Tantra revelarea rdcinilor sufletului Cuvnt introductiv.

. Acest material nu-l citesc ad-literam pentru c asta nseamn s judec Cuvntul si astfel s nam parte de nici o transformare, ci fiind atent la puterea evocatoare a Cuvntului pentru c asta nseamn s las Cuvntul s m transforme. Capitolul 1. Conceptul de libertate interioar n Tantra. A fi aservit paradigmei lucrului fcut anapoda. Aserviti fiind paradigmei lucrului fcut anapoda, noi facem alegeri si astfel nu ne pretuim, nu ne pretuim si astfel ne mndrim, ne mndrim si astfel suntem nencreztori, suntem nencreztori si astfel ascultm de instincte, ascultm de instincte si astfel dorim, dorim si astfel suntem logici, suntem logici si astfel ne identificm cu tot rul. Suntem aserviti unei motivatii ce ne este dat nou de ctre simturi, aserviti unei cunoasteri de sine dobndit n urma unor ntlniri exterioare, aserviti sentimentului nemplinirii interioare, urmare a unei nasteri inconstiente si a abandonului n vltoarea vietii. Tantra ! Cnd spui Tantra, mintea iti nftiseaz automat scene imaginare cu experiente sexuale exotice. Putin stiu, ins, ceea ce este cu adevrat Tantra. A fi fidel paradigmei lucrului bine fcut. Fideli fiind paradigmei lucrului bine fcut, noi insine suntem chemarea si astfel ne respectm, ne respectm si astfel ne smerim, ne smerim si astfel suntem ncreztori, suntem ncreztori si astfel iubim, iubim si astfel trim n adevr, trim n adevr si astfel mngiem, mngiem si astfel suntem totuna cu Nimicul. Abandonul atasamentului fat de cine sunt eu ne serveste ca demers al dobndirii liberttii noastre interioare, preaplinul liberttii noastre interioare ne serveste drept motivatie, iar mplinirea interioar ne serveste drept cunoastere de Sine. Tantra este o experient unic; ea are nevoie de tine n totalitate. DEVI [aspectul feminin, receptiv] observ, SHIVA [aspectul masculin, emisiv] face cunoscut. A face este echivalent cu a cunoaste , cu a te corecta . DEVI si SHIVA simbolizeaz iubirea fr obiect. nvttura profund nu poate fi asimilat n lipsa iubirii care are loc ntre elev si profesor. Numai asa pot fi exprimate lucrurile ascunse, profunde. Discipolul trebuie s fie ntr-o atitudine de iubire, de receptivitate feminin. Atitudinea feminin - DEVI observ. Brbatul si femeia sunt diferiti psihic mintea feminin este receptiv, se caracterizeaz prin absorbtie, lucrul receptat devine parte din tine, nvttura creste n tine. Omul este marcat de ambele aspecte, de bisexualitate (masculin si feminin). Limbajul poate fi cel al logicii, caracterizat prin agresivitate asupra mintii a convinge, a converti, a stpni. n acest caz rspunsul este bazat pe dou alternative drept sau gresit, avnd ca rezultat amplificarea ego-ului; limbajul iubirii, bazat pe lipsa ego-ului, are verbele a ajuta , a transforma . Logica foloseste intelectul, conceptul, argumentul. Iubirea foloseste linistea dintre cuvinte, ochii, gesturile, mesajul telepatic. Tantra nu foloseste convingerea, ci relatarea. Iubirea nu curge nici n trecut, nici n viitor, ea curge doar n Prezent. Sutrele/Tantrele sunt mesajele lui Shiva. Shiva nu este constient de iubirea fr obiect. Noi suntem constienti de aceast iubire pentru c nu suntem total n ea. Din cauza acestui contrast simtim iubirea. Iubirea fr obiect este Shiva.

Shiva nu este form, nu are trup. Cnd iubesti, corpul iubit dispare, rmne un abis. De aceea ne este team de a iubi ne imaginm un trup, o fiint, o form nu un abis La nceput iubim de form. Urmeaz lipsa formei, a ceea ce nu gsim nicieri. Cnd iubirea ajunge pe culmi, forma dispare. De ce ? Pentru c, n realitate, fiecare este lipsit de form. Nu suntem un trup, ne miscm doar n el. Cnd privim pe cineva din afar, el este un trup, dar iubirea fr obiect trece dincolo, penetreaz si atunci nu mai vedem persoana. Ne cunoastem unii pe altii prin forma exterioar, asa nct ajungem s ne indentificm cu ea. Cine esti tu ? Forma a disprut, urmeaz ntrebarea. ntr-o iubire fr obiect ptrunzi cellalt aspect al tu. Cnd iubesti pe cineva l ptrunzi, iar el iti devine doar o prezenta luminoas. Tantra nseamn a observa pentru a ti se face cunoscut. Tantra este amoral n afara moralului si imoralului. Tantra este un joc. Jocul este deschidere, sobrietatea este nchidere. Nu poti ntreba cum s iubesti, asta ti se ntmpl pur si simplu. Iubirea fr obiect si abandonarea, renuntarea la sine, sunt unul si acelasi lucru. Prima ntlnire a celor dou aspecte (masculin si feminin) este o reverie. ntreab-te cum poti s nu iubesti, cum faci de nu te abandonezi, cum poti tri fr s ntelegi ce este Iubirea. ntreab-te, care este trucul tu, aprarea ta, mpotriva renuntrii la sine ? Trim prin ego. Spun eu sunt fr s stiu cine sunt. Acest eu este ego, este paravanul meu de aprare. A fi constient de aceast aprare, nseamn s devenim constienti de un ru de care ne putem pzi. ncet-ncet, devenim constienti de aceast aprare si ajungem la eu nu sunt . Cnd am ajuns aici, abandonarea vine de la sine. S cutm, deci locuinta lui eu nu sunt A doua ntlnire a celor dou aspecte (masculin si feminin) este o trezire la viat. Discipolul merge la Maestru si-l ntreab : - Cum pot obtine libertatea ? Elibereaz-m ! Maestrul i face cunoscute urmtoarele : - Obtine-ti-o singur ! Mergi si observ unde este eu-l tu, mediteaz. Dup un timp, discipolul vine si i face cunoscut la rndul su Maestrului: - Eu nu sunt corpul meu, numai asta am aflat. - Mergi si observ mai departe, i face cunoscut Maestrul. Dup un alt timp de practicat meditatia : - Eu nu sunt mintea mea, cci mi observ gndurile, deci ceea ce observ este diferit de Observator. Maestrul i face cunoscute urmtoarele: - Esti foarte aproape de libertate, mai mediteaz. - Deci, eu nu sunt corpul meu, nu sunt mintea mea, trebuie s fiu sufletul meu, Atman. Dar meditnd a nteles c nu exist suflet, pentru c acel suflet este informatie mental doctrine, cuvinte, filosofie. Deci, ntr-o zi a venit alergnd la Maestru : - Eu nu sunt ! Maestrul i fcu cunoscute urmtoarele: - Trebuie s te mai nvt acum metoda de a te elibera ? Discipolul i facu cunoscut la rndul su Maestrului: - Sunt liber pentru c nu mai sunt; nu m mai simt constrns, sunt pretutindeni ca Nimicul, ca Vidul. Numai Nimicul poate fi liber. Daca esti cineva vei fi constrns de altcineva. Dac esti , esti sclav. Numai un spatiu gol poate fi liber, numai astfel, Nimic nu te va constrnge. - Eu nu sunt; nicieri nu m aflu ! Aceasta este libertatea ! A treia ntlnire a celor dou aspecte (masculin si feminin) este o renastere.

Abandonarea nu poate fi o tehnic. Te abandonezi sau nu. Tu nsuti esti piedica. Tu si renuntarea nu puteti locui nc mpreun. Afl nti unde esti tu! Nu trebuie s te ntrebi niciodat cine esti, fiindc rspunsul nu va veni niciodat. ntrebarea trebuie desfintat. Cnd eu-l nu exist, abia atunci se deschide adevratul eu. Cnd ego-ul nu mai exist, ti ntlnesti pentru prima dat adevrata fiint. Aceast fiint este liber. Atunci te predai. Abia atunci poti merge pe calea tantric. Cnd te predai esti ca o vale. Cnd esti un ego, esti ca un pisc. Ego nseamn c esti deasupra altcuiva, c esti cineva. Ct timp esti cineva, nu poti fi corectat, atins; esti nchistat. Alegerea Pe aceia care nu simt aceast Iubire, mpinge-i precum un fluviu. Pe aceia care nu se mbat cu lumina zorilor, Precum cu o cup cu ap de izvor, Sau nu o beau la apus ca cin, Lsati-i s doarm! Aceast Iubire este dincolo de studiul teologiei, Acea veche nselciune si ipocrizie. Dac vrei s-ti desvrsesti mintea astfel Continu s dormi. Am renuntat la mintea mea Mi-am sfsiat haina Si am aruncat-o. Dac nu esti complet gol, nvaluie-ti frumoasa hain de cuvinte n jurul tu, si dormi. Rumi Cnd te predai devi usor, imponderabil. ntreaga existent ncepe s te ptrund. Abisul, Nimicul [Dumnezeu] vine de pretutindeni spre tine, ptrunde prin fiecare por. Omul care-si afl libertatea interioar devine un lotus cu 1.000 de petale. Aceast ptrundere poate fi simtit n mai multe feluri. Abandonarea ctre un Maestru este o abandonare minor, dar simti imediat cum e energia lui ncepe s te ptrund, s treac prin tine. Atingerea lui Dumnezeu poate genera reactii ciudate si imediate de Aliniere la Lumin, asemntoare din exterior cu nebunia, dar deloc reactii nebunesti. Trebuie s fi o vale, un pntec ca s poti avea receptivitate. Dac locuiesti cu Dumnezeu cum poti s primesti ceva? Energia nu te poate ptrunde. Apleac-te chiar si n fata Maestrului, trebuie s devi vehicolul unei mari forte. Absoarbe privirea, gestul cuiva. Prin predare obtii ceva necunoscut, incredibil de neasteptat. Aceasta este munca unui Maestru s te ajute ntr-o abandonare minor pentru a primi curaj. Cum ti dai seama c o tehnic te conduce spre abandonarea de sine? Te simti ciudat, ceva se ntmpl cu tine, te transformi ntr-o persoan strin tie, privesti lumea altfel, conflictele, tensiunile nceteaz, pmntul nu te mai atrage, gravitatia devine de nenteles. n meditatie unii oameni nu-si mai simt greutatea, corpul rmne pe pmnt, dar simti levitatia, orice faci nu mai este trivial, mergi, mnnci, gndesti altfel.

Acest altfel l simti pretutindeni, peste tot observi o lips, un gol, simti c eficienta ta este pierdut, utilitatea redus, pretutindeni esti un outsider, nu te mai implici, ceva este pierdut. Tu te-ai schimbat, nu lumea! O nou energie este dezvluit, mai mare dect energia sexual. Esti ntr-o perioad tranzitorie. Nu mai esti al lumii. Nu mai esti nici copil, nici matur, nu devii nici mai linistit, nici mai cuminte. Dimpotriv, dac o tehnic te atinge, devi mult mai zbuciumat. Linistea vine mai trziu Meditatia te transform, te ajut s fi n armonie cu universul, nu cu societatea; la nceput devii ca un nebun, pentru c de fapt, esti un nebun. Adevrul este ntotdeauna Aici si Acum, el nu trebuie cutat altundeva. Tu esti Adevrul Aici si Acum! Adevrul nu este ceva care trebuie creat de tine. Mintea este mecanismul, motorul dorintelor. Ea ntreab tot timpul, asteapt, doreste. Doreste altceva; nu este legat nici de prezent, nici de trecut si nici de viitor. Adevrul reprezint Prezentul. Mintea nu are nici o legatur cu Adevarul, ele nu se pot ntlni. Cnd mintea caut Adevrul, cutarea devine un nonsens. Nu se poate cuta cu mintea Adevrul, ntruct nssi cutarea devine o piedic, o frn. Cnd ncepi s cauti, pleci din Prezent, te deprtezi de tine nsuti, pentru c tu esti Prezentul. Tantra spune : Observnd, astfel vei afla, cutnd orbeste, ba. Tehnica lui Shiva const n ntoarcerea mintii din viitor si din trecut n Prezent; ceea ce observi, ceea ce poate fi fcut cunoscut este Aici. ntoarcerea de la cutare oarb la observare. Cnd spui observnd , observarea nssi devine obiectul acestei cutri ardente [doresc dorinta nssi], astfel nct cutarea ardent intr din nou n tine. Tot ceea ce cauti orbeste devine lumesc, pentru c lumea nseamn cutare oarb. Dac-l cauti orbeste pe Dumnezeu, el devine parte a lumii. Libertatea, Dumnezeu, Nirvana, Eliberarea devin parte a lumii. Prezentul este lipsit de spatiu. n Prezent gndurile nceteaz, nu se mai pot misca. n Prezent nu poti gndi, ntruct mintea se suspend. Te-am vzut si astfel am devenit gol. Aceast vacuitate este mai frumoas dect existenta. Ea anuleaz existenta si totusi atunci cnd apare, Existenta creste si creeaz mai mult existent. Rumi Adevrata problem este cum s fi Aici si Acum. ncerci, dar nu reusesti, vrei s fi n Prezent, dar punctul trece imediat n viitor. Dac ntrebi cum s fi n Prezent, ntrebi cum s fi de fapt n viitor, ori libertatea const n A FI ACUM, AICI ! A FI ACUM, AICI ! Primul pas spre mplinirea interioar, este renuntarea la complex-ul de superioritate/inferioritate/egalitate; ca urmare percep c totul din jurul meu este unic si incomparabil. Cele 3 ispite ale complexului de superioritate/inferioritate/egalitate sunt : 1. La nivel de corp, ispita este binenteles calea nemuririi (un corp indestructibil). 2. La nivel de minte, ispita este binenteles calea cuceririi (o minte cuceritoare ca a lui Alexandru Macedon, la nivelul ntregului Univers). 3. La nivel de inim ispita este binenteles calea dragostei (asa-zisei iubiri, s fii iubit/apreciat/dorit de un ntreg Univers).

- Al doilea pas spre mplinirea interioar, este depsirea legii inertiei: nchid capitolul lumea (descopr ncntarea de a fi un nimeni), dar ea se tine de mine ca scaiul de oaie (plcerea satisfactiei profesionale/familiale etc). Legea inertiei nu se depseste prin disciplin (lupt, ascetism, demisie, abandon familial), ci prin legea minimului efort (sunt doar implicat n ceea ce fac), sunt pe pilot automat si atentia mea nu urmeaz plcerea/satisfactia, ci las totul s se ntmple de la Sine. - Al treilea pas spre mplinirea interioar, este rbdarea: timpul nu mai fuge dup mine, pentru c deja din acest punct percep curgerea invers a timpului. Libertate Pe caiete n mnunchiuri Pe bncute si pe trunchiuri Pe zpada nisipoas Numele ti-l scriu. Pe pagini scrise Pe pagini nescrise Pe piatr, snge, hrtie, sau pe cenus Numele ti-l scriu. Pe imagini aurite Pe armamente lustruite Pe coroana regal Numele ti-l scriu. Pe slbticie si sihstrie Pe cuiburi si pe tufisuri Pe amintirile copilriei Numele ti-l scriu. Pe crpele de menaj Pe soarele mucegit de pe iaz Pe imaginea lunii de pe lac Numele ti-l scriu. Pe cmpuri si pe zare Pe aripi de zburtoare Pe-a umbrelor moar Numele ti-l scriu. Pe ngnarea de soare Pe mare si pe vapoare Pe muntele abrupt Numele ti-l scriu. Pe spuma norilor Pe umiditatea furtunilor Pe ploaia mrunt si deas Numele ti-l scriu. Pe formele strlucitoare Pe clopotul de culoare Pe adevrul legilor fizicii Numele ti-l scriu. Pe crrile practicabile Pe drumurile nrurite Pe gurile de revrsare

Numele ti-l scriu. Pe lampa care lumineaz Pe lampa care se stinge Pe imboldurile puse laolalt Numele ti-l scriu. Pe fructele despicate Din oglind si din camer Pe patul meu asemenea cochiliei goale Numele ti-l scriu. Pe cinele mnccios si afectuos Pe urechile lui ciulite Pe laba lui nendemnatic Numele ti-l scriu. Pe tocul de la intrare Pe obiecte personale Pe flcri de foc sfintit Numele ti-l scriu. Pe iubirea fratilor Pe fruntea frtatilor Pe mna ce ti se-ntinde Numele ti-l scriu. Pe vizoarele simtite Pe buzele atintite Mai presus si de tcere Numele ti-l scriu. Pe colibele prbusite Pe turnurile nruite Pe zidurile melancoliilor Numele ti-l scriu. Pe lipsurile fr dorinte Pe solititudinea golas Pe convoaiele de prizonieri Numele ti-l scriu. Pe sntatea restabilit Pe riscul disprut Pe speranta fr aducere-aminte Numele ti-l scriu. Si prin a cuvntului putere Renasc ntr-o noua vrere ntru tine-s zmislit ntru tine mi-s numit Libertate Paul Eluard Poezii si adevruri, 1942