei, fenomenul de comprimare a fluidului ]i de deformare a
conductei se propag[ pe distan\a . L
H+ p
L
B A' A
H L

Fig. 2.15
Fluidul aflat @n tronsonul AA' este comprimat, asupra sa exercit`ndu-se pe l`ng[ presiunea
existent[ @nainte de inchiderea robinetului, determinat[ de @n[l\imea H, o suprapresiune pe care p
o vom determina. Viteza de deplasare a acestui fluid este nul[. Fluidul aflat @n tronsonul BA' se
afl[ la presiunea determinat[ de @n[l\imea H ]i continu[ s[ se deplaseze spre dreapta cu viteza .

v
Deplas`ndu-se spre st`nga, la un moment dat, fenomenul de comprimare a fluidului ]i de
deformare a conductei ajunge @n punctul B.
Se define]te - timpul de parcurs.
t
AB
=
L
c
#n momentul c`nd s-a atins punctul B viteza de deplasare a stratului de fluid corespunz[tor
devine zero.
Asupra acestui strat, dinspre rezervor se exercit[ presiunea - deoarece, dimensiunile H
rezervorului fiind mari @n raport cu cele ale conductei, viteza de deplasare a fluidului @n rezervor
este practic neglijabil[.
16
Pentru c[ dinspre conduct[ se exercit[ presiunea , rezult[ c[ aceast[ situa\ie nu poate H+ p
s[ dureze.
Diferen\a dintre presiunile determin[ deplasarea stratului de fluid ha]urat spre H ]i H+ p
rezervor cu viteza . Ca urmare a acestei deplas[ri primul strat comprimat care se afl[ la dreapta

v
stratului ha]urat se decomprim[ deplas`ndu-se la r`ndul lui cu viteza spre rezervor.

v
Acela]i lucru se @nt`mpl[ cu stratul imediat urm[tor, ].a.m.d., fenomenul de decompresiune
deplas`ndu-se spre dreapta, de asemenea, cu viteza c, la un moment dat ajung`nd la clapeta
robinetului. Unda de presiune ce s-a propagat c[tre rezervor poart[ numele de und[ direct[ , iar
unda de presiune ce s-a propagat de la rezervor spre clapet[ este unda invers[ sau unda reflectat[.
Timpul este timpul de reflexie.
t
ABC
= 2L/c
2.7.2 Determinarea suprapresiunii p
Fie un tronson de conduct[ de lungime pe care s-a produs fenomenul de comprimare x
@ncep`nd de la robinet spre rezervor:
I
I I
Ap
A(p+ p)
Fig. 2.16
Propagarea fenomenului de comprimare pe lungimea s-a produs @n intervalul de timp x t
. #nainte de comprimare , @n tronsonul de lungime se afl[ o mas[ de fluid , dat[ de rela\ia: x m
i
(2.74) m
i
= Ax
unde A reprezint[ aria sec\iunii transversale a conductei nedeformate. #n timpul procesului de
comprimare a fluidului din tronsonul de lungime , ]i implicit de deformare a conductei, prin x
sectiunea I a p[truns, travers`nd sec\iunea cu viteza , o mas[ dat[ de rela\ia :

v m
S
(2.75) m
S
= Avt
Prin urmare, @n tronsonul de lungime , dup[ comprimare se afl[ masa total[ de fluid x
a c[rei vitez[ de deplasare este, evident, nul[. m
i
+ m
S
Rezult[ c[, @n timpul propag[rii fenomenului de comprimare, pe lungimea , masele de x
fluid ]i au suferit o modificare evident[ a vitezei . Varia\iile m
i
m
s
v = v
f
v
i
= v
impulsurilor maselor de fluid ]i determinate de varia\ia vitezei, vor fi, deci, urm[toarele: m
i
m
s
I
i
= Axv = Avx
(2.76) I
S
= Avtv = Av
2
t
Conform teoremei impulsului, varia\ia @n raport cu timpul a impulsului este egal[ cu
rezultanta for\elor exterioare. Pentru tronsonul de lungime , for\ele exterioare care ac\ioneaz[ x
asupra sa sunt (consider[m sensul pozitiv @n sensul curgerii):
(2.77) R = Ap
Atunci avem:
(2.78) R =
I
t
=
I
i
t
+
I
S
t
Ap = A v c Av
2
17
unde ]i se nume]te celeritate. c =
x
t
Deoarece ]i avem: . (2.79) c >> v,
v
c
0 p = vc
2.7.3 Determinarea vitezei de propagare
Viteza de propagare a fenomenelor de comprimare ]i de decomprimare de-a lungul
conductei - numit[ ]i celeritate - depinde de caracteristicile fluidului ]i ale materialului din care
este confec\ionat[ conducta.
Fluidul este supus suprapresiunii motiv pentru care densitatea sa s-a modificat la . p +
Conducta fiind deformabil[ elastic rezult[ c[ pe aria s-a modificat la . x A + A
Observa\ie : ; dar chiar dac[ ]i , deci sunt p >> p p >> p, << A << A ]i A
varia\ii mici.
(2.80) m
f
= ( + )(A + A)x
Pe de alt[ parte m
f
= m
i
+ m
S
]i avem :
(2.81) ( + )(A + A)x = Ax + Avt
cu . c =
x
t
Neglij`nd infini\ii mici de ordin superior @n membrul st`ng al rela\iei (2.81) avem:
(2.82)
|
\

+
A
A
|
.
c = v.
Dar ; pe de alt[ parte vom demonstra mai t`rziu c[ pentru o conduct[ deformabil[

=
p
E
v
elastic avem:
(2.83)
A
A
=
2D
i
E(D
e
D
i
)
p
not`nd ; D
i
= D d =
D
e
D
i
2
(2.84)
A
A
=
D
Ed
p
]i @nc[ prin @nlocuire @n (2.82):
(2.85)
|
\
1
E
v
+
D
Ed
|
.
p c = v
#nlocuind @n (2.85) m[rimea cu (rela\ia 2.79) avem: p vc
(2.86)
|
\
1
E
v
+
D
Ed
|
.
c
2
= 1
de unde: (2.87) c =
Ev

1 +
Ev
E
D
d
Dac[ conducta ar fi confec\ionat[ dintr-un material absolut rigid, atunci ,iar viteza de E
propagare devine:
(2.88) c =
E
v

]i reprezint[, de fapt, viteza de propagare a sunetului @n fluid.

18
Observa\ie. Pentru a determina viteza de propagare a undei sonore @ntr-un gaz vom face
ipoteza c[ varia\iile presiunii sunt suficient de rapide pentru ca schimbul de c[ldur[ s[ poat[ fi
considerat nul.
Cu alte cuvinte transformarea suferita de gaz este adiabatic[ ceea ce ne permite s[ scriem:
(2.89) pV

= ct.
Diferen\iind ]i @mp[r\ind cu rezult[: pV

= ct.
(2.90)
dV
V
+
dp
p
= 0
Dac[ varia\iile presiunii ]i temperaturii nu sunt suficient de mari (ipotez[ real[ @n cazul
propag[rii undei sonore) atunci leg[tura dintre varia\ia relativ[ a volumului ]i varia\ia presiunii este
dat[ de rela\ia :
(2.91)
dV
V
=
v
dp
Rezult[:
]i cu ob\inem:
1
p

v
= 0 p = RT
(2.92) =
E
v
RT
c = RT
2.7.4 Ecua\iile undei - (modelul matematic al curgerii unui fluid pu\in compresibil
printr-o conduct[ uniform[, circular[, deformabil[ elastic).
Presupun`nd c[ frec[rile dintre fluid ]i pere\ii conductei sunt neglijabile, ]i c[ schimbul de
c[ldur[ cu exteriorul este nul, rezult[ c[ pentru stabilirea modelului matematic sunt suficiente
ecua\iile continuit[\ii ]i impulsului. Deci ecua\iile undei vor fi reprezentate de ecua\iile continuit[\ii
]i impulsului scrise sub o form[ ]i mai particular[, stabilite @n baza unor ipoteze suplimentare:
(2.93)

x
(vA) =

t
(A)
(2.94) A
p
x
=

t
(vA) +

x
(v
2
A)
Vom prelucra @n continuare rela\ia (2.93):
(2.95) v
A
x
+ A
v
x
+ Av

x
= |
A
t
+ A

t
|
Deoarece m[rimile ]i A sunt greu accesibile fizic, vom apela la m[rimi accesibile (p de
exemplu), adic[ vom @inlocui pe ]i A cu p ]i v.
Cunoa]tem c[:
d

=
v
dp
Integr`nd aceasta ecua\ie ob\ine:
ln + c
1
=
v
p + c
2
ln = c +
v
p
Deoarece: ]i p=p(x,t) avem: = (x, t)
; (2.96)

x
=
v
p
x

t
=
v
p
t
19
Pentru calculul lui ]i vom \ine cont de forma sec\iunii conductei; deoarece D
e
- D
i
A
x
A
t
<< D
i
avem o conduct[ cu pere\i de grosime mic[. Este posibil s[ avem la varia\ii ale presiunii,
varia\ii importante ale ariei transversale.
D
D
2R
e
i
Fig. 2.17
Dar : dl = (legea lui Hooke) (2.98)
l
E
d
(pentru un material elastic, varia\ia lungimii sale este direct propor\ional[ cu produsul dintre
lungimea sa ini\ial[ ]i varia\ia efortului unitar ]i invers propor\ional[ cu modulul s[u de
elasticitate), unde d reprezint[ diferen\iala efortului unitar. Avem :
; 2dR =
l
E
d dR =
l
2E
d =
R
E
d
adic[:
dA=2 (2.99) R
R
E
d =
2A
E
d
Pentru determinarea expresiei diferen\ialei efortului unitar, s[ delimit[m o por\iune de
lungime L pe care o sec\ion[m longitudinal.
L
S
S
1
2
Fig. 2.18
=
F
S
1
=
pS
2
S
1
=
pD
i
L
(D
e
D
i
)L
= p
D
i
D
e
D
i
; d =
D
i
D
e
D
i
dp
dA= (2.100)
2A
E(
De
D
i
1)
dp
Integr`nd ultima rela\ie avem :
lnA + c
1
=
2
E(
De
D
i
1)
p + c
2
Calcul[m derivatele par\iale :
; (2.101)
A
x
=
2A
E(
De
D
i
1)
p
x
A
t
=
2A
E(
De
D
i
1)
p
t
20
#nlocuind (2.96) ]i (2.101) @n (2.92) avem:
(2.102) v
2A
E(
De
D
i
1)
p
x
+ A
v
x
+ vA
v
p
x
=
2A
E(
De
D
i
1)
p
t
A
v
p
t
sau:
(2.103)
p
x

2
E(
De
D
i
1)
+
v
(

(
(
(
v +
v
x
=
p
t

2A
E(
De
D
i
1)
+
v
(

(
(
(
Not[m :
- coeficient de compresibilitate echivalent;
v
+
2
E(
De
D
i
1)
=
e
(2.104)
e
v
p
x
+
v
x
=
e
p
t
Rela\ia (2.104) reprezint[ ecua\ia continuit[\ii pentru cazul studiat.
Exist[ situa\ii @n care viteza de deplasare a lichidului este foarte mic[ @n compara\ie cu
viteza de propagare a unor fenomene de compresibilitate (vezi ]ocul hidraulic).
Deci pentru v 0 (v<<c), ecua\ia (2.104) devine:
(2.105)
v
x
=
e
p
t
Rela\ia (2.105) reprezint[ prima ecua\ie a undei.
Observa\ie: A doua ecua\ie a undei se ob\ine plec`nd de la ecua\ia impulsului urm`nd
acela]i procedeu, ]i se va ob\ine @n situa\ia v<< c:
(2.106)
p
x
=
v
t
Cu cele dou[ ecua\ii se studiaz[ fenomenele tranzitorii de propagare @n lichide.
#n continuare s[ vedem care este leg[tura dintre ]i c. Avem:
e
,

v
=
d

1
dp
]i @nc`t
2
E(
De
D
i
1)
=
dA
A
1
dp
]i
e
= +
2
E(
De
D
i
1)
= (

+
A
A
)
1
p
; p
p
= vc

+
A
A
=
v
c

e
=
1
cv
v
c
=
1
c
2
#n aceast[ situa\ie :
v
x
=
1
c
2
p
t
2.8 Mi]c[ri laminare ]i turbulente
2.8.1 Considera\ii generale
Se va demonstra c[, @n cazul curgerii unui fluid printr-o conduct[, @ntre dou[ sec\iuni
oarecare apare o pierdere de presiune, care prin metode teoretice se determin[ complicat.
Experimental s-a demonstrat c[ mi]carea fluidului este de dou[ feluri ]i c[ tipul mi]c[rii
influen\eaz[ esen\ial valoarea pierderilor de presiune.
21
#n cazul c`nd straturile de fluid alunec[ unele pe l`ng[ altele, adic[ vectorii vitez[ ata]a\i
particulelor de fluid r[m`n paraleli, f[r[ s[ aib[ loc transfer de mas[ @ntre straturi, avem o mi]care
laminar[.
#n anumite condi\ii de curgere straturile de fluid nu mai sunt paralele, are loc un transfer de
mas[ @ntre ele, adic[ vectorii vitez[ ata]a\i particulelor de fluid cap[t[ componente normale pe
direc\ia de deplasare, situa\ie @n care avem o mi]care turbulent[.
S[ ne imagin[m urm[toarea experien\[ pentru a pune @n eviden\[ cele dou[ tipuri de mi]c[ri
(vezi figura 2.19).
Cu ajutorul aceleia]i experien\e se pot stabili propriet[\ile caracteristice ale fiec[rui regim
de mi]care. Experien\a se poate efectua @n felul urm[tor: printr-o conduct[ transparent[ de sticl[ AB
se trece un curent de ap[ c[ruia i se regleaz[ debitul ]i deci viteza, cu ajutorul unui robinet R
2

a]ezat la cap[tul conductei. #n conducta de sticl[, @n interiorul curentului de ap[, se introduce cu
ajutorul unui tub sub\ire T un lichid colorat care marcheaz[ un fir de curent. Prin conducta AB se
trece la @nceput, un curent cu vitez[ foarte mic[ ]i se constat[ c[ firul colorat din interiorul
conductei se men\ine. Repet`nd experien\a cu viteze diferite, din ce @n ce mai mari, se observ[ c[, la
o anumit[ vitez[, firul de lichid colorat @]i pierde stabilitatea ]i forma regulat[, devenind ondulat.
Repet`nd experien\a cu viteze mult mai mari, se observ[ c[ firul de lichid @]i pierde complet
stabilitatea ]i individualitatea.
alimentare
lichid colorat
R
T
lichid incolor
tub cu
=2..25mm
(transparent)
R
A
B
vas cu nivel constant
vas etalonat
1
2
Fig. 2.19
22
Q
Q >Q
Q >Q
Q >Q
I
II
III
IV
Mi]c[ri turbulente
Mi]care laminar[
1
2 1
3 2
4 3
Fig. 2.20
Aceste experien\e arat[ c[, odat[ cu dep[]irea unei anumite viteze (caracteristic[ pentru
sistemul hidraulic ]i fluidul cu care s-a efectuat experien\a) se produc schimb[ri calitative @n
caracterul mi]c[rii lichidului, pun`ndu-se @n eviden\[ existen\a a dou[ regimuri de mi]care: regimul
laminar I ]i regimul turbulent IV.
Mi]carea laminar[ are urm[toarele propriet[\i puse @n eviden\[ de experien\[:
- traiectoriile particulelor au o form[ regulat[, fiind curbe continue;
- mi]carea are o structur[ regulat[, filiform[ sau lamelar[, deci curentul laminar poate fi
reprezentat prin juxtapunerea unor fire de curent de felul celui din figura I;
- @n cursul mi]c[rii laminare particulele fluide @]i p[streaz[ individualitatea.
Mi]carea turbulent[ se face dezordonat ]i @nt`mpl[tor, deci traiectoriile nu mai p[streaz[ o
form[ regulat[. #n mi]carea turbulent[ apar deplas[ri de particule fluide @n sens transversal direc\iei
generale de mi]care, fenomen pus @n eviden\[ prin faptul c[ substan\a colorat[, care la @nceputul
conductei AB se afla @n centrul ei, dup[ o distan\[ foarte scurt[ se r[sp`nde]te @n toat[ masa
curentului, ie]ind de pe firul de lichid. Mi]carea dezordonat[ a particulelor @n regim turbulent
aminte]te, la o scara mai mare, fenomenul de agita\ie al moleculelor, cu deosebirea c[ @n mi]carea
turbulent[ particulele fluide nu-]i mai p[streaz[ individualitatea, ele exist`nd numai ca form[
instantanee, care se disperseaz[ continuu @n masa curentului.
Efectu`nd experien\ele descrise mai @nainte cu conducte AB de diametre diferite, se
constat[ c[ viteza critic[ la care se produce trecerea la regimul turbulent, variaz[ cu valoarea
diametrului @n sens invers, adic[ la conducte cu diametru mai mare trecerea de la regimul laminar la
regimul turbulent se face la viteze critice mai mici.
Dac[ experien\ele se repet[ cu diferite lichide (]i gaze), se constat[ c[ valoarea vitezei
critice cre]te odat[ cu cre]terea coeficientului de v`scozitate al fluidului respectiv.
Experimental, rezult[ c[ parametrii determinan\i ai regimului de curgere @n conducte sunt :
- v -viteza medie @n conduct[;
- D - diametrul conductei;
- - v`scozitatea cinematic[ a fluidului.
Cu ajutorul acestor parametrii se poate forma un singur complex adimensional, ]i anume:
(2.107) R
e
=
vD

Expresia (2.107) poart[ numele de num[rul lui Reynolds dup[ numele savantului care l-a
propus pentru recunoa]terea regimului de mi]care. Aceast[ expresie este caracteristic[ mi]c[rii @n
23
conducte cilindrice, @n jurul unui cilindru, @n jurul unei sfere, cu diametrul D. Pentru toate celelalte
sec\iuni transversale de curgere (precum ]i pentru albiile deschise ):
(2.108) R
e
=
vR

sau R
e
=
vd
e

unde: R ]i d
e
reprezint[ raza hidraulic[ ]i diametrul echivalent (diametrul hidraulic d
e
=4R).
Trecerea de la regimul laminar la regimul turbulent de mi]care se face la o anumit[ valoare
a criteriului; s-a stabilit experimental c[ pentru conducte circulare aceast[ valoare este :
(2.109) R
e cr
= 2320
#n realitate, trecerea de la un tip de mi]care la altul nu este foarte net[, ci se face @ntr-un
anumit domeniu de valori ale lui R
e
; @n acest domeniu de tranzi\ie mi]carea este instabil[.
2.8.2. Mi]carea laminar[ @n conducte circulare.
Fie un tronson de conduct[ @n care delimit[m un strat de fluid de forma unui cilindru de raz[
r:
l
F
F
r
F
r
r
P
P
1
3
2
1 2
0
0
r
Fig. 2.21
Asupra stratului de fluid ac\ioneaz[ urm[toarele for\e:
F
1
=p
1
S
1
=p
1
r
2
- ac\iunea fluidului din st`nga
F
2
=p
2
S
2
=p
2
r
2
- ac\iunea fluidului din dreapta
F
3
= 2 rl - for\a de frecare cu stratul de fluid imediat superior;
, - efortul unitar tangen\ial. =
dv
dr

Mi]carea fiind sta\ionar[, avem urm[toarea ecua\ie de echilibru a for\elor:
(2.110) F
1
F
2
F
3
= 0 r
2
(p
1
p
2
) +
dv
dr
2rl = 0
sau:
(2.111) dv =
p
1
p
2
2l
rdr
Integr`nd @ntre r ]i r
0
avem:
(2.112)

r
r0
dv =

r
r0 p
1
p
2
2l
rdr
; v(r
0
) v(r) =
p
1
p
2
2l
r
2
2
r
r0
Cum v(0)=0 avem:
(2.113) v(r) =
p
1
p
2
4l
(r
0
2
r
2
)
Deoarece v(r)=v
max
, pentru r=0 (@n centrul conductei)
, adic[: v
max
=
p
1
p
2
4l
r
0
2
(2.114) v(r) = v
max

1
|
\
r
r
0
|
.
2
(

(
= Ar
2
+ B
deci distribu\ia vitezei este parabolic[.
Pentru calculul debitului vom considera un strat de sec\iune inelar[ de forma celui din figura
de mai jos:
24
r
dr
0
r
Fig. 2.22
Debitul elementar va fi:
dQ(r)=v(r)dS(r) (2.115)
cu dS(r)= . 2rdr
Debitul total se ob\ine integr`nd (2.115) @ntre 0 ]i r
0
:
(2.116) Q =

0
r0
dQ(r) =

0
r0
2rv
max

1
|
\
r
r
0
|
.
2
(

(
dr = v
max
r
0
2
2
sau:
(2.117) Q =
r
0
2
2
p
1
p
2
4l
r
0
2
=
r
0
4
(p
1
p
2
)
8l
Viteza medie se define]te ca fiind viteza constant[ @n sec\iunea transversal[ care determin[
acela]i debit ca @n cazul distribu\iei parabolice a vitezei:
(2.118) Q = r
0
2
v
m
= r
0
2
v
max
2
De unde rezult[ c[:
(2.119) v
m
=
v
max
2
=
p
1
p
2
8l
r
0
2
Aplica\ia 2.4
Un orificiu circular de sec\iune A=0.02 cm
2
este traversat de un lichid av`nd densitatea
,v`scozitatea cinematic[ cm
2
/s ]i o presiune de intrare constant[ p
i
=50 = 90 10
8
daNs
2
/cm
4
= 0.2
bar. S[ se determine:
1. Presiunea de ie]ire (de sarcin[) minim[ , sub care curgerea prin orificiu devine turbulent[. p
e min
2.Varia\ia debitului adimensionalizat Q/Q
0
, @n func\ie de presiunea de ie]ire adimensionalizat[ p
e
/p
i
@n care Q
0
este debitul prin orificiu la p
e
=0. Cum ar ar[ta curba @n cauz[, la m[rirea/mic]orarea
lui p
i
sau a lui A ?
Solu\ie:
1. Pentru un orificiu circular viteza la care se trece @n regim turbulent este:
v
cr
= R
ecr

4A

= 150
0.2
40.02

= 190cm/s
Q
cr
= Av
cr
= 0.02 190 = 3.8cm
3
/s.
Q
cr
= c
d
A
2

p
i
p
e min
.
P
e min
= p
i

1
c
d
2
Q
cr
A
2
= 50
1
0.74
2
90
2 10
8
|
\
3.8
0.02
|
.
2
= 49.97bar.
Se poate afirma c[, practic, curgerea prin orificiul dat este turbulent[ @n toat[ gama
presiunilor de sarcin[ @ntre 0 ]i p
i
.
2. Q
0
= c
d
A
2

p
i
0 = 0.74 0.02
2 10
8
90
50 = 156cm
3
/s;
25
Q
Q
0
=
c
d
A
2

p
i
p
e
c
d
A
2

p
i
= 1
p
e
p
i
La m[rirea/mic]orarea lui p
i
sau a lui A curba nu se modific[. Se schimb[ numai valorile
concrete ale m[rimilor Q
0
, p
i
.
Aplica\ia 2.5
Dou[ orificii fixe, A
1
=2A
2
=0.65 cm
2
, sunt traversate de un lichid av`nd densitatea
Presiunile din amonte ]i din aval de orificii sunt men\inute constante, la = 0.92 10
6
daNs
2
/cm
4
.
valorile p
i
=210 daN/cm
2
, respectiv p
e
=70 daN/cm
2
. Coeficientul de curgere prin orificii este c
d
=0.6.
S[ se determine:
1. Presiunea P a lichidului @n zona dintre cele dou[ orificii.
2. Debitul Q care parcurge orificiile.
P
A
P
Q
A
P
i
1
2
e
Solu\ie:
1. Q
1
= c
d
A
1
2

(p
i
p) ;
Q
2
= c
d
A
2
2

(p p
e
) ;
Q
1
= Q
2
;
Q
1
Q
2
=
A
1
A
2
p
i
p
p p
e
= 1 ;
P =
p
i
+
|
\
A2
A1
|
.
2
p
e
|
\
A2
A1
|
.
2
+ 1
=
210 + 0.25 70
0.25 + 1
= 182daN/cm
2
.
2. Q
1
= Q
2
= c
d
A
1
2

(p
i
p) = 3042
3
cm/s = 182 l/ min.
Aplica\ia 2.6
#n circuitul de r[cire din figura de mai jos se introduce uleiul de lucru @n motor la
temperatura t
1
=55C, printr-o conduct[ de diametru d
1
=45mm, evacu`ndu-se dup[ aceea c[tre
radiator la temperatura t
2
=100C, printr-o conduct[ de diametru d
2
=25mm. Dac[ debitul de
circula\ie este Q=1.3 l/s, s[ se determine regimul hidraulic de curgere la intrarea ]i ie]irea din
motor.
Solu\ie :
cm
2
s
t[C]
3.2
2.4
1.6
0.8
0
40 80
Radiator
Rezervor Motor
d
d
120
2
1
Din diagram[ se observ[ c[:
la t
1
,
1
= 1.3 10
4
m
2
/s ;
la t
2
,
2
= 0.2 10
4
m
2
/s ;
26
Din expresia debitului rezult[ viteza:
v
1
=
4Q
d
1
2
=
4 1.310
3

(
45 10
3
)
2
= 0.817 m/s .
Num[rul Reynolds :
R
e1
=
v
1
d
1

1
=
0.81745 10
3
1.3 10
4
= 303
corespunde regimului de curgere laminar;
v
2
=
4Q
d
2
2
=
4 1.3 10
3

(
25 10
3
)
2
= 2.648 m/s.
R
e2
=
v
2
d
2

2
=
2.648 25 10
3
0.2 10
4
= 3310 m/s.
La ie]irea din motor curgerea este turbulent[.
Aplicatie 2.7
Pistonul din figura de mai jos @mpinge cu o for\[ util[, constant[, F uleiul @n cilindrul de raz[
R, ]i mai departe, printr-o conduct[ de lungime l ]i raz[ r ,uleiul este golit @ntr-un rezervor.
Presupun`nd c[ mi]carea @n cilindru ]i @n conduct[ este laminar[, s[ se determine timpul @n care
pistonul parcurge cursa L.
L
l
r
F
P
R
P
0
0
P
1
x x
P
2
Solu\ie:
Din rela\ia (2.116):
Q =
r
0
4
8l
(P
1
P
2
)
rezult[:
P
1
P
2
=
8L
R
4
Q
P
2
P
0
=
8lQ
r
4
Se adun[ cele dou[ rela\ii ]i avem:
P
1
P
0
=
8Q

L
R
4
+
l
r
4
(

(
Dar : #nlocuind @n rela\ia de mai sus ob\inem: P
1
P
0
=
F
R
2
.
Q =
F
8

L
R
2
+
R
2
r
4
l
(

Volumul de lichid scurs @n timpul dt este :

dV = R
2
dL = Qdt.
de unde: dt =
R
2
Q
dL =
8R
2

L
R
2
+
R
2
r
4
l
(

F
dL
Timpul @n care pistonul parcurge cursa L se ob\ine prin integrare:
T =
8R
2
F

0
L
(
L
R
2
+
R
2
r
4
l)dL =
8lL
F
|
\
R
r
|
.
4

1 +
L
2l
|
\
r
R
|
.
4
(

(
27
2.8.3 Pierderi de presiune
#n circuitele fluidice, pierderile de presiune sunt de dou[ feluri:
- pierderi de presiune @n linie (distribuite de-a lungul conductelor uniforme sau neuniforme)
- pierderi de presiune locale (concentrate) - se produc @n anumite puncte ale circuitului fluidic ,
acolo unde au loc pierderi de energie cinetic[, de exemplu
a) varia\ii bru]te ale sec\iunii de curgere:
Fig. 2.23
b) modific[ri bru]te ale direc\iei de curgere
Fig. 2.24
2.8.3.1 Pierderi de presiune @n linie
Vom nota: =p
1
- p
2
(2.120) p
lin
Dar: p
1
- p
2
= = = (2.121)
8lv
m
r
o
2
p
lin
32lv
m
d
2
Cum rezult[ c[ putem scrie: = /
=32 p
lin
l
v
m
d
2
v
m
v
m
2
2
=
(2.122) =
64
vmd

l
d
v
m
2
2
=
64
R
e
l
d

v
m
2
2
Dac[ not[m: , care reprezint[ coeficientul de pierdere @n linie, ob\inem:
64
R
e
=
(2.123) p
lin
=
l
d

v
m
2
2
Observ[m din rela\ia (2.123) c[ l/d reprezint[ parametrii esen\iali ai conductei, iar ne
v
2
2
sugereaz[ energia cinetic[ specific[.
Rela\ia (2.123) permite calculul pierderilor de presiune @n linie indiferent de caracterul
mi]c[rii fluidului.
#n mi]carea laminar[, determinarea coeficientului de pierderi este o problem[ foarte
simpl[. #n mi]carea turbulent[ problema determinarii lui este mult mai complicat[. Din punct de
vedere teoretic aceast[ problem[ nu este complet elucidat[. Studii teoretice ]i experimentale
sistematice au fost demarate @n anul 1920. Primele studii experimentale de amploare au fost
@ncepute de Nikuradse.
Experien\ele lui Nikuradse
Primele experien\e de laborator privind coeficientul de pierde au fost @ntreprinse de
Nikuradse prin realizarea unor conducte cu asperit[\i artificiale. #n acest scop s-au luat mai multe
conducte de diferite diametre pe interiorul c[rora s-au lipit cu un lac special granule de nisip de
diferite dimensiuni, dar de fiecare dat[ identice ca diametru pentru o conduct[ dat[.
Ca parametru de rugozitate s-a considerat raportul r
o
/k unde: r
o
-reprezint[ raza conductei, iar
k diametrul granulelor de nisip. De]i aceste conducte difer[ din punct de vedere a rugozit[\ii de
conductele industriale, experien\ele efectuate cu ele au fost utile deoarece au permis stabilirea unor
concluzii calitative ]i cantitative cu privire la dependen\a pierderilor de presiune de regimul de
curgere ]i de rugozitate.
28
#n experien\ele sale, Nikuradse a folosit urm[toarele valori ale lui r
o
/k: 15; 30,6; 60; 126;
252; 507. Pentru fiecare valoare a acestui raport a determinat valoarea lui @n func\ie de num[rul
Reynolds. Rezultatele experien\elor au fost sintetizate @n diagrama prezentat[, idealizat, mai jos:
0.8
0.6
0.4
0.2
2.6 3.0 3.4 3.8 4.2 4.6 5.0 5.4 5.8 6.2
507
252
126
60
30.6
15
A
B
C
D
E
III
IV
V
II
I
lg(100 )
lg Re
Dreapta Darcy Dreapta Blasius
Fig. 2.25 Diagrama Nikuradse
#n aceast[ diagram[ s-au pus @n eviden\[ urm[toarele zone:
- zona I : zona de curgere laminar[; se observ[ c[ penrtu Re<2320 (lgRe<3,3) coeficientul de
pierderi depinde numai de Re ]i nu depinde de rugozitate (dreapta lui Darcy);
- zona II : aceast[ zon[ corespunde tranzi\iei de la regimul laminar la cel turbulent; din diagram[
rezult[ c[ aceast[ zon[ se intinde de la 2320 .... 3400. Aceast[ zon[ este puternic instabil[, @n sensul
c[, pentru valori ale num[rului Re apar\in`nd acestui interval, caracterul mi]c[rii se poate modifica
foarte rapid ]i foarte u]or. Dac[ Re cre]te (> 3400) caracterul mi]c[rii devine net turbulent, ceea ce
face ca rugozitatea conductei s[ aib[ o influen\[ apreciabil[ asupra pierderilor . Datorit[ acestui
fapt, din punct de vedere al rugozit[\ii, conductele se @mpart @n dou[ mari categorii:
1) Conducte hidraulic netede: o conduct[ se spune c[ este hidraulic neted[ dac[ @n[l\imea l a
stratului limit[ laminar este mai mare dec`t @n[l\imea maxim[ a asperit[\ilor.
2) Conducte hidraulic rugoase: acele conducte la care @n[l\imea maxim[ a rugozit[\ilor este mai
mare dec`t @n[l\imea stratului laminar.
l m
l m
curgere turbulent[
b)
v
strat limit[ laminar
a )
curgere turbulent[
>
<
l m
m
l
v
Fig. 2.26
Stratul limit[ laminar este un strat apropiat de pere\ii conductei unde curgerea are loc
laminar, @n rest curgerea put`nd fi turbulent[.
Dac[ atunci mi]carea @n zona turbulent[ nu este influen\at[ de rugozitate (asperit[\i). l > m
Dac[ rugozit[\ile p[trund @n zona turbulent[ activ`nd agita\ia particuler de fluid ]i l < m
implicit a pierderilor de energie (deci a pierderilor de presiune). O interpretare teoretic[ riguroas[
acestor fenomene nu a fost @nc[ dat[. #n mod simplist se poate considera c[ @n figura a) zona
turbulent[ alunec[ pe stratul laminar. Se observ[ c[ una ]i aceea]i conduct[ poate fi hidraulic
neted[ sau hidraulic rugoas[ @n func\ie de valoarea num[rului Reynolds ]i de valoarea rugozit[\ii
sale. Cu aceste considera\ii putem s[ explic[m ]i celelalte zone:
29
- zona III : este reprezentat[ de dreapta lui Blasius; @n aceast[ zon[ cuprins[ @n intervalul
3400...10
5
, de]i curgerea este turbulent[, coeficientul depinde numai de num[rul R
e
, nu ]i de
rugozitatea conductei.
Rezult[ c[ aceast[ zon[ este valabil[ pentru conducte hidraulic netede.
- zona IV : este determinat[ de acelea]i valori ale lui R
e
dar este reprezentat[ de acele
por\iuni ale curbelor care stabilesc dependen\a lui at`t @n raport cu R
e
c`t ]i cu rugozitatea
conductei. Deci aceast[ zon[ este valabil[ pentru conducte hidraulic rugoase.
- zona V : @n aceast[ zon[ coeficientul depinde numai de rugozitatea conductei.
Formule pentru calculul lui
Diagrama lui Nikuradse arat[ c[ pentru valori ale lui R
e
mai mari dec`t 2320, depinde @n
general complicat de R
e
. De aceea este imposibil s[ se stabileasc[ o rela\ie care s[-l determine pe
pentru @ntregul domeniu de valori uzuale ale acestuia. Datorit[ acestui fapt s-au stabilit = (R
e
)
rela\ii de calcul valabile @ns[ pentru anumite zone eviden\iate pe aceast[ diagram[.
Pentru zona I : =
64
R e
Pentru zona III : zona conductelor hidraulic netede:
rela\ia Blasius : =
0,3164
R
e
1 / 4
rela\ia Prandtl :
1

2lg(R
e
)
0,8
rela\ia Konakov : =
1
(1,8lgRe1,5)
2
Pentru zona IV : formulele pentru aceast[ zon[ sunt foarte numeroase.
Cea mai utilizat[ este rela\ia lui Mises : =0,0096 +
32k
d
+
2, 8
R e
unde : d - diametrul conductei [ mm ]
k' - parametrul de rugozitate determinat de Mises pentru mai multe tipuri de conducte.
Pentru zona V :
rela\ia Prandtl : = 2lg3, 71
d
k
rela\ia Nikuradse : = (2lg
ro
k
+ 1, 74)
2
Rugozitatea echivalent[
#n cele prezentate parametrul de rugozitate a fost r
o
/k unde k este o rugozitate emisferic[
uniform[ de tipul nisipului. #n realitate, @n urma procesului tehnologic de fabrica\ie al conductelor,
forma ]i dispunerea @n spa\iu a asperit[\ilor este diferit[. Experien\ele efectuate cu suprafe\e av`nd
diferite tipuri de asperit[\i (ca form[ geometric[ ]i dispunere @n spa\iu) au ar[tat o puternic[
influen\[ a geometriei suprafe\ei asupra lui .
Din acest motiv, conductele comerciale, prezint[ un alt mod de varia\ie a coeficientului de
pierderi @n func\ie de R
e
. #ncerc[ri efectuate de Moody, }evelev ]i al\ii au permis @ntocmirea
diagramei de varia\ie a lui func\ie de R
e
pentru conductele comerciale, prezentat[ @n cele ce
urmeaz[.
Pentru a pune @n eviden\[ diferen\a @ntre conductele comerciale ]i cele cu rogozitate
artificial[ uniform[ de tip nisip, s-au suprapus dependen\ele (R
e
) pentru cele dou[ conducte care au
aceea]i valoare a lui @n domeniul conductelor hidraulic rugoase. S-a constatat c[ exist[ o
diferen\[ doar @n domeniul de tranzi\ie de la conducta hidraulic neted[ la conducta hidraulic
rugoas[, diferen\a dator`ndu-se faptului c[ rugozitatea natural[ are o distribu\ie statistic[ a
@n[l\imii asperit[\ilor, pe c`nd la rugozitatea artificial[ dimensiunile granulelor de nisip sunt
acelea]i.
30
0.05
0.04
0.03
0.02
0.015
4
10 10
5
10
6
10
7
rugozitate natural[
rugozitate artificial[
rugozitate
natural[
rugozitate
artificial[
Fig. 2.27
Din acest motiv, p[trunderea asperit[\ilor @n zona turbulent[ are loc treptat @n cazul
rugozit[\ii naturale ]i brusc @n cazul rugozit[\ii artificiale.
Problema care se pune const[ @n g[sirea unui mod unic de raportare a rugozit[\ii, care s[ nu
depind[ de procesul tehnologic de fabrica\ie sau de durata men\inerii @n exploatare.
Pentru aceasta se introduce rugozitatea echivalent[, prin care se @n\elege rugozitatea
uniform[ de tip emisferic (nisip) a unei conducte cu acelea]i dimensiuni geometrice ]i care conduce
la acelea]i pierderi @n domeniul conductelor hidraulic rugoase. Rugozitatea echivalent[ se
determin[ experimental. Ea este tabelat[ sau este dat[ grafic (vezi diagrama Moody).
Introducerea rugozit[\ii echivalente permite utilizarea formulelor stabilite anterior pentru
conductele cu rugozitate artificial[, la conductele comerciale.
2.8.3.2 Pierderi de presiune locale
#n instala\iile pentru transportul fluidelor sub presiune sau cu nivel liber intervin, @n afara
pierderilor liniare, ]i pierderi locale de presiune. Expresia acestor pierderi este:
p
loc
=
v
2
2
31
unde : - reprezint[ un coeficient de pierdere local[; este adimensional ]i depinde de tipul
rezisten\ei ]i de regimul de curgere;
v - viteza medie @n aval de rezisten\[.
S] re\inem c[ dependen\a de R
e
este foarte complicat[ ]i nu este aceea]i pentru toate tipurile
de rezisten\e locale.
Determinarea lui pe cale teoretic[ este imposibil[, de aceea valorile lui determinate
experimental sunt date @n tabele.
2. 8.4. Rezisten\a generalizat[ a unui circuit (hidraulic)
Pierderile de presiune determinate @n paragrafele precedente reprezint[ pierderi de presiune
@n regim sta\ionar astfel @nc`t putem scrie:
p
st
= p
lin
+ p
loc
= |
loc

v
2
2
| + |
lin

v
2
2
| = |
loc

2
(
Q
A
)
2
|+
+|
lin

2
(
Q
A
)
2
|
dar dac[: ob\inem:
loc
= ;
lin
=
l
d
32
p
st
= |

2
(
Q
A
)
2
| + |
l
d

2
(
Q
A
)
2
| =

2
|
\
Q
A
|
.
2

+
l
d
(

in care:
- reprezint[ pierderile de presiune @n rezisten\ele locale; p
loc
|
daN
c m
2
- coeficient de pierdere local[; se ia din tabele;
- densitatea lichidului; |
daNs
2
cm
2
|
[cm] - sec\iunea de curgere; A =
d
2
4
- pierderi de presiune liniare ; p
lin
|
daN
c m
2
[-] - coeficient de pierdere in linie;
l [cm] - lungimea rezisten\ei liniare (conduct[, canal);
d [cm] - diametrul conductei.
Pe l`ng[ aceste pierderi, apar ]i pierderi de presiune @n regim dinamic datorate modific[rii
debitului Q, prin accelerarea sau decelerarea masei de lichid. Acestea se exprim[ prin rela\ia
practic[:
p
din
= L
H
dQ
d t
@n care: este coeficientul de inertan\[ hidraulic[; L
H
=
m
A
2
|
daNs
2
cm
5
|
m [ ] este masa volumului de lichid care @]i modific[ viteza de curgere exprimat[ prin
daNs
2
cm
.
.
Q
Tot aici este cazul s[ introducem ]i no\iunea de rezisten\[ generalizat[.
Fie urm[torul circuit hidraulic:
C
H
R
H
L
H
P
Fig. 2.28
Lichidul care este obligat s[ parcurg[ acest circuit hidraulic, caracterizat printr-o rezisten\[
concentrat[ R
H
, inertan\[ concentrat[ L
H
]i capacitan\[ concentrat[ C
H
, sufer[ o pierdere (c[dere)
de presiune:
p = R
H
Q+ L
H
.
Q+
1
C
H

Qdt
#n cazul @n care curgerea lichidului pe circuitul respectiv se face periodic, cu o frecven\[ f,
circuitul se opune curgerii cu o impedan\[ total[ care exprim[, @n mod sintetic, varia\ia Z
H
|
daNcm
2
cm
3
/s
|
presiunii cu debitul:
Z
H
= R
H
2
+ |2f L
H

1
2f C
H
Aplicatia 2.8
S[ se determine pierderea total[ de presiune @n regim sta\ionar pe circuitul ce leag[ pompa P
de cilindrul hidraulic C, av`nd configura\ia din figura de mai jos ]i urm[toarele date constructive:
diametrele interioare ale celor opt elemente de @mbinare d
1
=10 mm, unghiurile ,
4
=
5
= 120
lungimea total[ a conductelor de o\el l=2300 mm cu diametrul interior d
2
=10mm; debitul pompei P
este Q = 30 l/min, acumulatorul A are capacitatea V
A
=2l ]i este umplut cu un gaz la p
0
=30 bar;
lichidul pompat are densitatea , v`scozitatea cinematic[ ]i modulul = 92 10
8
daNs
2
/cm
4
= 45 cst
de elasticitate E
V
=16000 daN/cm
2
. S[ se determine, de asemenea, rezisten\a circuitului R
H
,
inertan\a L
H
, capacitan\a C
H
]i impedan\a Z
H
la o frecven\[ f=10Hz
33
C
A
5
4
8
7
6
3
2
1
4
5
P

Solu\ie :
a) Pierderea total[ de presiune @n regim sta\ionar:
p
st
=

2
Q
2

1
|
\
d
1
2
4
|
.
2

+
1
|
\
d
2
2
4
|
.
2

l
d
2
(

(
(
(
(
(
Din tabele avem: =0,5; =1; =1,861; =1,3 deci: =9,022
1,8

2,3,7

4,5

6
Curgerea lichidului @n conduct[ se face cu viteza:
v= =637 cm/s;
Q
d
2
2
4
=
30 10
3
60

4
1
2
=1415; avem, deci, curgere laminar[; R
e
=
vd

=
637
0 , 45
=0,0452 . =
64
R e
#n consecin\[:
[9,022+0,0452 ]=3,73 daN/cm
2
p
st
=
9210
8
2
(500)
2
4
2

2
12
230
1
b) Inertan\a:
=0.27 L
H
=
m
A
2
=
V
g A
2
=
l A
A
2
=
4l
d
2
2
=
49210
8
230
1
2
10
3
daNs
2
cm
4
c) Rezisten\a: =7,46 R
H
=
p st
Q
=
3, 7
500
10
3
daNs
c m
5
d) Capacitan\a:
=47,64 C
H
=
V
E v
+
Va
aerp0
=
d
2
2
l
4
1
E v
+
Va
aerp0
=
1
2
4
230
1
1 6000
+
2
1
cm
5
daN
e) Impedan\a: =0,0182 Z
H
= R
H
2
+ (2f L
H

1
2f C
H
)
2
daN/cm
5
cm
3
/s
2.9 Cazuri particulare de mi]care a fluidelor
2.9.1 Considera\ii generale
#n structura tuturor componentelor sistemelor fluidice, se @nt`lnesc @n mod invariabil unele
forma\iuni elementare comune: orificii, fante, contacte hidraulice.
Orificiile (]trangul[rile) @nt`lnite @n practic[ sunt: fixe ]i variabile. }trangul[rile fixe:
diafragme, ajutaje, tuburi Venturi (tuburi de o anumit[ lungime cu aria transversal[ mult mai mic[
dec`t lungimea).
}trangul[rile variabile sunt foarte diverse merg`nd de la dispozitivul ajutaj-clapet[ p`na la
robinetele de reglare de diferite tipuri. }trangul[rile variabile se folosesc @n circuitele fluidice
pentru modificarea debitului. Varia\iile de presiune @n diferite cavit[\i se ob\in prin modificarea
34
debitelor de intrare sau de ie]ire, fie cu dou[ ]trangul[ri variabile cu varia\ii de sensuri contrare, fie
cu o ]trangulare fix[ montate la intrare ]i o ]trangulare variabil[ la ie]ire.
Leg[tura matematic[ dintre presiunea din cavitate, volumul ei, debitul de intrare ]i ie]ire
este dat[ de ecua\ia continuit[\ii sub forma:
(2.124) Q
i
Q
e
=
dV
d t

V
E v
d
d
Pentru ca modelul matematic reprezentat de aceast[ ecua\ie s[ fie cunoscut, trebuie
cunoscut[ expresia debitului de intrare ]i de ie]ire.
2.9.2.1 Curgerea sta\ionar[, adiabatic[, sub presiune, cu frecare, a unui fluid
incompresibil, printr-o conduct[ rigid[, neuniform[
Fie un tronson de conduct[ de lungime dx:
z
x+dx
A+dA
v+dv
p+dp
R+dR
x
A
v
p
R
z+dz
x
df
dx
dfg
g
df
v
l
Fig. 2.29
Deoarece conducta este rigid[ iar fluidul este incompresibil avem: ; aceasta

t
(A) = 0
@nseamn[ c[ , adic[ . Pentru cazul nostru aceasta @nseamn[:

x
(v A) = 0 v A= c
(2.125) v A= (v + dv)(A+ dA)
echivalent cu: (2.126) d A+ Adv = 0
Ecua\ia conserv[rii impulsului pentru tronsonul de conduct[ dx va fi:
Ag dz + 2Rd x + A
p
x
dx +

t
(v A)dx +

x
(
Deoarece @n cazul nostru termenul , termenul corespunz[tor dispare. #ntruc`t @n v A= c
aceast[ ecua\ie nu apar dec`t diferen\iale totale ]i derivate @n raport cu variabile spa\iale, rezult[ c[
nu avem fenomene de propagare @n timp, concluzie normal[ @n ipoteza ]i A(t)=ct; (t) = ct
Rezult[ c[ A ]i sunt diferen\iale totale exacte:
p
x
dx

x
(v
2
A)d
(2.127) Ag dz + 2Rd x + Adp + d(v
sau, \in`nd cont ]i de (2.126),avem (2.128) v dv + dp + g dz +
2R
A
Integr`nd aceasta ecua\ie @ntre dou[ sec\iuni ]i \in`nd cont c[ R=R(x) ]i A=A(x), avem:
(2.129)

2
(v
2
2
v
1
2
) + p
2
p
1
+ g (z
2
z
1
)+
x
2
x
1

2R
A
dx =
(2.130)
mv
1
2
2
+ Vp
1
+ mgz
1
=
mv
2
2
2
+ Vp
2
+ mgz
2
+ V
x
2
x
1

2R
A
dx
Aceast[ ecua\ie exprim[ legea conserv[rii energiei pentru cazul de curgere studiat. Aceasta
@nseamn[ c[ reprezint[ pierderea de energie @n sensul disip[rii @ntre sec\iunea din E
p
= V
x
2
x
1

2R
A
dx
x
1
]i sec\iunea din x
2
. Deci:
(2.131)
x
2
x
1

2R
A
dx = p
35
reprezint[ pierderea de presiune @ntre sec\iunile x
1
]i x
2
ca urmare a neuniformit[\ilor conductei ]i
v`scozit[\ii fluidului. Presupun`nd c[ diferen\a de @n[l\ime este neglijabil[, avem:
(2.132) p
1
+
v
1
2
2
= p
2
+
v
2
2
2
+ p
p
Observa\ie: Calculul integralei (2.131) este simplu numai pentru o conduct[ uniform[.
2.9.2.2 Fenomenul de contrac\ie (vena contracta)
Acest fenomen a fost pus @n eviden\[ de Newton ]i se manifest[ atunci c`nd fluidul trece
printr-o ]trangulare.
A
0
A
c
Curgere liber[ Curgere @necat[
A
0
A
c
Fig. 2.30
Fenomenul de mic]orare a sec\iunii transversale a v`nei de fluid, dup[ ce aceasta p[r[se]te
sec\iunea, se datoreaz[ iner\iei particulelor de fluid care se mi]c[ pe traiectorii diferite de cea care
trece prin axul ]trangul[rii.
Din rela\ia de mai sus rezult[ c[:
(2.133) p
p
=
vc
2
2
unde: - coeficient de pierdere sau rezisten\a local[;
v
c
- viteza fluidului @n sec\iunea de cea mai mic[ arie transversal[ a v`nei de fluid
contractat[.
#nlocuind (2.133) @n (2.132) ob\inem:
(2.134) p
1
p
2
=
v
2
2
2

v
1
2
2
+
v
2
Ecua\ia continuit[\ii pentru cazul nostru devine:
(2.135) v
1
A
1
= v
2
A
2
= v
c
A
c
sau introduc`nd coeficientul de contrac\ie:
(2.136) =
A
c
A
o
(2.137) v
1
A
1
= v
2
A
2
= v
c
A
o
unde:
A
1
- reprezint[ aria transversal[ a circuitului fluidic @n amonte de ]trangulare;
A
2
- reprezint[ aria transversal[ a circuitului fluidic @n aval de ]trangulare la o distan\[ mai
mare de cinci ori dec`t diametrul conductei;
v
1
]i v
2
- viteza fluidului m[surat[ @n sec\iunea A
1
respectiv A
2
Analiz`nd rela\ia (2.137)
rezult[ urm[toarele posibilit[\i:
1) A
1
= A
2
v
1
= v
2

2) A
1
A
2
v
1
v
2

Dac[ v
1
= v
2
, avem:
(2.138) p
1
p
2
=
v
c
2
2
de unde: (2.139) v
c
=
1

p
1
p
2
Debitul (volumic) care parcurge aceast[ ]trangulare este:
Q = v
c
A
c
= (2.140) A
o
1

p
1
p
2
Pentru a doua posibilitate se procedeaz[ @n felul urm[tor:
36
v
1
= respectiv v
2
=
A
o
v
c
A
1
A
o
v
c
A
2
Rezult[:
p
1
- p
2
=

2
|

2
A
o
2
v
c
2
A
2
2


2
A
o
2
v
c
2
A
1
2
+ v
c
2
de unde:
v
c
= (2.141)
1

2
A
o
2
|
1
A
2
2

1
A
1
2
| +
2

p
1
p
2
Expresia debitului va fi:
Q = v
c
A
c
= (2.142) A
0
1

2
A
o
2
|
1
A
2
2

1
A
1
2
| +
2

p
1
p
2
Rela\iile (2.139) si (2.142) se pot pune sub forma:
Q = (2.143) c
d
A
0
2

p
1
p
2
unde :c
d
- se nume]te coeficient de debit al ]trangul[rii;
c
d
= sau c
d
=

2
A
o
2
(
1
A
2
2

1
A
1
2
) +
sau: Q = g (2.144) p
1
p
2
unde g se nume]te conductivitate hidraulic[ a ]trangul[rii;
g = c
d
A
o
.
2

Rela\ia (2.143) se poate scrie sub forma:

Q = K(p
1
- p
2
)
m
(2.145)
unde: m=1 - @n cazul mi]c[rii laminare;
m=1/2 - @n cazul mi]c[rii turbulente.
#n cazul @n care sec\iunea de ie]ire a lichidului este variabil[ (]trangulare variabil[) expresia
debitului este urm[toarea:
Q = c
d
A(y) (2.146)
2

(p
1
p
2
)
m
Fig. 2.31
y
a)
y y y
0
+
-
y y
0
+
-
p
1
p
2
b)
Se observ[ faptul c[ aria de curgere este func\ie de deschiderea y a ]trangul[rii. Ecua\ia
(2.146) exprim[ o legatur[ neliniar[ @ntre Q,y ]i chiar dac[ m ar fi 1, datorit[ produsului dintre p
variabilele A(y) ]i . p
#n cazul a), de exemplu, A(y) = d (y
o
y
2.9.2.3 Deversoare
Prin deversor se @n\elege o construc\ie sau o instala\ie peste care trece un lichid @n curgere
cu suprafa\a liber[. #n figura de mai jos se prezint[ un deversor cu elementele sale principale,
geometrice ]i hidraulice:
37
H H
0
h
n
z z
0
c
b
v
0
2 g

Fig. 2.32
b - l[\imea p[r\ii deversante;
c - grosimea deversorului;
H - sarcina deversorului, este @n[l\imea lichidului @n amonte de deversor m[surat[ de la
creasta deversorului p`n[ la suprafa\a liber[, la o distan\[ practic neinfluen\at[ de curgerea peste
deversor (circa 3H);
H
0
- sarcina total[ a deversorului(cu considerarea vitezei de acces v
0
):
H
0
= H + ; (2.147)
v o
2
2g
z - c[derea la deversor reprezint[ diferen\a @ntre nivelul amonte ]i cel din aval de deversor;
z
0
c[derea total[:
z
0
= z+ ; (2.148)
v
o
2
2g
h
n
@n[l\imea de @necare a deversorului m[surat[ de la creasta deversorului la nivelul din aval.
Curgerea peste deversor ia na]tere ca urmare a diferen\ei de sarcin[ care exist[ @ntre amonte
]i aval. Fenomenul de curgere este neuniform, fiind caracterizat printr-o curbur[ accentuat[ a firelor
de curent. Lichidul care curge peste deversor formeaz[ o lam[ deversant[ care, la unele deversoare,
se deta]eaz[ sub forma unei v`ne de lichid.
Vom @ncerca s[ stabilim o formul[ pentru debit, pentru deversorul din figura de mai sus:
Q = A
m
v
m

@n care se ia:
A
m
ca o frac\iune din aria sec\iunii de deasupra crestei deversorului;
A
m
= m
a
A = m
a
bH
v
m
ca o vitez[ medie @n sec\iunea A
m
;
v
m
= m
v
2g H
#nlocuind @n formula debitului se ob\ine:
Q = mb (2.149) 2g H
3/
Coeficientul m rezult[:
m = m
v
m
a
]i se nume]te coeficient de debit al deversorului, variind @ntre limite destul de largi ( m = 0,30 ...
0,55) @n func\ie de caracteristicile geometrice ]i hidraulice ale deversorului. #n mod obi]nuit el se
calculeaz[ cu o formul[ de tipul:
m = m
o
(2.150) k
@n care sunt coeficien\i de corec\ie. , , k
Ceficien\ii de corec\ie sunt egali cu unitatea c`nd deversorul se afl[ @n condi\ii normale, sau
@n condi\ii de referin\[ ]i diferi\i de unitate c`nd exist[ abateri de la condi\iile normale.
Principalele abateri de la condi\iile normale sunt:
-@necarea deversorului, a c[rei influen\[ se introduce prin coeficientul de @necare ;
- contrac\ia lateral[, introdus[ prin coeficientul de contrac\ie ;
- oblicitatea deversorului, introdus[ prin coeficientul k.
38
Deversorul f[r[ @necare, f[r[ contrac\ie lateral[, a]ezat perpendicular pe albie se consider[
ca av`nd condi\ii normale ]i deci . De asemenea, se consider[ condi\ie normal[ = 1, = 1, k = 1
curgerea @n sec\iune dreptunghiular[; pentru alte sec\iuni de curgere forma rela\iei deversorului se
schimb[.
#n condi\ii normale m = m
o
; coeficientul m
o
se nume]te coeficient de form[ ]i depinde de
profilul transversal care apare astfel ca principala caracteristic[ a deversorului.
Astfel:
- pentru profile de deversor cu perete sub\ire la care lama deversant[ se dezlipe]te de
muchia amonte a deversorului, dac[ sub lam[ se permite intrarea aerului: m
o
= 0,42
- pentru profile de deversor cu perete gros sau profile practice, la care lama deversant[ se
lipe]te de coronamentul deversorului m
o
= 0,48...0,49.
2.9.3 Curgerea adiabatic[, sta\ionar[, f[r[ frecare, a unui fluid compresibil printr-o
conduct[ rigid[, neuniform[
Fie un tronson dintr-o conduct[ parcurs de un fluid compresibil:

2
3
dA
dA
v
1
2
v

=
1 2
3
Fig. 2.33
Pentru a stabili expresia debitului vom pleca de la ecua\ia energiei:
(2.151)

t

V
(i +
v
2
2
)dV =
dQ
d t

dL
d t

(i +
v
2
2
)

v d

A
Curgerea fiind sta\ionar[, vom avea:
(2.152)

(i +
v
2
2
)

v d

A= 0
adic[:
(2.153)

1
(i +
v
2
2
)vdA =

2
(i +
v
2
2
)vdA
Consider`nd ca pe ]i m[rimile , i ]i v sunt constante avem:
1

2

(2.154)
1
(i
1
+
v
1
2
2
)v
1
A
1
=
2
(i
2
+
v
2
2
2
)v
2
A
2
Ecua\ia continuit[\ii pentru acest caz de curgere (sta\ionar[) devine:

1
v
1
A
1
=
2
v
2
A
2
]i (2.155) i
1
+
v
1
2
2
= i
2
+
v
2
2
2
sau (2.156) i
1
i
2
=
1
2
(v
2
2
v
1
2
)
Rela\ia (2.156) arat[ c[ @ntre sec\iunile 1 ]i 2 varia\ia vitezei se face pe seama varia\iei
entalpiei.
Pe de alt[ parte, expresia diferen\ialei entalpiei este:
di = c
p
dT (2.157)
Integr`nd aceast[ rela\ie @ntre sec\iunile 1 ]i 2 avem:
i
1
- i
2
= c
p
(T
1
-T
2
) (2.158)
Presupun`nd c[ gazul poate fi suficient de exact descris de ecua\ia de stare a gazului ideal,
pv
s
= RT ; (2.159)
]i cu c
p
= , rela\ia (2.158) devine:
R
1
39
i
1
- i
2
= p
1
v
s1
(1- ) (2.160)

1
p 1
p2
vs2
vs1
Deoarece :p =ct, rezult[ v
s

(2.161)
v s2
vs1
= (
p1
p2
)
1/
=
|
\

1
p
2
p
1
|
.
|
1/
i
1
- i
2
= p
1
v
s1
[1- ] (2.162)

1
(
p
2
p1
)
1

sau: (2.163)
1
2
(v
1
2
v
2
2
) =

1
RT
1
|1 (
p2
p1
)

1
|
Ecua\ia continuit[\ii - valabil[ pentru cazul sta\ionar studiat - este:
=Q
1
v
1
A
1
=
2
v
2
A
2
#nlocuind expresia vitezelor @n (2.163) avem:
(2.164)

1
RT
1
|1 (
p2
p1
)

1
| =
1
2
Q
2
|
1

2
2
A
2
2

1

1
2
A
1
2
|
de unde:
Q= (2.165) 2

1
RT
1

1(
p
2
p
1
)

1
(

R
2
T
2
2

2
2
A
2
2

R
2
T
1
2

1
2
A
1
2
(

(
(
(
= 2

1
RT 1
R
2
T
1
2

1
2

1(
p
2
p
1
)

1
(

T
2
2
T
1
2

1
2

2
2
1
A
2
2

1
A
1
2
(

(
(
(
Dar transformarea suferit[ de gaz fiind adiabatic[:
TP =ct

1
T
2
T1
= (
p2
p1
)

1
=
|
\

1
p
2
p
1
|
.
|

1
#nlocuind @n expresia de mai sus:
Q = = (2.166)
2
1
p
1
2
RT1

1(
p
2
p
1
)

1
(

(
(
p
2
p
1
)

1
1
(
p
2
p
1
)
2
1
A
2
2

1
A
1
2
2p
1
2
(1)RT1

1(
p
2
p
1
)

1
(

(
(
p
2
p
1
)

1
A
2
2

1
A
1
2
#nlocuind ]i @mp[r\ind aceast[ expresie cu A avem: p
1
p
2
Q = A
o
(2.167)
2p
1
2
A
o
2
(1)RT1

1(
p
2
p
1
)

1
(

(
p
1
(1
p
2
p
1
)

(
p
2
p
1
)

1
A
2
2

1
A
1
2
(

(
p
1
p
2
unde not[m
= ; ;
d
2p
1
2
A
o
2
(1)RT1
=

1(
p
2
p
1
)

1
(

(
p1(1
p
2
p
1
)

(
p
2
p
1
)

1
A
2
2

1
A
1
2
(

(
sau:
Q = A
o
(2.168)
d
p
1
p
2
unde A
o
- aria transversal[ @ntr-o sec\iune situat[ @ntre sec\iunile 1 ]i 2.
Aplica\ia 2.9
40
Un motor hidraulic 1 este alimentat de la o surs[ de presiune constant[ p
S
, prin intermediul
ansamblului clapet[-ajutaj 2-3 , ]i are o sarcin[ hidraulic[ de evacuare p
C
=p
S
/3.
#n pozi\ia neutr[ x=0,d=x
o
, p
1
= p
c
= , Q
1
= 0.
p
3
3
d=x x
3
2
1
p Q
Q
A
p = p /3
p
p p =0
Q
Q
p Q
Q
d
u
s
1 1
d
0
c s
s
1 e
u
1
d
A
u
Se cer:
1) Raportul A
d
/ A
u
la care se realizeaz[ condi\ia neutr[ (p1 = p
s
/3 ) @n care motorul
sta\ioneaz[;
2) Rela\iile (adimensionalizate) f(Q, p, x)=0 respectiv , la =1; 1/2; 0; -1/2; -1 (Q
s

Q
1
Qs
= f(
p1
ps
)
x
x o
este debitul scurs @n situa\ia neutr[, c`nd Q
1
= 0)
3) Acelea]i rela\ii ob\inute @n cazul @n care o a doua clapet[-ajutaj este astfel utilizat[ @nc`t
s[ ac\ioneze, simetric fa\[ de prima, circuitul opus al motorului hidraulic (realiz`ndu-se @n acest fel
o punte "integral[").
Solu\ie:
1) #n situa\ia neutr[ p
1
= p
c
(x = 0) ]i deci Q
u
= Q
d
= Q
s
, adic[:
c
d
A
u
= c
d
A
d

2

(p
s
p
c
)
2

p
c
din care se deduce (la c
d
ct ): (*)
A
d
Au
=
ps
pc
1
dac[: p
c
= ;
ps
3
Ad
Au
=
Dx o
Au
= 2
Din rela\ia (*) se poate scoate ]i legea de varia\ie a presiunii , @n func\ie de varia\ia
p1
ps
=
pc
ps
deschiderii clapetei sau , @n cazul absen\ei debitului Q
l
:
Ad
Au
x
x o
p1
p
=
1
1 +(
A
d
Au
)
2
=
1
1 +
(D)
2
A
u
2
(x+xo)
2
=
1
1 +
(Dx o )
2
A
u
2
(1+
x
x
0
)
2
Q
s
= c
d
A
d
= c
d
A
d
=c
d
A
u
=c
d
A
u
2

(p
1
p
c
)
2

p s
3
2

(p
s
p
1
)
4p s
3
2) #n afara pozi\iei neutre (x 0);
Q
u
= c
d
A
u
=c
d
A
u

2

(p
s
p
1
)
2

p
s
1
p1
ps
= K
1
1
p1
ps
Q
d
= c
d
A
d
=c
d
A
d
2

p
1
2

p
s
p1
ps
= K
2
p1
ps
;
Q
1
Qs
=
QuQd
Qs
=
c
d
2

ps

Au 1
p
1
ps
A
d
p
1
ps
(

(
c
d
Au
2

ps
2
3
=
3
2

1
p1
ps

Ad
Au
p1
ps
(

(
A
d
Au
=
D(xo+x)
Au
=
Dx o
Au
(1 +
x
x o
) = 2 (1 +
x
x o
)
Introduc`nd A
d
/ A
u
@n rela\ia de mai sus , ob\inem:
(**)
Q1
Qs
=
3
2

1
p1
ps
2 (1 +
x
x o
)
p1
ps
(

(
Rela\ia (**) reprezint[ expresia general[ a curgerii lichidului c[tre elementul ac\ionat (Q
1
/Q
s
), @n func\ie de deschiderea clapetei (x/x
o
) ]i de varia\ia presiunii (p
1
/p
s
).
Rela\ia este verificat[ imediat la situa\ia neutr[, la care x este nul, iar p
1
/ p
s
= 1/3, rezult[ Q
1
/ Q
s
=0
41
Variind parametric @n rela\ia (**) deschiderea clapetei (x/x
o
=1;1/2;0;-1/2;-1) se pot trasa cu
u]urin\[ curbele Q
1
/Q
s
func\ie de p
1
/p
s
.
Q >0
Q
u
Q
u
Q
d
Q =
u
Q <0
1
Q
d Q la x /x = 0
d 0
Q la x /x =-1/2
d 0
1
Pozi\ia neutr[
p / p
1 s
1
p / p
1 s
x / x
0
42