Royal Courts in Dynastic States and Empires

Cartea Royal courts in Dynastic States and Empires scris de Jeroen Duindam; Tlay Artan i Metin Kunt , a apruta n 2011 la editura BRILL. Este structurat pe 3 capitole, 433 de pagini i are n vedere urmtoarea tem i anume rolul curii regale n state dinastice i imperii ntr-o perspectiv global . Sunt patru teme legate strns de istoria curii, dinastia, palatul i capitala, personalul i oamenii din jurul conductorului. Contactul ntre curte i lumea din exterior sunt unele din paralele ce se vor evidenia n capitolele crii.

Din ASIRIA in Roma

Se discut despre organizarea imperiului asirian unde se prezint structura curii imperiale i anume palatul din Nimrud. n secolul 9 cnd este construit de Asurnarsirpal 2, este de o importan deosebit. A servit ca locuin pentru familia regal pentru mai mult de 2 secole. Din pacate au mai ramas puine informaii despre aceasta n urma distrugerii cldirii. Era folosit de asemeni n scopul studiului , fiecare camera din acest palat avnd un anumit rol. Cuprinde antecamere , locurile folosite tip pivnie unde se pastrau vinurile , uleiurile. Este o cldire mare cu turnuri de tip zigurat . Cnd au fost effectuate spturile au fost gsite diferite documente de mare importan multe dintre ele pastrate pn astzi . Sunt descrisi pereii cladirii atat din exterior ct i din interiorul acesteia : peretele de sud al cldirii era decorat cu diferite fresce i reliefuri , camera unde se gsea tronul are pereii de culori precum negru , rou i albastru , tot pe pereii acestei camere se gasesc texte in limba babiloniana cu referinte la curtea regala . Tronul este pozitionat pe un anumit piedestal in capatul camerei .Tot in aceasta camera se gasea pe perete reprezentata o banda decorativa cu marimea de 45.7 metri. n principal domina frescele cu batalii si urmariri , scene ce s-au intamplat in vremea lui Assurnasirpal al doilea . Una din nenumaratele camere cuprindea texte religioase.Se mentioneaza si despre camera reginei .Ea avea o camera separata,care se afla in imediata vecinatate a camerei regelui.Se relateaza ca in camera s-au gasit nenumarate fresce si tapiterii ce impodobeau pereii.

Tot n detaliile despre acest palat ni se mai prezinta si faptul ca a fost gasit un text care dadea detalii despre atributiile servitorilor de la curtea regala .Ei erau impartiti pe mai multe categorii si fiecare avea cate o sarcina importanta , menita sa multumeasca regele. Se aminteste si despre protocolul palatului regal , despre lucrurile ce aveau sa functioneze in ordine ca totul sa fie perfect. Banquet Stela a fost practic inaugurarea noului oras capitala era un fel de petrecere , unde se aduce in discutie zeita Ishtar pe care Asurnarsirpal o numeste ca fiind zeita lui. Festinul avea se fie unul de mare amploare cu multe bucate alese .Au fost invitati aproximativ 16 000 de oameni. Se mai fac relatari cu privire la un sector privat din palatul asirian era si anume cel legat de studiu si de cultivare unde se studia in principal literatura. La acesta aveau acces femeile din curtea regala dar si copii, insa multe date din acestea nu sunt concrete. Se aminteste de harem , care are cu totul alta seminificatie aici fata de tarile musulmane. nafar de regina i mama acesteia celelalte femei din palat aveau rezidenta temporala acolo. Femeia trebuiau sa ramana fidela sotului , nu era permis ca nimeni sa o vada cu fata descoperita. Atunci cand regele trebuia sa plece pentru o mai lunga perioada de timp din palat aveau sa vina cu el si o parte din personalul sau. La palat erau in jur de 100 de femei, 50 de barbati , in total cam 250 de oameni care se ocupau cu muzica (din asta faceau parte si femeile in nr de 61) ,personalul care se ocupa cu aranjarea femeilor chiar si cei care faceau parfumuri . S-au adus dovezi ca prin examinarea scheletelor gasite reliefeaza faptul ca erau malnutriti sau sufereau de reumatism. O alta precizare se face in legatura cu grupul de persoane care se ocupa de gospodaria reginei si purta numele de SAKINTU si se pare ca aveau dreptul de a cumpara sclavi , de a imprumuta bani , putea usa se ocupe de tranzactii , aveau grija ca totul sa fie in regula cu proviziile . Nu se facea distinctie de sex , Sakintu lucrau cot la cot cu barbatii si puteau indeplini si ele aceleasi sarcini. Subcapitolul Royal Eunuchs prezinta diferitele semne de intrebare ce s-au ridicat in privinta acestora , avea datorii exclusiv adresate regelui , erau impartiti in doua categorii : sa ziqni si sa resi . Prima categorie puteau avea copii si cea de a doua se pare ca nu , insa ei

puteau oricand sa adopte unul . Ei erau informatorii regelui despre fiecare miscare facuta in palat . Ca o concluzie a acestui capitol am putea spune ca asirienii au avut o expansiune in secolul 9 atat teritoriala cat si din punct de vedere al politicii si al demersurilor . Palatul regal a fost centrul birocratiei imperiale si totodata casa regelui si a familiei sale .Puterea politicii asiriene ramane si astazi practic invizibila . n capitolul HELENISTIC COURT SOCIETY ne este prezentata perioada politica elenistica care a fost dominata de trei si anume dinastii Macedoniene. Se prezinta imperiul Seleucid ca fiind unul din statele elenistice succesoare al imperiului creat de Alexandru cel Mare. n perioada de maxim ntindere teritorial, cuprindea Anatolia central , Levantul ,Mesopotamia , Persia si Pakistanul de astazi.Monarhia este principala forma de conducere .In disertatia lui Gabriel Herman din anul 2007 el face referire de asemeni la HELENISTIC COURT .In timpul domniei lui Antiochos imperiul elen cunoaste o expansiune teritoriala. In secolul trei Imperiul Roman il oblige pe Antiochos III sa renunte la Asia Mica.Dupa moartea lui Antiochos al IV-lea va avea loc o decadere a imperiului ce se va mentine asa pana in anul 64.In pofida tuturor semnelor de intrebare, societatea moderna a creat insa o imagine a imperiului ca fiind o societate deschisa.Regele era cel ce detinea toate atributiile si avea responsabilitati diverse , era cel care participa la intalnirile ad-hoc , situatie ce s-a mentinut pana in secolul urmator.Se vorbeste despre oras , unde erau colectate surplusurile agrare, de multe ori fiind transformate in bani.Relatia dintre imperiu si orase era una se pare destul de buna,ba chiar benefica, lucru ce reiese din scrisoarea lui Antiochos catre Erythrai.Imperiul nu avea o anumita capitala.Ni se prezinta inceputul domniei lu Antiochos al III-lea, urmasul fratelui sau Seleukos al III-lea, care a fost asasinat.Antiochos devine rege la doar 20 de ani. Se ntoarce impotriva lui Molon care, n fruntea satrapiei Mediei, se declarase independent, si-l zdrobeste.A fost un rege care a fost capabil sa manuiasca un razboi si sa manipuleze curtea regala.Antiochos procedeaz la fel ca in cazul lui Molon i cu rebeliunea lui Achaios, care adusese defeciunea Asiei.Are, ns, neansa ca, ncerend s-i asigure Siria meridional, s se izbeasc de Egiptul Lagizilor. ntre 212 201 .e.n.,fr s cunoasc nfrangere, Antiochos al III-lea dovedi un deosebit de acut sim militar i politic, readucand n imperiu Armenia, Paria , Bactria i ncheind cu Punjabul o precaut aliana.Se mentioneaza ca Antipatros era unul din oamenii de incredere ai lui Antiochos.Este cel care conduce armata

in bataliile cu Raphia si Magnesia.Tot el a fost principalul ambasador al lui Antiochos in legatura cu semnarea pacii, el vorbind in numele regelui. In al patrulea razboi sirian,l-a desemnat pe Theodotos ca si guvernator.Ni se fac cunoscute relatiile lui Antiochos cu sotia sa Laodike,fiica vasaalului Mithradates al III-lea. Se aduce in discutie situatia persilor in timpul domniei lui Alexandru cel Mare.In timpul secolul trei, seleucizii au pastrat o relatie de prietenie si alianta cu dinastiile vecine.Se mentioneaza si faptul ca Seleukos a fost casatorit cu o iranianca din Sogdia, mama succesorului sau la tron si anume, Antiochos. Ca o concluzie legata de Imperiul Elen ,Rolf Strootman aminteste despre ceea ce se studiaza in scoli, despre faptul ca exista un mit al monarhiei.Si acum sunt inca nelamuriri cu privire la ceea ce a fost candva in imperiu.Prin philoi orasele puteau negocia cu imperiul.Antiochos a fost unul din regii care au mers pe principiul expansiunii.Tot ceea ce au facut grecii a ramas in istorie si in cultura folosind astfel popoarelor ce vor urma drept exemplu. Cap: II SUCCESSORS AND PARALLELS IN EAST AND WEST Succesorii i paralelele dintre E i V n acest subcapitol ne sunt prezentate pentru nceput relaia dintre curtea regal i capital n bizan i faptul c nu unde se afl capitala trebuie s se afle i curtea regal , curtea regal se afl unde este regele. Ne este prezentat curtea bizantin i faptul c de-a lungul timpului Bizanul a devenit ma mult un despotism oriental . Activitatea esenial a curii era s elaboreze o serie de ceremonii n care s srbtoreasc i s prea-mreasc mparatul ca imagine a lui Dumnezeu pe pamant. Despre Cartea ceremoniilor ne mai este vorbit si faptul c n aceast carte n ase capitole ne sunt descrise procedura ce participare a regelui la jocurile din Hipodrom ce constau n mare parte n curse de care de rzboi. Jocurile din Hipodrom nu erau inute n mod special pentru a srbtorii date religioase importante sau evenimente importante din viata imperiala dar i victoria mpotriva inamicilor imperiului, dar cea mai simbolic i semnificativ dat n existena Constatinopolului cea a aniversrii fondrii sale pe 30 mai 330. n acest subcapitol ne sunt descrise ceremoniile de ncoronare de primire a demnitarilor dar i pregtirile pentru jocurile din Hipodrom . Faptul c relaiile

dintre curte i capital

reflectate n Cartea Ceremoniilor se schimb i sunt adugate

compilaii i puse laolalt n perioada anilor 960 ce includea materiale de 4 sute de ani vechime ce in multe cazuri preschimbau practica curent iar descrierea unor ceremonii cunoscute doar n acele nregistrri scrise . Ne este prezentat faptul ca de-a lungul timpului Constatinopolul a devenit un monument istoric abandonat de curte, jocurile de la Hipodrom nu au mai fost restaurate iar dupa 1300 a fost lsat n ruin iar curtea regala a fost progresiv redusa datorita contractiei imperiului i dezintegrarii dinastiei. Bizanul devine o curte imperiala fara o capital i fr un imperiu. n 1453 curtea si capitala rmn indispensabile una celeilate dar bizar nici una nu depindea de cealalta pentru existenta, Constantinopole devine un simbol spiritual a Bisericii Ortodoxe unde capul era patriarhul nu regele iar curtea regal devine indistinctibil de vecinii regali unde capitala are o a doua importan.

A KING ON THE MOVE THE PALACE OF AN ITINERANT COURT IN CHARLEMAGNES GOVERNMENT n acest subcapitol ne este descris itinerariul unui rege i mai ales un regat itinerant n care regele are toate atribuiile administrative i funcia simbolic reprezentrilor de a guverna prin periodica sau constata cltorie prin zonele din domeniul su. Ne este prezentat faptul c supuii regelui veneau s l vad n castelele pe care acesta le vizita. Acest itinerariu este gndit s reflecte nu doar relaia ntre importana personalitii i puterea personal privind ca o caracteristic esenial a regilor din perioada medieval dar si limitnd extinderea scrierii n guvern. Aflm c sunt unele dificulti a reprezentrii cltoriilor regelui prin domeniile sale. Petrece o perioada mai ndelungat n Bavaria dar Charlemagne nu isi alege reedina aici si se pare nici n regiunea Meuse-Moselle sau n zonele Rhineland-Main( Mainz, Ingelheim, Worms, Frankfurt). n muli ani cltoriile sale sunt doar ntre aceste regiuni fie doar pentru iarn, Craciun i/sau Pati. Ne sunt prezentate diferite rute cum ar fi n 769 Charlemagne ajunge Fronsac aproape de Bordeaux dup care pornete undeva dup rul Garonne la palatul su din Worms asta nsemnnd aproximativ 1081 de km n 34 de zile i multe alte cltorii precum n 774 de la Pavia la Ingelheim o distanta de 701km n 24 de zile i multe altele. Aflm faptul c acesta dezvoltase un sistem de a doua cas unde acesta era asteptat foarte ospitalier dar tot odat aflam ca n unele locuri a trecut de mai multe iar n altele doar o data n ntreaga sa domnie. n Italia, Charlemagne ar fi stat ntr-o reedin episcopal dar foarte posibil s se fi folosit i de palatul Lombard . O mare parte din

itinerariul su este atribuit rzboiului de consolidare i cucerire. n acest subcapitol se ncearc a i se reface itinerariul domniei lui Charlemagne din 768 n 814 asupra francilor.

COURT HISTORIOGRAPHY IN EARLY TANG CHINA: ASSIGNING A PLACE TO HISTORY AND HISTORIANS AT THE PALACE n acest subcapitol este vorba despre istoriografia egiunii Tang din China dar i despre pozitionarea istoricilor n interiorul palatului.n 618-907 viaa la curtea palatului includea scrierea istoriei , istoricii aveau alocate camere npalat. Dinastia Tang a artat ofermitate pentru a ine sub control scriere a istoriei i s modeleze trecut nastfel nct s fac un ghid pentru viitor. Acest lucru nu a fost fcutpe baza principiilor autoritare, dar reflectat de mprire a puterii.n timp ce istoriile anterioare au fost compuse de ctre persoane fizice, istoria regiunii Tanga fost scris de ctre o comisie. Aflm c scrierea istoriei a fost fcut de ctre un grup de funcionarilor reflect consensul la care au ajuns cei care au puterea. n acest subcapitol aflm c dup victoria militar din Trk-ul(630) timpuriu ce avea loc din 552 a urmat constuirea i renovarea de palate, construirea de complexe funerare i crearea de noi ritualuri in conexiune cu aceste complexe i introducerea unui proiect de scriere a istoriei . Aflm c cele 77 de victorii n exterior au ntrit mna imperial n instituirea ipunere n aplicare a noilor politici n interior, ceea ce duce la centralizareai concentrarea puterii.Succesul Tang a fost posibil numai pentru c mpratul Taizonga fost un om care a avut capacitatea de a schimba ghinionul n favoarea sa. Aceast abilitate ia dat o mn puternic n iniierea proiectului su scris istorie.Prin metoda ingenioasa iniiat de el a fost capabil s sancioneze finalizarea nregistrrilor veritabile furniznd baza pentru istoria oficial. Setarea tonului pentru viitor, el a pavat calea pentru istoria oficial scris de comisii, o metod adoptat de dinastii mai trziu. n ulitmul capitol al cartii ne sunt prezentate informatii despre lumea moderna , lumea mai apropiata de epoca noastra.Ni se spun informatii despre papa,despre relatiile dintre birocratie si aristocratia italiana.Sunt amintite amanunte despre casa suveranului pontif,diferitele legaturi ale acestuia.Mai gasim informatii despre Franta si diferitele perioade

cuprinse intre anii 1500 si 1600, tot cu referiri la papa si la atributiile acestuia precum si la persoanele care il serveau.Ne este data o lista cu informatii despre diferiti preoti cu anii si perioadele cand au fost in aceasta functie,ne este descrisa casa unde locuia papa, ne sunt enumerate camerele, atat cele unde locuiau servitorii cat si camerele folosite drept birou unde s-au gasit diferite documente, unele din ele fiind secrete.Se vorbeste despre hostarii,despre care reiese ca era credincios papei si avea camera chiar langa camera acestuia.Cursori erai cei care se ocupau cu corespondenta si care aveau grija ca papa sa primeasca documentele,erau de fapt asa numitii mesageri.Confessore,cel care era alaturi de papa atunci cand acesta oficializa diferite slujbe.Se pare ca acesta locuia impreuna cu papa. Sunt amintiti si familia De Medici si se vorbeste despre papalitate in timpul Renasterii.Se spun cateva lucruri despre Pius al III-lea, despre Nicholas al III-lea si avem de a face si cu o comparatie intre Pius al III-lea si Leo al X-lea, se pare ca fiecare au avut diferite atributii si oarecum se pare si functii diferite.Fiecare preot avea dreptul sa isi aleaga proprii servitori.In timpul razboiului din 1515, Leo al X-lea infiinteaza un colegiu format din 60 de cubicularii si un altul format din scutiferi.Se vorbeste si despre cavaleri si despre interventia lui Paul al III-lea din anul 1534 asupra familiei suveranului,asupra atribuitiilor. Tot in acest capitol se mentioneaza despre documentul Ruolo.