34567

1 FE BRUARIE 201 3

MOISE,
un exemplu demn de urmat

34567
Vol. 134, nr. 3 Semimonthly ROMANIAN

Tirajul fiec arei edi tii: 44 978 000 IN 204 LIMBI

1 FEBRUARIE 2013

REVISTA TURNUL DE VEGHE i aduce onoare lui Iehova Dumnezeu, Suveranul universului. Ea este o sursa de mangaiere pentru oameni, ntrucat anun ta vestea buna ca, n curand, Regatul ceresc al lui Dumnezeu va pune capat rauta tii si va transforma pamantul ntr-un paradis. Aceasta publica tie si ndeamna cititorii sa creada n Isus Cristos, care a murit pentru ca noi sa putem primi via ta vesnica. In prezent, el domneste ca Rege al Regatului lui Dumnezeu. Revista Turnul de veghe, publicata fara ntrerupere din 1879, este apolitica si se bazeaza pe Biblie.

SUBIECTUL DE COPERTA

Cine a fost Moise?

PAGINA 3 MOISE, UN EXEMPLU DE CREDINTA 4 MOISE, UN EXEMPLU DE UMILINTA 5 MOISE, UN EXEMPLU DE IUBIRE 6

ALTE ARTICOLE
Apropiati-va de Dumnezeu Iehova este Dumnezeul celor vii 7 Biblia schimba viata oamenilor 8 Sfaturi pentru o viat a de familie fericita C and copilul tau are o problema de sanatate 10 Ce este Evanghelia dupa Iuda? 13 Raspunsuri la ntrebari biblice 16

Doriti mai multe informatii sau un studiu biblic gratuit la domiciliu?

Accesati www.jw.org sau scrieti-ne la una dintre adresele de mai jos.
Pentru ROMANIA: Martorii lui Iehova CP 132, OP 39 RO-024330 Bucuresti Pentru REPUBLICA MOLDOVA: Martorii lui Iehova PO Box 472 MD-2005 Chisinau Pentru o lista cu toate adresele postale, vezi www.jw.org/contact.

s CITITI MAI MULTE ONLINE  www.jw.org

Verifica- ti cunostin tele: Ce stii despre Esau, fratele lui Iacob?

FISA BIBLICA: Esau

(Cautati la INVATATURI BIBLICE/COPII)

Aceasta publicatie nu se comercializeaza. Ea este distribuita n cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sustinute prin donatii. Daca nu exista alta indicatie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi. The Watchtower (ISSN 00431087) is published semimonthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.; L. Weaver, Jr., President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 112012483, and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus. 5 2013 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate. Printed in Germany.

Analizeaza una dintre cele mai cunoscute relatari ale lui Isus pentru a afla ce lec tie a dat el despre ndurare si prejudeca ti.
(Cautati la INVATATURI BIBLICE/ADOLESCENTI/ACTIVITATI BIBLICE)

PENTRU TINERI Vei fi ndurator?

DESCARCATI ACEASTA REVISTA IN DIFERITE FORMATE ONLINE

34567

1 FE BRUARIE 201 3

MOISE,
un exemplu demn de urmat

 SUBIECTUL DE COPERTA

CINE A FOST MOISE?

La ce va ganditi cand auziti numele Moise? Va ganditi la . . . copilasul care a fost pus de mama lui ntr-un cos si ascuns printre trestii, pe malul Nilului? tanarul care a fost crescut de fiica faraonului la curtea Egiptului, dar care nu a uitat niciodata ca era israelit? barbatul care a fost patruzeci de ani pastor n Madian? barbatul care a vorbit cu Iehova1 n fata unei tufe de maracini n flacari? barbatul care s-a nfatisat naintea faraonului cerandu-i plin de curaj sa-i elibereze pe israeliti din sclavie? barbatul care, sub ndrumare divina, a anuntat cele zece plagi ce aveau sa se abata asupra Egiptului cand faraonul l-a sfidat pe adevaratul Dumnezeu? barbatul care i-a condus pe israeliti cand au iesit din Egipt? barbatul prin intermediul caruia au fost despar tite apele Marii Rosii? barbatul prin care Dumnezeu le-a dat israelitilor Cele zece porunci?

OISE este cel care se regaseste n toate aces te ipostaze. In telegem, asadar, de ce acest barbat fidel este respectat de crestini, de evrei si de musulmani deopotriva. Cu siguran ta, Moise a fost un profet care a fa cut fapte mari si nfricosatoare (Deuteronomul 34:1012). El a acceptat sa fie folosit de Dumne zeu, care a nfaptuit prin intermediul sau lucrari
1 Biblia dezvaluie ca numele lui Dumnezeu este Iehova.

extraordinare. Insa Moise a fost un om obisnuit. Asemenea profetului Ilie, Moise a avut senti mente ca ale noastre (Iacov 5:17). El a ntampi nat multe probleme cu care ne confruntam si noi astazi si le-a facut fa ta cu succes. Cum a reusit el sa faca acest lucru? Pentru a afla raspunsul, sa analizam trei calita ti ale lui Moi se si sa vedem ce putem nva ta din exemplul sau.

1 FEBRUARIE 2013

MOISE, UN EXEMPLU DE CREDINTA

ferma, bazata pe dovezi solide. O persoana care are credint a n Dumnezeu este convinsa ca El si va duce la ndeplinire toate promisiunile.
CE ESTE CREDINTA? In Biblie, cuvantul credint a se refera la o ncredere CUM A DOVEDIT MOISE CREDINTA? Prin decizii le pe care le-a luat, Moise a demonstrat ca avea credin ta n promisiunile lui Dumnezeu (Geneza 22:1518). Desi ar fi putut sa duca o via ta confor tabila la curtea Egiptului, el a ales mai degraba sa fie maltratat cu poporul lui Dumnezeu decat sa se bucure de placerea trecatoare a pacatului (Evrei 11:25). A fost aceasta o decizie pripita, pe care Moise a regretat-o mai tarziu? Nicidecum. Biblia spune ca Moise a ramas neclintit, ca si cum l-ar fi vazut pe Cel nevazut (Evrei 11:27). Moise nu a regretat niciodata deciziile luate. Acestea au re flectat credin ta n promisiunile lui Dumnezeu. Mai mult decat atat, Moise i-a ajutat si pe al tii sa-si ntareasca credin ta. Sa ne gandim la un epi sod din istoria poporului Israel. Dupa exodul din Egipt, israeli tii au ajuns ntr-o situa tie aparent fara iesire, fiind prinsi ca ntr-o capcana ntre armata faraonului si Marea Rosie. Distrugerea lor parea iminenta. Cuprinsi de spaima, israeli tii au nceput sa strige catre Iehova si catre Moise. Cum a reac tionat Moise? Dupa cat se pare, Moise nu stia ca Dumnezeu va despar ti apele Marii Rosii pentru a-i salva pe israeli ti. Cu toate acestea, el era convins ca Dum nezeu va face ceva pentru a-si scapa poporul si voia ca si israeli tii sa aiba aceeasi convingere. In Exo dul 14:13 citim: Moise a zis poporului: Nu va te me ti! Ramane ti neclinti ti si ve ti vedea salvarea lui Iehova, pe care o va nfaptui azi pentru voi!. A reusit Moise sa ntareasca credin ta israeli tilor? Cu siguran ta, ntrucat Biblia nu se refera doar la Moi se, ci la to ti israeli tii, cand spune: Prin credin ta, ei au trecut Marea Rosie ca pe uscat (Evrei 11:29). Asadar, credin ta de care a dat dovada Moise i-a adus foloase nu numai lui, ci si altora. CE INVATAM DE LA MOISE? Putem urma exem plul lui Moise daca vom lua decizii care reflecta credin ta n promisiunile lui Dumnezeu. De exem plu, el promite ca se va ngriji de necesita tile noas tre materiale daca vom pune pe primul loc servi ciul adus lui (Matei 6:33). Intr-adevar, nu este usor sa ne mpotrivim tenta tiei de a acorda ntaietate lucrurilor materiale, ntrucat aceasta tendin ta este foarte raspandita n zilele noastre. Insa putem fi siguri ca, atunci cand ne straduim sa ducem o via ta simpla, Iehova ne va da lucrurile necesare. El ne ofera urmatoarea asigurare: Nicidecum nu te voi lasa si nicidecum nu te voi parasi (Evrei 13:5). De asemenea, urmam exemplul lui Moise daca ne straduim sa-i ajutam pe al tii sa dobandeasca o credin ta puternica. De pilda, parin tii n telep ti fo losesc orice ocazie pentru a sadi credin ta n inima copiilor lor. Inca de la o varsta frageda, copiii tre buie sa stie ca exista un Dumnezeu care ne nva ta ce este bine si ce este rau. Mai mult decat atat, ei trebuie sa fie convinsi ca, daca respecta norme le morale ale lui Dumnezeu, vor avea cel mai bun mod de via ta (Isaia 48:17, 18). Parin tii le ofera co piilor lor o mostenire pre tioasa cand i ajuta sa creada ca Dumnezeu exista si ca devine rasplati torul celor ce l cauta staruitor (Evrei 11:6).

TURNUL DE VEGHE

MOISE, UN EXEMPLU DE UMILINTA

Un om umil nu i considera inferiori pe altii. De asemenea, nu uita ca este imperfect si ca are limite.
CUM A DOVEDIT MOISE UMILINTA? Desi a primit autoritate, Moise nu s-a ngamfat. De cele mai multe ori, se poate vedea cu claritate daca un om este sau nu umil atunci cand i se da o autoritate, mai mare sau mai mica. Robert Green Ingersoll, care a trait n secolul al XIX-lea, s-a exprimat ast fel: Aproape to ti oamenii rezista n fa ta nenoro cirilor. Dar, daca vrei sa testezi caracterul unui om, da-i putere. In acest sens, Moise este un exemplu remarcabil de umilin ta. Moise a primit o mare autoritate, ntrucat Ieho va l-a numit sa conduca poporul Israel. Totusi, el nu s-a ngamfat. Sa vedem cum a dovedit Moise umilin ta cand a avut de rezolvat o problema difi cila cu privire la dreptul de mostenire (Numerele 27:111). Aceasta era o chestiune importanta, n trucat decizia care avea sa fie luata urma sa ser veasca drept precedent juridic pentru genera tiile urmatoare. Ce a facut Moise? S-a gandit el ca, fiind condu catorul Israelului, era n masura sa ia singur o de cizie? S-a bazat el pe propriile capacita ti, pe expe rien ta de via ta sau pe cunoasterea modului de gandire al lui Iehova? Probabil ca asa ar fi procedat un om ngamfat, dar nu si Moise. Biblia ne spune ca el a adus cau za . . . naintea lui Iehova (Numerele 27:5). Desi conducea de patruzeci de ani na tiunea Israel, Moise nu s-a bazat pe sine, ci pe Iehova. Ce exemplu remarcabil de umilin ta! Moise nu a considerat ca numai el trebuia sa aiba autoritate. El s-a bucurat cand Iehova le-a per mis si altor israeli ti sa profe teasca (Numerele 11:2429). Cand socrul sau l-a sfatuit sa le ncre din teze altora o parte dintre responsabilita ti, Moise a fost umil si a urmat sfatul (Exodul 18:1324). Spre sfarsitul vie tii, desi era nca n putere, Moise CE ESTE UMILINTA? Umilinta este opusul mandriei sau al ngamfarii.

l-a rugat pe Iehova sa numeasca pe altcineva n lo cul sau. Cand Iehova l-a ales pe Iosua, un barbat mai tanar, Moise l-a sus tinut din inima, ndem nand poporul sa asculte de el n timp ce i con ducea n Tara Promisa (Numerele 27:1518; Deu teronomul 31:36; 34:7). Cu siguran ta, Moise a apreciat privilegiul de a conduce si de a ndruma poporul Israel din punct de vedere spiritual. Insa el a pus ntotdeauna binele celorlal ti mai presus de propria autoritate. CE INVATAM DE LA MOISE? Sa nu permitem ca autoritatea pe care o avem sau propriile capacita ti sa fie un motiv de ngamfare! Daca vrem ca Ieho va sa ne foloseasca n serviciul sau, sa nu uitam ca umilin ta este mai importanta decat capacita ti le noastre (1 Samuel 15:17). Daca suntem cu ade varat umili, ne vom stradui sa punem n practica sfatul n telept al Bibliei: Increde-te n Iehova din toata inima ta si nu te bizui pe priceperea ta (Pro verbele 3:5, 6). De asemenea, din exemplul lui Moise nva tam sa nu acordam o importan ta exagerata pozi tiei sau autorita tii pe care o avem. Cu siguran ta, si noi vom avea foloase daca ur mam exemplul de umilin ta al lui Moise. Cand cul tivam adevarata umilin ta, vom fi o companie pla cuta si vom deveni pre tiosi n ochii celorlal ti. Ceea ce conteaza si mai mult, vom deveni pre tiosi n ochii lui Iehova, cel care manifesta n mod perfect aceasta calitate (Psalmul 18:35). Dumnezeu li se mpotriveste celor trufasi, dar le da bunatate ne meritata celor umili (1 Petru 5:5). Intr-adevar, avem toate motivele sa urmam exemplul de umi lin ta al lui Moise.

1 FEBRUARIE 2013

MOISE, UN EXEMPLU DE IUBIRE

care manifesta aceasta calitate arata prin cuvinte si prin fapte ce simte fat a de cei dragi, chiar si atunci cand acest lucru presupune anumite sacrificii.
CUM A DOVEDIT MOISE IUBIRE? Moise a demon strat ca l iubeste pe Dumnezeu. In 1 Ioan 5:3 ci tim: Iata ce nseamna iubirea de Dumnezeu: sa respectam poruncile sale. Prin modul sau de via ta, Moise a demonstrat ca a respectat aceste cu vinte. El a ndeplinit sarcinile ncredin tate de Dumnezeu, de la cele mai dificile, cum ar fi n fruntarea puternicului faraon, pana la cele apa rent usoare, cum ar fi ntinderea toiagului peste Marea Rosie. De fiecare data, Moise a ascultat de Dumnezeu, a facut ntocmai (Exodul 40:16). De asemenea, Moise a aratat iubire pentru is raeli ti. Ei stiau ca Iehova l alesese pe Moise sa-i ndrume, de aceea veneau la el cu diferite pro bleme. Relatarea biblica ne spune: Poporul sta tea naintea lui Moise de diminea ta pana seara (Exodul 18:1316). Imagina ti-va cat de obosit se sim tea Moise dupa ce i asculta ore n sir pe is raeli ti vorbind despre problemele lor! Dar Moise i iubea si era bucuros sa-i ajute. Moise nu numai ca i asculta, dar se si ruga pentru ei. El s-a rugat chiar si pentru cei care gre sisera fa ta de el. De exemplu, Miriam, sora lui Moise, a murmurat mpotriva lui. De aceea, Ie hova a lovit-o cu lepra. Moise nu s-a bucurat cand Miriam a fost pedepsita, ci s-a rugat imediat pentru ea: O, Dumnezeule, te rog! Vindec-o, te rog! (Numerele 12:13). Iubirea l-a motivat pe Moise sa rosteasca aceasta rugaciune plina de altruism. CE INVATAM DE LA MOISE? Si noi putem cultiva o iubire profunda pentru Dumnezeu. O astfel de iubire ne motiveaza sa respectam poruncile lui din inima (Romani 6:17). Iehova se bucura cand ascultam de el din toata inima (Proverbele 27:11). Dar si noi avem multe foloase. De fapt, cand i slu jim lui Iehova din iubire, nu numai ca vom face CE ESTE IUBIREA? Iubirea este un sentiment de afectiune profunda. O persoana

ce este bine, dar vom gasi si bucurie nfaptuind bi nele (Psalmul 100:2). O alta modalitate prin care putem sa-l imitam pe Moise este aceea de a cultiva o iubire plina de sacrificiu fa ta de al tii. Cand prietenii sau membrii familiei ne vorbesc despre problemele lor, iu birea ne va ndemna: 1) sa-i ascultam cu aten tie, 2) sa ncercam sa le n telegem sentimentele si 3) sa le aratam ca suntem preocupa ti de situa tia lor. Asemenea lui Moise, putem sa ne rugam pen tru cei dragi. Probabil ca uneori ne sim tim ne putinciosi cand ne vorbesc despre problemele lor. Poate chiar spunem cu regret: Tot ce pot fa ce este sa ma rog pentru tine. Dar sa nu uitam ca mare putere are rugaciunea fierbinte a celui drept (Iacov 5:16, Cornilescu, 1996). Rugaciunile noastre l pot determina pe Iehova sa faca pen tru acea persoana ceva ce probabil ca, altfel, nu ar fi facut. Asadar, cel mai bun lucru pe care l putem face pentru cei pe care i iubim este sa ne rugam.1 Cat de multe lucruri avem de nva tat de la Moi se! Desi a fost un om obisnuit, el ne-a lasat un exemplu extraordinar de credin ta, de umilin ta si de iubire. Daca ne vom stradui sa-i imitam exem plul, vom avea mari foloase, atat noi, cat si al tii (Romani 15:4).
1 Daca vrem ca Dumnezeu sa ne asculte rugaciunile, trebuie sa depunem eforturi sincere pentru a ndeplini cerin tele sale. Mai multe informa tii gasi ti n capitolul 17 din cartea Ce ne nva t a n realitate Biblia?, publicata de Martorii lui Iehova.

TURNUL DE VEGHE

 APROPIATI-VA DE DUMNEZEU

Iehova este Dumnezeul celor vii

Este moartea mai puternica decat Dumnezeu? Bi nenteles ca nu. Cum ar putea fi acest dusman, sau oricare altul, mai puternic decat Dumnezeul Atotputernic? (1 Corinteni 15:26; Exodul 6:3) El are putere sa anuleze moartea prin intermediul nvierii si va face lucrul acesta n lumea noua pe care a promis-o.1 Dar de ce putem fi siguri ca Dumnezeu si va duce la ndeplinire promisiunea? Isus, Fiul lui Dumnezeu, ne ntareste ncrederea n aceasta promisiune prin cuvinte care ne umplu inima de sperant a. (Citeste Matei 22:31, 32.) Adresandu-li-se saducheilor, care nu credeau n nviere, Isus a spus: Despre nvierea mor tilor, n-ati citit ce v-a spus Dumnezeu, cand a zis: Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac si Dumnezeul lui Iacob? El nu este Dumnezeul celor mor ti, ci al celor vii. Isus a facut referire aici la un episod care a avut loc n jurul anului 1514 .e.n., cand Dumnezeu i-a vorbit lui Moise din mijlocul unei tufe aprinse (Exodul 3:16). Adu cand n atentie cuvintele rostite atunci de Iehova: Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac si Dumnezeul lui Iacob, Isus a aratat clar ca promisiunea nvierii este sigura. Dar n ce mprejurari i-a vorbit Iehova lui Moise? Patriarhii Avraam, Isaac si Iacob murisera de mult. Avraam murise de 329 de ani, Isaac, de 224 de ani, iar Iacob, de 197 de ani. Cu toate acestea, Iehova a spus Eu sunt, nu Eu am fost, Dumnezeul lor. Iehova vorbea despre acesti trei patriarhi ca si cum erau nca n viat a. De ce? Isus a explicat: El [Iehova] nu este Dumnezeul celor mor ti, ci al celor vii. Gandeste-te la semni
1 Pentru mai multe detalii despre promisiunea lui Dumnezeu de a-i nvia pe cei mor ti ntr-o lume noua si dreapta, vezi capitolul 7 al car tii Ce ne nva ta n realitate Biblia?, publicata de Martorii lui Iehova.

ficatia acestor cuvinte. Daca nu ar exista nviere, Avraam, Isaac si Iacob ar ramane pentru totdeau na n ghearele mor tii, iar Iehova ar fi Dumnezeul celor mor ti. Aceasta ar nsemna ca moartea este mai puternica decat Iehova si ca Dumnezeu nu poate sa-si elibereze slujitorii fideli din latul mor tii. Prin urmare, ce putem spune despre Avraam, Isaac si Iacob si despre toti slujitorii fideli ai lui Ie hova care au murit? Isus a facut urmatoarea afir matie plina de for t a: Pentru el [Iehova] toti sunt vii (Luca 20:38). Scopul lui Iehova de a-i nvia pe slujitorii sai fideli care au murit este atat de sigur, ncat Iehova i considera vii (Romani 4:16, 17). El i va pastra n memoria sa perfecta pana cand va sosi timpul sa-i readuca la viat a. Iti doresti sa te rentalnesti cu cei dragi care au murit? Atunci nu uita ca Iehova este infinit mai puternic decat moartea. Nimic nu l poate mpie dica sa-si duca la ndeplinire promisiunea de a

Iehova este infinit mai puternic decat moartea

nvia mor tii. Te invitam sa afli mai multe lucruri despre promisiunea nvierii si despre Iehova Dum nezeu, cel care o va duce la ndeplinire. Astfel, te vei putea apropia de Iehova, Dumnezeul . . . celor vii.

SUGESTIE PENTRU CITIREA BIBLIEI IN FEBRUARIE:

Matei 22Marcu 8

 BIBLIA SCHIMB A VIATA OAMENILOR

Au vrut sa ma conving singur

DESPRE TRECUTUL MEU: M-am nascut n Santo Domingo,

RELATARE DE LUIS ALIFONSO

ANUL NASTERII:

1982 REPUBLICA DOMINICANA A CRESCUT INTR-O FAMILIE DE MORMONI

INAINTE: TARA NATAL A:

capitala Republicii Dominicane, ntr-o familie cu patru co pii, eu fiind cel mai mic. Parin tii mei erau persoane instrui te si doreau sa ne creasca ntr-un mediu sanatos. Cu patru ani nainte de a ma avea pe mine, parin tii mei au ntalnit niste misionari mormoni. Impresiona ti de tinuta si de ma nierele acelor tineri, parin tii mei au luat repede hotararea sa devina membri ai Bisericii lui Isus Hristos a Sfin tilor din Zilele de pe Urma, cunoscuta si sub numele de Biserica lui Mormon. Familia noastra s-a numarat printre primele fa milii de mormoni de pe insula. Cand am crescut, am nceput sa iau parte la activita tile sociale ale bisericii. Mi-am nsusit punctul de vedere al mormonilor cu privire la importan ta vie tii de familie si la respectarea principiilor morale. Eram mandru ca sunt mor mon si mi propusesem sa devin misionar. Cand am mplinit 18 ani, familia mea a decis sa ne mu tam n Statele Unite ca sa pot urma cursurile unei univer sita ti prestigioase. Aproximativ un an mai tarziu, unchiul si matusa mea, care sunt Martori ai lui Iehova, ne-au facut o vizita n Florida. Ne-au invitat la un congres cu tematica biblica. Am fost impresionat sa vad ca to ti cei din jur cau tau versetele n propria Biblie si luau noti te. De aceea am cerut si eu un pix si o hartie. Dupa congres, unchiul si matusa mea mi-au spus ca, n trucat doream sa devin misionar, ma puteau ajuta sa ma familiarizez cu Biblia. Ideea mi s-a parut extraordinara, deoarece pe timpul acela stiam mai multe din Cartea lui Mormon decat din Biblie.
CUM MI-A SCHIMBAT BIBLIA VIATA: Cu ocazia discu tiilor bi blice purtate la telefon, unchiul si matusa mea ma ndem nau mereu sa compar convingerile mele cu nva taturile Bi bliei. Au vrut sa ma conving singur care este adevarul.

TURNUL DE VEGHE

 Desi acceptasem multe dintre nva taturile mor monilor, nu eram sigur daca acestea aveau o ba za biblica. Matusa mea mi-a trimis numarul din 8 noiembrie 1995 al revistei Trezit i-va!, publicata de Martorii lui Iehova, care cuprindea cateva articole despre mormoni. Spre marea mea surprinde re, mi-am dat seama ca nu cunosteam multe din tre nva taturile mormone. Aceasta m-a determinat sa fac cercetari pe site-ul oficial al mormonilor pentru a verifica informa tiile din revista Trezit i-va!. Informa tiile erau, ntr-adevar, corecte, iar ulterior, cand am vizitat muzeele mormonilor din Utah, n-am mai avut nicio ndoiala. Pana atunci crezusem ca Biblia si Cartea lui Mormon se completeaza. Dar, cand am nceput sa citesc cu aten tie Biblia, am observat ca exista con tradic tii ntre ce spune ea si nva taturile mormo nilor. De exemplu, n Ezechiel 18:4, Biblia afirma ca sufletul moare, iar n Cartea lui Mormon, n Alma 42:9, scrie: Sufletul nu poate sa moara ni ciodata. Pe langa diferen tele de doctrina, am fost tulburat si de ideile na tionaliste ale mormonilor. De exemplu, mormonii sus tin ca gradina Edenului s-a aflat n comitatul Jackson (statul Missouri, SUA). Iar profe tii bisericii spun ca, atunci cand Imparatia lui Dumnezeu va prelua conducerea, steagul Statelor Unite va flutura cu mandrie, nentinat, pe catargul liberta tii si al egalita tii n drepturi. M-am ntrebat ce se va ntampla cu tara mea na tala sau cu oricare alta tara. Intr-o seara, cand am fost cautat la telefon de un tanar mormon care ur mase niste cursuri ca sa devina misionar, am adus n discu tie acest subiect. L-am ntrebat direct daca ar lupta mpotriva fra tilor lui mormoni din alta tara. Am fost surprins cand el a raspuns afirma tiv. Am studiat cu mai multa aten tie nva taturile credin tei mele si am discutat cu conducatori de seama ai Bisericii lui Mormon. Acestia mi-au spus ca raspunsurile la ntrebarile mele sunt niste mis tere care vor fi deslusite pe masura ce lumina va straluci cu mai multa putere. Dezamagit de explica tiile lor, mi-am analizat motivele pentru care doream sa devin misionar mormon. Mi-ar fi placut sa devin misionar asa cum mi-ar fi placut sa ma dedic oricarei alte cau-

ze umanitare. De asemenea, mi doream sa bene ficiez de statutul social pe care l-as fi dobandit ca misionar. Dar despre Dumnezeu nu stiam mare lucru. Desi rasfoisem Biblia de mai multe ori, nu i acordasem prea multa importan ta. Nu stiam ni mic despre scopul lui Dumnezeu cu pamantul si cu oamenii. FOLOASE: In perioada n care am studiat Biblia cu Martorii lui Iehova, am nva tat, printre altele, care este numele lui Dumnezeu, ce se ntampla cu omul cand moare si care este rolul lui Isus n rea lizarea scopului divin. In sfarsit, am reusit sa ma familiarizez cu aceasta carte minunata si am sim tit o mare bucurie sa le vorbesc altora despre ade varurile pe care le nva tam. Intotdeauna am stiut ca exista Dumnezeu, dar acum El este pentru mine cel mai bun prieten, caruia i vorbesc n ru gaciune. M-am botezat ca Martor al lui Iehova n 12 iulie 2004 si dupa sase luni am nceput servi ciul cu timp integral. Am slujit cinci ani la sediul mondial al Martorilor lui Iehova din Brooklyn (New York). Am avut o mare satisfac tie ca am putut sa iau parte la producerea de Biblii si de publica tii biblice, care aju ta milioane de oameni de pe ntregul pamant. In prezent, continui sa-mi ajut semenii sa-l cunoas ca pe Dumnezeu.

1 FEBRUARIE 2013

 SFATURI PENTRU O VIATA DE FAMILIE FERICITA

Cand copilul tau are o problema de sanatate

CARLO:1 Fiul nostru, Angelo, are sindromul Down. Problemele lui de sanatate ne solicita mult pe plan emotional, fizic si psihic. Cand ai un copil bolnav, ai nevoie de mult mai multa energie pentru a-l ngriji decat atunci cand ai un copil sanatos. Casnicia noastra are de suferit uneori. MIA: Ne trebuie perseverenta si foarte multa rabdare sa-l nvat am pe Angelo cele mai simple lucruri. Cand sunt foarte obosita, mi ies repede din fire si ma supar usor pe sotul meu, Carlo. Uneori ne certam cand avem nentelegeri.

I ti amintesti ziua n care s-a nascut copilul tau? Cu siguran ta, abia ai asteptat sa-l tii n bra te. Insa, pen tru parin ti ca Mia si Carlo, bucuria le-a fost umbri ta de ngrijorare cand au aflat ca micu tul lor s-a nas cut cu o problema de sanatate. Ai un copil bolnav? In acest caz, probabil ca te ntrebi daca vei putea face fa ta situa tiei. In primul rand, nu te lasa coplesit de disperare. Si al ti parin ti trec prin probleme asemanatoare si reusesc sa le
1 Numele din acest articol au fost schimbate.

faca fa ta. Vom analiza trei probleme frecvente cu care te-ai putea confrunta si tu. De asemenea, vom vedea cum te pot ajuta sfaturile n telepte ale Bibliei.

PROBLEMA 1: I TI ESTE GREU S A ACCEP TI REALITATEA.

Mul ti parin ti sunt devasta ti cand afla ca micu tul lor este bolnav. Nu mi-a venit sa cred cand medicii mi-au spus ca fiul nostru, Santiago, sufera de para lizie cerebrala, a spus Juliana, din Mexic. Parca

10

TURNUL DE VEGHE

 s-a prabusit cerul peste mine. Al ti parin ti au sen timente de vinova tie ca Villana, din Italia. Ea a spus: Am vrut sa fac un copil, chiar daca stiam ca exis tau unele riscuri din cauza varstei pe care o aveam. Acum, cand vad cate probleme are fiul meu care s-a nascut cu sindromul Down, ma simt vinovata. Esti cuprins de disperare sau te sim ti vinovat? Este o reac tie normala. Bolile nu au facut parte din scopul ini tial al lui Dumnezeu (Geneza 1:27, 28). El nu ne-a creat cu capacitatea de a accepta cu usurin ta lucrurile nefiresti. De aceea, este normal sa fii n durerat cand afli despre boala copilului tau. Ai ne voie de timp ca sa depasesti aceste sentimente si sa te adaptezi la noua situa tie. Dar ce po ti face daca te consideri vinovat de boa la cu care s-a nascut copilul tau? Nu uita ca nimeni nu n telege pe deplin cum anumi ti factori, precum ereditatea sau mediul, afecteaza sanatatea unui co pil. Pe de alta parte, ce po ti face daca ai tendin ta sa- ti nvinova testi partenerul de casatorie? Fa tot po sibilul sa te mpotrivesti acestei tendin te. Cel mai bine este sa cooperezi cu el si sa va concentra ti asu pra ngrijirii copilului vostru (Eclesiastul 4:9, 10). CE AI PUTEA FACE: Afla mai multe lucruri despre boala copilului tau. Biblia spune: Prin n telepciu ne se construieste o casa si prin discernamant se consolideaza (Proverbele 24:3). Po ti afla mai multe ntrebandu-i pe medici sau consultand materiale de specialitate demne de n credere. Cand te informezi cu privire la boala co pilului tau este ca si cum ai nva ta o limba straina. Chiar daca la nceput pare dificil, nu este imposibil sa reusesti. Carlo si Mia, men tiona ti la nceput, au cerut infor ma tii de la medicul lor si de la o organiza tie specia lizata n tratarea copiilor cu sindromul Down. Ei au spus: Acest lucru ne-a ajutat sa n telegem nu numai limitele impuse de aceasta boala, ci si abilita tile pe care le are un copil cu sindromul Down. Am n teles ca fiul nostru putea sa aiba o via ta normala n mul te privin te, ceea ce ne-a adus multa mangaiere. SUGESTIE: Concentreaza-te asupra lucrurilor pe care le poate face copilul tau. Antreneaza-l n activitati la care ia parte ntreaga familie. Lauda-ti copilul pentru orice reusita, oricat de mica ar fi ea, si bucura-te m preuna cu el.

PROBLEMA 2: TE SIM TI EPUIZAT SI SINGUR.

Probabil ca ngrijirea pe care i-o acorzi copilului tau bolnav ti consuma toata energia. Jenney, din Noua Zeelanda, a spus: Fiul meu a fost diagnosti cat cu spina bifida.1 Ani la rand, ori de cate ori n cercam sa mai fac ceva pe langa treburile casnice, ma sim team epuizata si izbucneam n plans. O alta problema cu care te-ai putea confrunta este sentimentul ca esti singur. Ben are un fiu care sufera de distrofie musculara si sindrom Asperger. El a spus: Pu tini n teleg cum este via ta noastra. Poate ca sim ti nevoia sa vorbesti cu cineva, dar ma joritatea prietenilor tai au copii sanatosi. De aceea, te re tii sa le spui ce sim ti. CE AI PUTEA FACE: Cere ajutor si accepta-l cand ti se ofera. Juliana, men tionata mai nainte, a spus: Uneori, atat mie, cat si so tului meu ne este jena sa cerem ajutor. Totusi, am n teles ca depindem de cei lal ti. Cand al tii ne ajuta, nu ne mai sim tim atat de singuri. Daca un prieten apropiat sau o ruda se ofe ra sa stea cu copilul tau la un eveniment sau la o n trunire crestina, fii recunoscator pentru ajutorul oferit. Un proverb biblic spune: Un tovaras adeva rat iubeste tot timpul si este un frate care s-a nas cut pentru ziua necazului (Proverbele 17:17). Ai grija de sanatatea ta. Asa cum o ambulan ta trebuie alimentata n mod regulat cu combustibil pentru a continua sa duca pacien ti la spital, tot asa si tu trebuie sa- ti recape ti energia printr-o alimen ta tie echilibrata, prin miscare si prin odihna. In fe lul acesta vei putea sa-i acorzi n continuare copilu lui tau ngrijirea de care are nevoie. Javier, care are un copil infirm, a spus: Incerc sa mananc sanatos. Intrucat fiul meu nu se poate deplasa, eu trebuie sa-l duc dintr-un loc n altul. Picioarele mele sunt si picioarele lui. Cum po ti sa- ti faci timp ca sa te ngrijesti si de sanatatea ta? Unii parin ti au grija pe rand de copilul bolnav. Astfel, unul dintre ei se poate odihni sau se poate ocupa de alte lucruri personale. Desi este dificil, va trebui sa renun ti la activita tile mai pu tin importante. Dar, asa cum a spus Mayuri, din India: In cele din urma te obisnuiesti.
1 Malforma tie congenitala a coloanei vertebrale.

1 FEBRUARIE 2013

11

 Acorda-i aten tie fiecarui copil

Vorbeste cu un prieten de ncredere. Chiar si prietenii care nu au un copil bolnav pot sa te ascul te cu multa empatie. De asemenea, roaga-te lui Ie hova Dumnezeu. Te va ajuta ntr-adevar acest lucru? Yazmin are doi copii bolnavi de fibroza chistica. Ea a spus: Uneori simt o presiune atat de mare, ncat am impresia ca ma sufoc. Ce face ea n astfel de momente? Il rog pe Iehova sa ma ajute sa ma linis tesc si sa-mi dea putere. Dupa aceea simt ca pot sa merg mai departe (Psalmul 145:18). SUGESTIE: Gandeste-te ce obiceiuri alimentare ai, cata miscare faci si daca dormi suficient. Renunt a la activitatile mai putin importante, ca sa te poti ngriji si de sanatatea ta. Fa schimbari n program ori de cate ori este necesar.

organizeaza activita ti care le plac. Jenney, men tio nata mai nainte, a spus: Obisnuim sa facem ceva pentru fiul nostru cel mare. Uneori, pur si simplu luam masa n oras. Pentru a- ti ocroti casnicia, rezerva- ti timp sa dis cu ti cu partenerul tau si sa va ruga ti mpreuna. Aseem, din India, al carui fiu sufera de epilepsie, a spus: Desi eu si so tia mea ne sim tim uneori epui za ti si descuraja ti, ne facem timp sa stam numai noi doi ca sa vorbim si sa ne rugam. In fiecare diminea ta, nainte de ora de trezire a copiilor, discutam un verset din Biblie. Alte cupluri stau de vorba nainte de a merge la culcare. Faptul de a discuta si de a te ruga cu partenerul de casatorie va ntari rela tia con jugala n perioadele foarte grele (Proverbele 15:22). Un cuplu a spus: Perioadele cele mai grele ne-au prilejuit cele mai frumoase momente din via ta. SUGESTIE: Lauda-i pe ceilalti copii ori de cate ori fac ceva pentru copilul bolnav. Exprima-ti mereu iubirea si aprecierea atat fat a de ei, cat si fat a de partene rul de casatorie. FII OPTIMIST! Biblia promite ca, n curand, Dumnezeu va nla tura orice boala si infirmitate care i afecteaza pe ti neri si pe batrani deopotriva (Revela tia 21:3, 4). Atunci niciun locuitor nu va spune: Sunt bolnav (Isaia 33:24).1 Pana atunci, po ti reusi ca parinte, chiar daca ai un copil bolnav. Nu te descuraja cand ti se pare ca nimic nu merge bine, au spus Carlo si Mia, men tio na ti mai nainte. Concentra ti-va asupra nenumaratelor bucurii pe care vi le aduce copilul vostru.
1 Pentru mai multe informa tii despre promisiunea biblica refe ritoare la timpul cand oamenii se vor bucura de o sanatate perfec ta, vezi capitolul 3 din cartea Ce ne nva ta n realitate Biblia?, publi cata de Martorii lui Iehova.

PROBLEMA 3: II ACORZI MAI MULTA ATEN TIE COPILULUI BOLNAV DEC AT CELORLALTI MEMBRI AI FAMILIEI.
Boala unui copil poate afecta ntreaga familie n ce priveste alimenta tia, deplasarea de acasa, pre cum si timpul petrecut de parin ti cu fiecare copil. Daca n familie sunt si al ti copii, acestia se pot sim ti neglija ti. De asemenea, parin tii pot deveni atat de ocupa ti cu ngrijirea copilului bolnav, ncat casnicia lor ar putea avea de suferit. Lionel, din Liberia, a spus: Uneori, so tia mi spune ca ea duce tot greul si ca eu nu ma ngrijesc de fiul nostru. Nu ma simt respectat si, uneori, reac tionez ntr-un mod lipsit de amabilitate. CE AI PUTEA FACE: Pentru a le da copiilor tai asigu rarea ca fiecare dintre ei este important pentru tine,

INTREABA-TE: tea fizica, emotionala si spirituala? Cand i-am laudat ultima oara pe ceilalti copii pentru ajutorul oferit?

Ce fac pentru a-mi pastra sanata-

12

TURNUL DE VEGHE

CE ESTE

Evanghelia dupa Iuda?

I
N APRILIE 2006, ziare din ntreaga lume publi cau o stire senza tionala: O echipa de specialisti punea la dispozi tia publicului larg un text vechi, descoperit de pu tin timp, intitulat Evanghelia dupa Iuda. Articolele din presa con tineau decla ra tiile unor cercetatori care sus tineau ca acest text va schimba radical modul n care este privit Iu da, discipolul care l-a tradat pe Isus. In opinia lor, Iuda a fost de fapt un erou, apostolul care l-a nteles cel mai bine pe Isus si care, la cererea lui, l-a predat pentru a fi executat. Este autentic acest text? Daca da, ne ofera el unele detalii, pana acum necunoscute, despre personajele istorice Iuda Iscariot si Isus Cristos sau despre primii crestini? Ar putea sa schimbe el mo dul n care n telegem crestinismul? DESCOPERIREA EVANGHELIEI DUPA IUDA Nu se stie cu exactitate cum a fost descoperita Evanghelia dupa Iuda. Acest document nu a fost gasit si atestat de arheologi, ci a aparut n mod ne asteptat pe pia ta de antichita ti la sfarsitul anilor 70 sau la nceputul anilor 80 ai secolului trecut. Din cate se pare, manuscrisul a fost descoperit n Egipt n anul 1978 ntr-un mormant parasit, foar te probabil ntr-o grota. Impreuna cu alte trei tex te, el facea parte dintr-un codex (cea mai veche forma de carte) scris n copta (limba derivata din vechea egipteana). Dupa ce a fost scos din Egipt, unde s-a pastrat de-a lungul secolelor datorita climei uscate, code-

Gravur a de Dore

Iuda tradandu-l pe Isus, de Gustave Dore, grafician din secolul al XIX-lea

xul legat n piele a nceput sa se deterioreze cu rapiditate. In 1983 le-a fost aratat unor specialisti, care nsa n-au putut sa-l cumpere deoarece avea un pre t exorbitant. Dupa al ti ani n care codexul a continuat sa se deterioreze din cauza condi tii lor improprii n care a fost tinut, n 2000 acesta a fost cumparat de o femeie din Elve tia, care fa cea tranzac tii cu antichita ti. In cele din urma, ea l-a dat unei echipe interna tionale de exper ti care lucrau sub patronajul Funda tiei pentru Arta Veche Maecenas si al Societa tii National Geo graphic. Acestia au primit misiunea dificila de a restaura si de a recompune codexul, din care o
1 FEBRUARIE 2013

13

 parte era rupta n buca ti foarte mici. De aseme nea, ei trebuiau sa-l dateze, sa-l traduca si sa-l in terpreteze. In urma datarii cu radiocarbon, s-a stabilit ca manuscrisul este din secolul al III-lea sau al IV-lea e.n. Cu toate acestea, specialistii sunt de parere ca originalul grecesc, dupa care a fost tradus textul n copta al Evangheliei dupa Iuda este mult mai vechi. Cand si unde a fost redactat originalul Evangheliei dupa Iuda? O EVANGHELIE GNOSTICA Prima referire la existen ta unui text intitulat Evanghelia dupa Iuda se gaseste n scrierile lui Irineu, episcop de Lyon, care a trait la sfarsitul secolului al II-lea e.n. Intr-o lucrare, Irineu scrie despre unul dintre numeroasele grupuri cu ale ca ror nva taturi nu era de acord: Acestia spun ca Iuda tradatorul a cunoscut aceste lucruri si ca nu mai el a cunoscut adevarul ca nimeni altul, fapt

alesi.1 Unii gnostici credeau ca lumea materia la este o nchisoare. De aceea, ei considerau ca dumnezeul-creator din Scripturile ebraice era un dumnezeu inferior, diferit de ceilal ti dumne zei perfec ti. Cel care de tinea cunoasterea adeva rata n telegea aceasta taina si ncerca sa se eli bereze din nchisoarea corpului fizic. Aceasta idee apare si n Evanghelia dupa Iu da. Ea ncepe cu urmatoarele cuvinte: Marturia tainica pe care Isus i-a transmis-o lui Iuda Iscariot, pe parcursul a opt zile, cu trei zile nainte ca el sa celebreze Pastele. Este acesta textul la care s-a referit Irineu si de spre care s-a crezut multe secole ca s-a pierdut? Marvin Meyer, membru al primei echipe care s-a ocupat cu studierea si traducerea codexului, spu ne ca descrierea succinta [facuta de Irineu] se po triveste foarte bine cu textul n copta, intitulat Evanghelia dupa Iuda.
IUDA, UN PERSONAJ CONTROVERSAT PENTRU ERUDITI In Evanghelia dupa Iuda, Isus rade cu dispre t de discipolii sai pentru ca nu de tineau cunoaste rea adevarata. Insa Iuda este singurul dintre cei doisprezece apostoli care n telege adevarata natu ra a lui Isus. De aceea, Isus i ncredin teaza numai lui tainele mpara tiei. Cand a reconstituit textul originar, echipa de specialisti a fost influen tata ntr-o mare masura de ceea ce a spus Irineu cu privire la aceasta evan ghelie. Din traducerea lor reiese ca Iuda a fost discipolul ales de Isus, deoarece era singurul care n telegea tainele si avea intrarea n mpara tie. Desi apostolii au numit pe altcineva n locul lui Iuda, el urma sa devina al treisprezecelea spirit. De asemenea, Iuda avea sa i depaseasca pe to ti ceilal ti discipoli deoarece, potrivit cuvintelor lui Isus, el avea sa sacrifice trupul n care salasluia spiritul sau. Bart Ehrman si Elaine Pagels, autori de mare succes si specialisti n studierea crestinismului
1 De cele mai multe ori, aceste scrieri poarta numele celui de spre care se presupune ca ar fi n teles mai bine nva taturile lui Isus, cum ar fi Evanghelia dupa Toma si Evanghelia dupa Ma ria Magdalena. In total, au fost identificate aproximativ treizeci de asemenea scrieri vechi.

Nu este o evanghelie scrisa n timpul lui Iuda de cineva care l-a cunoscut personal
pentru care a mplinit taina tradarii. Prin el, atat cele ceresti, cat si cele pamantesti s-au umplut de confuzie. Acestia produc [prin toate ale lor] o is torie fic tionala, aidoma Evangheliei lui Iuda (Irineu, Contra ereziilor, vol. 1, cap. 31, pag. 157, Ed. Teologie pentru azi, Bucuresti, 2007). Irineu era hotarat sa combata nva taturile gnos ticilor, care sus tineau ca de tineau cunoasterea tai nica. Cuvantul gnosticism este un termen gene ric care se refera la mai multe grupuri, fiecare cu propria n telegere si interpretare a adevarului crestin. Gnosticii au promovat nva taturi bazate pe scrierile lor, care au cunoscut o perioada de n florire n secolul al II-lea e.n. In majoritatea scrierilor gnostice apare ideea ca apostolii proeminen ti ai lui Isus nu i-au n teles mesajul si ca a existat o nva tatura taini ca, transmisa de Isus si n teleasa doar de ca tiva

14

TURNUL DE VEGHE

Niciunul dintre specialistii care au examinat manuscrisul nu a afirmat ca acesta contine informatii istorice exacte

timpuriu si a gnosticismului, au publicat imediat propriile recenzii la Evanghelia dupa Iuda, care veneau n sprijinul textului reconstruit de prima echipa de specialisti. Insa, la scurt timp dupa ace ea, al ti erudi ti, cum ar fi April DeConick si Birger Pearson, si-au exprimat dezacordul. Ei au afirmat ca, din dorin ta de a avea exclusivitate, Societatea National Geographic a grabit publicarea acestui text vechi. In plus, etapa de studiere amanun tita a textului si cea de peer review (procedeu prin care o lucrare stiin tifica este verificata de al ti specialisti nainte de a fi publicata) au fost omise, ntrucat ntregii echipe i s-a cerut sa semneze un acord de confiden tialitate. Atat DeConick, cat si Pearson au ajuns n mod individual la concluzia ca unele pasaje importan te ale codexului deteriorat fusesera traduse gresit de prima echipa de specialisti. Potrivit traducerii lui DeConick, Isus l numeste pe Iuda al treispre zecelea demon, nu al treisprezecelea spirit.1 De asemenea, Isus i spune n mod clar lui Iuda ca nu va urca n mpara tia cerurilor. Isus nu-i spune lui Iuda: Ii vei depasi pe ceilal ti discipoli, ci: Vei face mai rau decat ei. Caci tu vei sacrifica trupul n care salasluiesc. In opinia lui DeConick, Evan ghelia dupa Iuda este o parodie gnostica antica, n care to ti apostolii sunt ridiculiza ti. Concluzia fi nala a lui DeConick si a lui Pearson este ca, n aceasta evanghelie, Iuda nu este nicidecum un erou.
1 Erudi tii care sunt de parere ca Iuda din acest text este un de mon unul care a n teles mai bine decat ceilal ti discipoli cine era Isus remarca asemanarea dintre Iuda si demonii din evan gheliile canonice, care au spus cu exactitate cine era Isus (Marcu 3:11; 5:7).

Kenneth Garrett/National Geographic Stock

CE INVATAM DIN EVANGHELIA DUPA IUDA? Indiferent cum l-au considerat pe Iuda din aceasta evanghelie, ca fiind un erou sau un demon, niciunul dintre specialistii care au examinat manuscrisul nu a afirmat ca acesta con tine infor ma tii istorice exacte. Bart Ehrman explica: Nu este o evanghelie scrisa de Iuda si nici macar una care pretinde acest lucru. . . . Nu este o evanghe lie scrisa n timpul lui Iuda de cineva care l-a cunoscut personal . . . Prin urmare, nu este un do cument care sa ne ofere informa tii suplimentare despre ce s-a ntamplat n realitate cand Isus a fost pe pamant. Evanghelia dupa Iuda este un text gnostic din secolul al II-lea e.n., al carui original a fost scris n greaca. Specialistii nu sunt nca siguri daca aceas ta evanghelie, recent descoperita, este aceeasi cu textul la care s-a referit Irineu. Insa Evanghelia dupa Iuda ofera dovezi importante ca a existat o perioada n care crestinii falsi si-au promovat n va taturile, ceea ce a dus la apari tia multor secte cu idei contradictorii. Evanghelia dupa Iuda nu contrazice Biblia, ci confirma ca avertismentele apostolilor, cum este cel al lui Pavel din Faptele 20:29, 30, au fost ntemeiate: Stiu ca dupa pleca rea mea . . . se vor ridica barba ti chiar dintre voi care vor vorbi lucruri denaturate ca sa-i traga pe discipoli dupa ei.
1 FEBRUARIE 2013

15

 R ASPUNSURI LA INTREB ARI BIBLICE

Cum a venit n existent a Diavolul?

Dumnezeu nu l-a creat pe Diavol, ci pe ngerul care mai tarziu a devenit Diavol, cunoscut si ca Satan. Isus a lasat sa se nteleaga ca Diavolul a fost cand va ferm n adevar si ireprosabil. Asadar, Diavolul a fost la nceput un fiu spiritual drept al lui Dumnezeu. (Citeste Ioan 8:44.)

Cum a devenit Diavol un nger bun?

Ingerul bun care a devenit Diavol a ales sa i se m potriveasca lui Dumnezeu si i-a ndemnat pe primii doi oameni sa i se alature. Astfel, el s-a facut singur Satan, nume care nseamna Impotrivitor. (Citeste Geneza 3:15; Revelatia 12:9.) Asemenea celorlalte creaturi inteligente ale lui Dumnezeu, ngerul care a devenit Diavol a avut liber tatea de a alege ntre a face bine si a face rau. To tusi, el a cultivat dorinta de a i se aduce nchinare. Dorinta de a primi glorie a fost mai puternica decat dorinta de a-i fi placut lui Dumnezeu. (Citeste Matei 4:8, 9; Iacov 1:13, 14.) Cum continua Diavolul sa-i influenteze pe oa meni? Ar trebui sa ne fie frica de el? Puteti gasi ras punsurile la aceste ntrebari n Biblie.

Pentru mai multe informa tii, vezi capitolul 10 din aceasta carte, publicata de Martorii lui Iehova.

CITITI ONLINE RASPUNSUL LA ALTE INTREBARI BIBLICE

CE NE INVATA n realitate BIBLIA?

n o

Pute ti descarca gratuit aceasta revista, precum si edi tii anterioare

m q

Articole si activita ti pentru parin ti, adolescen ti si copii

Biblia disponibila online n aproximativ 50 de limbi

wp13 02/01-M