Sistemul cardiovascular

Sistemul cardiovascular poate fi impartit in:sistemul sanguin si sistemul limfatic. Sistemul sanguin este reprezentat prin:inima si vase sanguine. Sistemul limfatic este format din vase limfatice si ganglioni limfatici. SISTEMUL SANGUIN INIMA este considerata ca fiind organul central al intregului aparat cardio-vascular, a carui functionare asigura circulatia sangelui, limfei si a lichidului interstitial. Inima se gaseste in cavitatea toracica si are forma aproximativ a unui con turtit . Are inaltimea de aproximativ 89 mm, greutatea de aproximativ 300 grame si capacitatea cuprinsa intre 500-700 cm cubi. Inima este invelita intr-o formatiune membranoasa, numita pericard. Pericardul este format din doua parti :una fibroasa si alta seroasa. Pericardul fibros se prezinta ca un sac,cu peretele format dintr-o membrana conjunctiv-fibroasa care contine numeroase fibre elastice. Pericardul seros captuseste pericardul fibros si este format dintr-o foita viscerala si una parietala. Structura inimii

Inima este un organ cavitar musculos. Este formata din cavitatile inimii si peretele inimii.

Peretele inimii este format de la interior spre exterior din epicard (foita viscerala a pericardului seros),endocard si miocard. Endocardul sau tunica interna a inimii captuseste cavitatile inimii.El se prezinta ca o membrana neteda si transparenta,formata dintr-un strat de celule .Endoteliale,spre interior,si o patura de tesut conjunctiv elastic,asezata spre miocard. Miocardul sau peretele muscular al inimii este partea cea mai groasa a peretului cardiac si este format din tesut muscular :tesut cardiac si tesut nod Metabolismul intens al miocardului necesita un mare aport de sange.Acesta este asigurat prin : a).Arterele inimii :artera coronara stanga,artera interventriculara anterioara,artera circumflexa si artera coronara dreapta. b).Venele inimii : 1.Venele coronare :marea vena coronara,vena interventriculara posterioara si mica vena coronara.

2.Venele cardiace accesorii.

Inima are un perete longitudinal care desparte cavitatea inimii in doua parti :inima dreapta si inima stanga,si un perete transversal care imparte fiecare din cele parti in doua cavitati :atriu si ventricul.Peretele transversal desparte atriile de ventricule si se numeste septul atrioventricular.

Ventriculele sunt cele doua cavitati care se afla spre varful inimii :una apartine inimii drepte si se numeste ventricul drept,iar cealalta,inimii stangi si se numeste ventricul stang. Ventriculele au forma piramidala triunghiulara,cu bazele spre atrii si vrfurile spre varful inimii.Bazele ventriculelor sunt determinate de septul atrioventricular.Pe acest perete se gasesc orificiile atrioventriculare,prin care fiecare ventricul comunica cu atriul corespunzator,si orificiile arteriale,pentru cele doua artere care pornesc din ventricule.La toate aceste orificii se gasesc niste formatiuni membranoase numite valvule,iar pe peretii ventriculelor se gasesc niste ridicaturi musculare conice,muschii papilari.In jurul orificiilor atrioventriculare si arteriale exista inele fibroase.

Ventricului stang se caracterizeaza prin aceea ca peretele sau extern reprezinta partea cea mai ingrosata a peretelui inimii.La baza ventriculului stang, formata din septul atrioventricular stang,se gasesc orificiul atrioventricular stang si orificiul arterei aorte.In partea dinspre ventricul a orificiului atrioventricular stang se gaseste valvula atrioventriculara stanga sau valvula bicuspida,care se mai nu-meste si valvula mitrala.Valvula are forma unei palnii cu varful in jos si este formata din doua valve,numite si cuspide.De peretii inferiori ai cuspidelor sunt fixate fibre tendinoase,numite coarde tendinoase,care se prind cu celalalt capat de muschii papilari.In timpul sistolei ventriculare muschii papilari si corzile tendinoase opresc valvele la orizontala,inchizand orificiul atrioventricular,asemanator unei supape. Orificiul arterei aorte sau orificiul aortic se afla anterior fata de orificiul atrioventricular.La nivelul lui se gasesc trei pliurimembranoase,numite valvule sigmoide sau valvule semilunare.Fiecare valvula are o margine prinsa de peretele arterei si o margine libera spre celelalte valvule. In mijlocul marginii libere a fiecarei valvule se gaseste o mica umflatura, nodului Arantius. In peretele arterei,la nivelul valvulelor sigmoidiene anterioare,se afla orificiile de origine ale arterelor coronare. Varful ventriculului stang corespunde varfului inimii.

Ventriculul drept se deosebeste de cel stang prin faptul ca are are o forma piramidala mai pronuntata,iar peretele extern este mai subtire.

Pe septul atrioventricular drept se gasesc :orificiul atrioventricular drept si orificiul arterei pulmonare. Orificiul atrioventricular drept asigura comunicarea intre atriul drept si ventriculul drept.Este prevazut cu o valvula,valvula atrioventriculara dreapta,care e formata din trei valve(cuspide anterioara,posterioara si interna sau septala).De aceea se numeste valvula tricuspida. Orificiul arterei pulmonare este asezat mai sus si mai inainte decat orificiul arterei aorte.El face legatura intre ventriculul drept si artera pulmonara. Este prevazut cu trei valvule sigmoide.Nodulii acestor valvule se numesc nodulii Morgagni.

Atriile sunt cavitati aproximativ cubice si se gasesc asezate la baza inimii. Au capacitate mai mica decat a ventriculilor,peretii sunt mai subtiri si prezinta cate o prelungire,numita urechiusa sau auricul.Cele doua atrii sunt despartite prin septul interatrial,care are o parte subtire,fosa ovala,ce reprezinta locul orificiului Botallo existent in perioada dezvoltarii embrionare.

La nivelul atriului drept se gasesc cinci orificii :orificiul venei cave superioare,orificiul venei cave inferioare,prevazut cu valvula Eustachio,orificiul sinusului coronar ,prevazut cu valvula Thebesius,orificiul urechiusei drepte si orificiul atrioventricular drept,prevazut cu valvula tricuspida(proeminenta ca o palnie in ventricul). La nivelul atriului drept se disting doua portiuni :una,intre cele doua vene cave,numita portiunea sinusala ;cea de-a doua este atriul drept propriu-zis,care prezinta o musculatura speciala(muschii pectinati).Intre portiunea sinusala si atriul propriu-zis se afla creasta terminala de la care pornesc muschii pectinali. La nivelul atriului stang sunt patru orificii de deschidere ale venelor pulmonare,orificiul de deschidere al urechiusei stangi si orificiul atrioventricular prevazut cu o valvula bicuspida. VASELE SANGUINE reprezinta un sistem inchis de tuburi prin care circula sangele.Exista trei feluri de vase sanguine :artere,capilare si vene.

Arterele sunt vase sanguine prin care circula sangele de la inima la organe.Se impart in :mari,mijlocii si mici;cele mari sunt cele care pornesc de la inima,iar cele mici se numesc arteriole. Arteriolele se ramifica intr-un mare numar de vase,numite metarteriole. In drumul lor,arterele formeaza ramuri,numite colaterale,iar la capat for- meaza ramuri terminale. Diferitele artere pot comunica intre ele prin ramuri care le unesc si formeaza

anastomoze.

Peretele unei artere este format din trei paturi,numite tunici. Tunica interna sau intima este formata dintr-un strat subtire de celule turtite,numit endoteliu.Sub endoteliu se afla stratul subendotelial sau membrana baza- la.Sub aceasta se afla o membrana groasa si elastica,numita limitanta elastica inter-na sau periteliul. Tunica mijlocie sau media este formata din fibre elastice si fibre musculare netede dispuse circular.La periferia tunicii medii se afla o membrana elastica,care o separa de tunica externa,limitanta elastica externa. Tunica externa sau adventicea este alcatuita de fibre elastice,fibre colagene si elemente musculare.Aici se gasesc capilare sanguine,precum si un mare numar de terminatii nervoase vegetative. Din inima pornesc doua artere mari :artera aorta si artera pulmonara.

Artera aorta porneste din ventriculul stang prin bulbul aortic sau marele sinus al aortei.De la bulbul aortic,aorta se indreapta in sus(aorta ascendenta),apoi se curbeaza spre stanga si in jos,formand arcul aortic,si apoi coboara vertical pana in dreptul discului intervertebral dintre vertebrele L4 si L5,unde se trifurca,dand nastere la cele doua artere iliace comune si arterei sacrala medii.Segmentul aortei cuprins intre carja aortica si arterele iliace se numeste aorta descendenta.Ea este impartita intr-o portiune toracala si o portiune abdominala.

Artera pulmonara porneste din ventriculul drept,trecand prin orificiul arterial pulmonar.La originea sa se afla trei valvule sigmoide.De la orificiul arterial se ridica vertical pana ajunge sub arcul aortei,unde se bifurca si da nastere la doua ramuri :artera pulmonara dreapta si artera pulmonara stanga.

Capilarele sunt de marime microscopica si au o buna difuziune.Prin peretii lor se face schimbul de oxigen,substante nutritive,respectiv dioxid de carbon si substante de balast.Ele formeaza retele capilare.Peretele capilarelor este format din trei straturi :endoteliul,membrana bazala si periteliul.

Venele se formeaza din canalele anastomotice arteriovenoase si capilare si care se termina la inima,in atrii.Prin ele sangele circula de la periferie spre inima. In functie de dispozitia lor in organism,venele sunt :profunde si superficiale.Cele profunde sunt dispuse in adancimea organismului si insotesc arterele,iar cele superficiale sunt asezate sub piele si nu insotesc arterele. In functie de grosimea lor,venele sunt :mari,mijlocii si mici.Cele mai subtiri ramuri ale venelor

se numesc venule si se formeaza prin unirea capilarelor. Venele din unirea carora se formeaza vene mai mari se numesc vene de origine,iar venele care se deschid pe traiectul unei vene colectoare se numesc afluenti. Peretele unei vene este format din trei tunici. Tunica interna sau endovena este formata dintr-un endoteliu si dintr-un strat conjunctiv elastic.Ea formeaza in interiorul unor vene niste pliuri semilunare,numite valvule venoase.Venele care au valvule se numesc vene valvulare.Valvulele lipsesc in venele in care sangele circula de sus in jos,iar acestea se numesc vene avalvulare. Tunica mijlocie sau mezovena este formata din tesut conjunctiv lax,in care sunt cuprinse si fibre musculare.Tesutul conjunctiv contine fibre conjunctive si fine. Tunica externa sau perivena este constituita din tesut conjunctiv lax,in care se gasesc,pe langa fibre conjunctive si elastice,si elemente musculare. Totalitatea venelor formeaza sistemul venos,care este alcatuit din :sistemul venelor pulmonare sau al micii circulatii si sistemul venelor cave sau al marii circulatii. SISTEMUL LIMFATIC VASELE LIMFATICE se formeaza din retelele capilare limfatice incepand cu vase limfatice mici,care,prin confluente,formeaza vase limfatice mari,iar acestea dau nastere,la randul lor,la trunchiuri limfatice. Vasele limfatice au,pe traiectul lor,strangulari,ceea ce le dau aspectul de siraguri de margele.O alta caracteristica a lor este existenta ganglionilor limfatici pe traiectul lor. Peretele vaselor limfatice este alcatuit din trei tunici. Tunica interna(intima) este constituita dintr-un endoteliu inconjurat de un strat subtire de tesut conjunctiv ;in dreptul strangularilor,tunica interna formeaza valvule. Tunica mijlocie(media) este musculara,fiind formata din fibre musculare netede.La vasele mai mari este mai groasa,contribuind prin aceasta la circulatia limfei.De aceea,au fost numite vase limfatice propulsoare.La vasele mai subtiri,tunica este foarte redusa.De aceea,ele au fost numite vase limfatice receptoare. Tunica externa(adventicea) este formata din tesut conjunctiv,in care se gasesc fibre elastice.Tot aici se afla la vasele mari terminatii nervoase si vasa vasorum. GANGLIONII LIMFATICI sunt formatiuni care se gasesc pe traiectul vaselor limfatice.Fiecare ganglion limfatic este in legatura cu mai multe vase limfatice,dintre care unele aduc limfa la ganglion si se numesc vase aferente,iar altele duc limfa de la ganglioni si se numesc vase eferente.Vasele limfatice ies din ganglionul limfatic printr-un hil, loc prin care patrund sau ies si arterele,venele si nervii acestuia. Ganglionul limfatic este format dintr-o capsula si din parenchim. Capsula fibroasa inveleste ganglionul si este formata din tesut conjunctiv fibros.Capsula trimite in ganglion prelungiri,numite trabecule sau septe.Acestea impart ganglionul in mai multe loji.Capsula impreuna cu trabeculele formeaza stroma ganglionara. Parenchimul ganglionar

sau substanta proprie ocupa tot interiorul ganglionului limfatic si este format din tesut limfoid,care,in functie de structura,este impartit in doua zone :una periferica,numita zona corticala,si alta centrala,zona medulara.Tesutul limfoid este structurat in zona corticala sub forma difuza si de foliculi limfatici.In zona medulara se gasesc trabecule,formatiuni provenite din capsula fibroasa,tesut limfoid dispus sub forma de cordoane si din niste spatii intortocheate,numite sinusuri limfatice medulare. Vasele aferente patrund in ganglion prin orice parte a suprafetei acestuia si se deschid sub capsula fibroasa intr-un sinus subcapsular,de unde,prin sinusuri de legatura,limfa ajunge in sinusurile limfatice medulare.Din aceste sinusuri pornesc vasele eferente,care parasesc ganglionul prin hil. Ganglionii indeplinesc mai multe functii :citopoietica,pexica si participa la formarea anticorpilor.Cele mai importante grupe de ganglioni limfatici sunt :ganglionii submentali,submaxilari,preauriculari,cervicali,axilari,epicondilieni,toracali,abdominali,pel vieni,inghinali,poplitei etc. Vasele eferente din acelasi grup de ganglioni conflueaza si formeaza vase limfatice mai mari,care se unesc cu alte vase similare si formeaza trunchiuri limfatice,ce colecteaza limfa dintr-o anumita regiune a corpului. Cele mai importante trunchiuri limfatice sunt : trunchiul jugular, subclavicular, bronhomediastinal, lombar, intestinal.Prin vasele lui,sistemul limfatic colecteaza limfa din intreg organismul si o conduce in sangele venos.