Guta Daniela-Stefania Nivel II Master B8

TEMA

1. Conform modelelor trecute n revist, definii competenele i determinai cele mai adecvate verbe de exprimare pentru competenele celor apte nivele ierarhice:

Clase de comportament Percepia

Competene
=cunoaterea

Verbe de aciune
-a percepe micarea -a discrimina micarea

conexiunii dintre semnal i lucrul semnalat avnd loc anterior. Stabilirea indicilor la care trebuie s rspund cineva pentru a satisface exigenele speciale ale ndeplinirii unei sarcini. =faza de montaj, de pregtire n vederea realizrii aciunii, e baza modelului mental ce anticip aciunea. Aceast secven se deruleaz n regim intern, nu se obiectiveaz dect prin verbalizri ale elevului care descriu secvenial realizarea aciunii. =este actul comportamental observabil al unui individ dirijat de un instructor. Reprezint trecerea la aciunea propriu-zis imitndu-se modelul. Executarea micrii se realizeaz pe baza instruciunilor, la nceput stngaci, cu unele erori, imperfeciuni i apoi din ce n ce mai adaptat. =Rspunsul nvat a devenit o deprindere. La acest nivel, elevul a cptat oarecare ncredere i un anumit grad de miestrie n ndeplinirea unui act.

Dispoziia

-a avea dispoziia fizic

Reacia dirijat

-a executa -a mnui -a pipi -a coordona

Automatismul

-a automatiza -a executa automat -a deprinde

Reacia complex

=individul poate ndeplini un act motoriu cu structur complex. A fost atins un nivel nalt de ndemnare. Actul poate fi ndeplinit cu uurin i eficien. =modificarea voluntar a micrilor.

-a integra micarea n activitatea -a adapta micarea

Adaptarea Creaia

-a modificare miscarii -a transpune -a diversifica miscarile -a modela miscarea

= crearea de noi miscari

2. Intelectuali romani: Neagu Djuvara, Mircea Cartarescu, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, Andrei Plesu, 3. Barierele comunicarii Blocajele comunicarii pot avea o asemenea intensitate, incat intre informatia transmisa si mesajul perceput sa existe diferente vizibile. Comunicarea ineficienta cauzeaza singuratate, conflicte, probleme in familie, insatisfactii profesionale, stres psihologic, boli fizice si chiar moartea, atunci cnd comunicarea este complet intrerupta. In raporturile interumane E. Limbos identifica patru tipuri de bariere personale care blocheaza comunicarea: bariere cauzate de contextul socio-cultural (conflictul de valori si lipsa cadrelor de referinta, conditionarea si manipularea prin mass-media, prejudecatile, diferentele culturale); bariere cauzate de frica endemica (infruntarea, agresivitatea, principiul competitiei, rezistenta la schimbare, lipsa increderii in sine); bariere cauzate de atitudinile individualiste (comportament egocentric, necunoasterea propriei persoane, sentimentul de incompetenta sau ineficienta, lipsa de obiectivitate si realism, pasivitate excesiva); bariere referitoare la relatiile individ-grup (marginalizarea, lipsa de autenticitate, izolare).

Leonard Saules considera ca in procesul de comunicare pot interveni: bariere de limbaj (aceleasi cuvinte au sensuri diferite pentru diferite persoane, starea emotionala a receptorului poate deforma ceea ce aude, ideile preconcepute si rutina influenteaza receptivitatea, dificultati de exprimare, etc); bariere de mediu (climat de munca necorespunzator, folosirea de suporturi informationale inadecvate, etc);

bariere de conceptie (existenta presupunerilor, exprimarea cu stngacie a mesajului de catre emitator, concluzii pripite asupra mesajului, lipsa de interes a receptorului fata de mesaj). Sidney Shore identifica trei tipuri de blocaje ce constituie reale probleme in realizarea procesului de comunicare:

* bariere de ordin emotional (teama de a nu comite greseli, neincrederea fata de superiori, colegi, dificultatea de a schimba modul de gndire, dependenta excesiva de opiniile altora, etc); * bariere de ordin cultural (dorinta de a se conforma modelelor sociale, dorinta de apartenenta, slaba capacitate de a transforma sau modifica ideile, etc); * bariere de ordin perceptiv (incapacitatea de a distinge intre cauza si efect, refuzul de a sesiza, de a releva, incapacitatea de a defini lucrurile, ingustarea excesiva a punctului de vedere). Modalitati de ameliorare a comunicarii
-s se utilizeze mesaje adresate la persoana I focalizate pe ceea ce simte emitorul i pe comportamentul interlocutorului, prevenind relaiile defensive n comunicare. Procesul de comunicare este mai complet, se pot comunica emoiile i descrie comportamentele fr a face evaluri i atacuri la persoan; -s fim spontani n exprimarea opiniilor personale, s nu ne impunem punctul de vedere. Manipularea este i ea o form de comunicare ns transmite un mesaj de nonacceptare i nencredere n deciziile luate. -s ascultm cu atenie, cci ascultatul activ este o modalitate de a asculta i a rspunde, care duce la mbuntirea nelegerii reciproce i la depirea obstacolelor n comunicare. Comunicarea empatic conine mesaje de nelegere, compasiune i afeciune fa de interlocutor. -s evitm stereotipurile i prejudecile deoarece duc la opinii negative despre ceilali, sunt cauze ce duc la discriminare i chiar la violen. -s utilizm mesaje care s ajute interlocutorul n gsirea de alternative, posibiliti noi de rezolvare a unei situaii. Uneori sfatul este perceput de cealalt persoan ca o insult la inteligena sa, ca o lips de ncredere n capacitatea sa de a-i rezolva singur problema. -s nu criticm interlocutorul. Critica nu duce neaprat la schimbarea celeilalte persoane. -s evitm ameninrile i pedepsele. Insistnd n aplicarea unei pedepse pentru rezolvarea unei probleme ori situaii, se vor genera sentimente negative; -s nu fim moralizatori deoarece aceasta cauzeaz sentimente de nelinite, stimuleaz resentimentele i blocheaz exprimarea sincer a celeilalte persoane;

-s inem cont de factorii sentimentali, s ncercm s convingem prin argumentare logic, fr a duce la frustrare, pentru a nu bloca comunicarea; -s nu dm dovad de superioritate pentru c aceasta determin formarea unei relaii defectuoase de comunicare. Egalitatea nseamn acceptarea necondiionat i respectarea fiecrei persoane, indiferent de nivelul su de cultur sau pregtire profesional; -s utilizm parafrazarea dar nu foarte des, aceasta fiind o metod care are rolul de a clarifica mesajul, de a comunica mai eficient. -s dm posibilitatea explorrii soluiilor alternative prin folosirea brainstorming-ului, a ascultrii reflexive, a discutrii posibilelor rezultate ale alegerii uneia dintre alternative etc. -s folosim tactica devierii cnd dorim s schimbm cursul conversaiei de la preocuprile celeilalte persoane la propriile preocupri; -s citim limbajul corpului, concentrndu-ne atenia pe factorii cheie: expresia feei, tonul, inuta corpului sau gesturile. 4. Intrebarea talmudica: Pe cine afecteaza cel mau mult criza financiara si economica? Populatia deoarece multe personae isi vor pierde locul de munca sau multor persoane le vor fi afectate veniturile datorita cresterii preturilor. Statul pentru ca numarul somerilor este in crestere, iar cotizatiile sunt in scadere. Bancile sunt nevoite sa creasca dobanzile si sa stabileasca criterii de bonitate financiara mai severe, iar cererile pentru credit scad. Investitorii sunt nevoiti sa isi restranga asctivitatea, cererea pentru bunuri scade, in deosebi, in randul bunurilor de lux. Investitorii straini se vor speria de instabilitatea financiara si se vor orienta spre alte tari 5.Programa scolara Economie clasa a XI- a Competene specifice Lista Activitati (D`Hainaut) 1.1. Identificarea i caracterizarea rolului de consumator pe care l ndeplinete orice persoan 2.1. Interpretarea cererii ca expresie a trebuinelor persoanei i a resurselor ca mijloace de satisfacere a trebuinelor 4.1. Proiectarea unui comportament raional al consumatorului, impus de tensiunea nevoi-resurse 1.2. Caracterizarea productorului / ntreprinztorului, ca purttor al ofertei Nevoile elevilor si modul de satisfacere acestora (Intocmirea unui buget de venituri si cheltuilei); Resurse limitate. Realizarea unui plan de economisire. Constituirea unei firme virtuale;

2.2. Corelarea constituirii ofertei cu folosirea factorilor de producie n activitatea economic 2.3. Analizarea eficienei utilizrii factorilor de producie 4.2. Proiectarea unui comportament raional i eficient al productorului / ntreprinztorului, adecvat raportului cerere ofert, consum producie

Crearea unei oferte in functie de factorii de productie; Realizarea unei analize a modului de utilizare a factorilor de productie; Realizarea unui plan de productie in functie de numarul consumatorilor potentiali

1.3. Recunoaterea caracteristicilor generale ale pieei n diferite forme concrete de manifestare a acesteia

1.4. Caracterizarea diferitelor forme de pia pornind de la obiectul tranzaciilor realizate

2.4. Compararea unor fenomene i procese specifice dinamicii economice 4.3. Adecvarea comportamentului economic propriu la cerinele unui mediu concurenial 5.1. Interpretarea rezultatelor evalurii unor fenomene economice din perspectiv micro i macroeconomic sau individual i social

Studierea pietei de desfacere. Concurenta; Determinarea factorilor care ar putea influenta activitatea intreprinderii, realizarea unui plan de prevenire a riscurilor. Proiectarea unui produs care sa fie diferit fata de cel realizat de concurenta. Calcularea rezultatelor obtinute Stabilirea performantei si a pozitiei firmei pe piata.

3.1. Utilizarea cunotinelor economice n rezolvarea unor sarcini de lucru prin cooperare cu ceilali 4.4 Identificarea tendinelor de integrare i globalizare, specifice dinamicii economice actuale

Deschiderea unei filiale a firmei virtual pe piata externa; determinarea pasilor care trebuie urmati si studierea legislatiei externe. Cooperarea cu firme externe virtuale.