Biologie celulara-obiect de studiu celula,cunoasterea structurii si functiei ei.Se bazeaza pe 2 tehnologii:Microscopia electr: utilizeaza fascicule de e pentru a obtine imagini.

Aceasta tehnica a sporit de 1000x puterea microscopului permitand analiza structurii celulare de dimensiuni de ordinul micrometrilor.Analiza compozitiei chimice:separarea si izolarea diferitelor componente celulare de marime si densitati diferite folosind forta centrifuga generate de un rotor. Celula-unitatea fundamentala de organizare a lumii vii capabila de metabolizare, autoconservare si autoreproducere. Deosebiri structurale:Procariote-cele mai simple forme de organizare a vietii, au aparut cu 3,5 miliarde de ani in urma, reprezinta cele mai abundente forme de viata, cele mai mici 1-5 u, nu au nucleu, au corp nucleoid care contine un lant de AND liber in citoplasma, au o mare instabilitate genetica, citoplasma are ribozomi liberi, dar nu are organite delimitate de membrana, membrana dublata spre exterior de un perete cu rol protector, aerobe, anaerobe, diviziune directa prin impartirea celulei. Eucariote-celula cu fr de organizare complexa, au aparut acum 1,5 miliarde ani, au nucleu, delimitate de o membrana dubla,nucleul contine mai multe molecule de ADN, organizare sub forma de cromozomi liniari, 47 de cromozomi, invelisul nuclear separa ADN-ul de restul celulei si il protejeaza de interferentele citoplasmatice, citoplasma are multe organite delimitate de membrana: mitocondrii, membrana organizata in dublu strat lipidic, metabolism aerob, reproducere prin mitoza, cu exceptia gametilor care se reproduce prin meioza. Asemanari structurale:au acelasi material genetic ARN, folosesc acelasi cod genetic si acelasi mecanism de sinteza a proteinelor, ambele au ribozomi liberi in citoplasma. Caractere morfologice generale ale celulei eucariote umane: au dimensiuni mici 10-30u, forma variata, reflecta functia celulei, nr celulelor din organism-10 la puterea 12-10 la puterea 15, peste 1000 de tipuri de celule. Componentele celulei eucariote: Membrana-prezenta la toate celulele eucariote, esentiala pentru viata celulara, controleaza schimburile de substante dintre celule si mediul extracelular, actioneaza ca o bariera selectiva.Citoplasma-locul in care se definitiveaza procese celulare (metabolism intermediar)Are 3 componente:Citozol:e alcatuit din apa si din molecule de dimensiuni mici aflate in tranzit prin celula (glucide, hormoni). Organite:componente celulare specializate pentru indeplinirea unor functii specifice ale celulei:1.ribozomii-sinteza proteine structurale, intra in comp organitelor, 2. reticul endoplasmaticrugos-rol in sinteza proteinelor de export, neted-rol in sinteza lipidelor, hormonilor steroizi din celulele

glandulare, 3. complexul Golgi-lucreaza strans cu RE, avand rol de a prelucra proteinele si lipidele sintetizate la nivelul RE, 4. lizozomii-organite sferice cu rol in digestia intracelulara a resturilor celulare, a organitelor uzate, a materialelor straine, 5. mitocondrii-rol in sinteza ATP, 6. peroxizomiiorganite sferice cu rol important in detoxificarea celulara, descompune apa oxigenata, se afla in special in celulele hepatice.Toate organitele acestea sunt delim de membrana cu exceptia ribozomilor.Citoscheletul:o retea de proteine fibrilare cu rol de a mentine forma ceulei si de a permite deplasarile acesteia.Nucleu:organit principal al celulelor eucariote umane, ocupa 3-5% din volumul celular, contine ADN-ul, realizeaza 2 functii esentiale, replicare si transcriptie ADN, Replicare-dublarea cant de ADN, Transcriptiasinteza de ARN mesager pe matricea oferita de molecula ADN si copierea informatiei genetice, celulele fara nucleu nu sunt viabile, contine unul sau mai multi nucleoli (corpusculi cu rol in sinteza ARN ribozomal) Membrana celulara: structura ce delimiteaza celula si controleaza intercatiunile celulare cu mediul extracelular;Fctii:bariera semipermeabila;transport;comunicarea cel prin proteine cu rol de receptor;asigura adeziunea intercelulara a cel la matrice;Morfologie:grosime 7,5nm;se poate observa la ME structura trilaminata;3 benzi suprapuse:interior si exterior electronodense,centrala clara;Structura moleculara:lipide (dispuse in dublu strat)+ prot (inserate in bistrat si plutesc);structura fluida asemanatoare unui mosaic;Compozitie chimica:prot:50%;lip:40%;gl:10%;Lipide membranare: fosfolipide (70-75%);cholesterol(2025%); glicoproteine(1-10%); fosfolipidele:molec amfipate cu un capat hidrofil(rest de ac fosforic legat de alcool) si altul hidrofob(2 lanturi de ac grasi;unul staurat altul nesaturat);se dispun in bistrat cu lant hidrofob spre interior si cu cele hidrofile spre ext;sunt mobile(rotatie in jurul propriului ax si translatie);Fctii:asigura functia de bariera hidrofoba a membr;caracterul fluid si dynamic al membranei;fluiditatea membr este d.p. cu nr de ac grasi nesaturati; Colesterolul:se gasete in ambele foite ale bistratului lipidic inserat printer fosfolipide;reduce mobilitatea lantului de ac grasi;scade fluiditatea membranei;confera stabilitate mecanica membr si rigiditate; Glicoproteinele: reziduuri glucidice atasate covalent de lipide;foita externa a bistratului lipidic;functie de receptor pt moleculele din MEC; Proteinele membranare:integrale(75%-incorporate in bistratul lipidic cu care stabileste leg covalente;unele strabat complet bistratul(transmembranare);altele partial; fctii:

transport, formeaza canale ionice ce permit trecerea ionilor;formeaza pompe ionice;receptori;activitate enzimatica;asigura adeziunea intercel;) periferice: localizate in afara bistratului lipidicectoproteine(atasate pe fata ext a bistratului lipidic) si endoproteine(atasate de fata interna;formeaza citoscheletul membranei=o retea fibrilara de endoproteine cu grosimea de 5-10 nm ce asigura flexibilitatea membranei si rezistenta;) Glucidele membranare: sunt formate dintr-un lant de oligozaharide legate covalent de Lys sau Pro;Fctii: de protectie si receptie;adeziunea celulara;parte integranta a receptorilor; Transportul dintre membrane 1.) Transportul moleculelor mici si ionilor pasiv / activ; Pasiv = difuziune,in sensul gradientul chimic sau electric,fara consum de energie; - difuziune :simpla deplasarea spontana a molec prin bistrat;facilitata - o cale folosita de molec insolubile in lipide sau care poarta sarcini el (glucoza, AA, ionii Na, K, Cl, H) traversarea membranei cu proteine transmembranare:carausi,Canal (canale ionice) Proteine carausi:Transp glucoza si AA in cellule,Leaga molec una cate una pe fata externa si le elibereaza pe fata interna (transp in hepatocite) Proteine canal:Trasnmembranare care delimiteaza canale prin care ionii intra sau ies din celula,Canalele = canale ionice cu poarta (se deschid intermitent sub act unor stimuli chimici sau el):Canale cu poarta chimica (ACoA, declansare potentialului de actiune) si Canale cu poarta electrica (in urma modif potentialului de membrana canalele de Na din membr neuronilor) Activ :Impotriva gradientului el-chimic,Cu consum de energie (hidroliza ATP), Direct / indirect (codirect, cuplat) Direct:Mediat de proteina transmembranare numite ATP aze sau pompe ionice,Utilizeaza direct energia produsa prin hidroliza ATP Ex: ATP- aze : Pompa de Na-K (membr tuturor celulelor animale ,Rol vital,(3 ioni de Na in afara atrag apa din celula si 2 ioni de K in interior),Mentine volumul celular constant; Pompa de Ca pompeaza Ca din citoplasma in lumenul reticululuii sau sarcoplasmei la sf contractiei si produce relaxarea fibrei si eliminarea Ca Indirect:Proteine transmembranare care transp simultan 2 subst diferite (una in sensul gradientului, ealalta imp gradientului de Concentratie) Ex: transp cuplat al glucozei si Na prim membr apicala a celulei intestinale (Na- pasiv, glucozaactiv) 2)Transportul macromoleculelor si particulelor:Cu aj unor vezicule formate pe seama membr (endocitoza, exocitoza),Endocitoza

A. Prinocitoza celulele preiau neselectiv pic de lichid EC, etape: invaginarea membr cu formarea unei depresiuni,Form o vezicula (pinozom) contine particulele inglobate B. Mediata de receptori:Inglobarea selectiva de cellule,Numai a acelor particule care sunt recunoscute de receptorii de membrana Ex: colesterol, hormone;Are loc in regiuni specializate ale memebr numite caveole ale memebr care concentreaza un numar mare de receptori C. Fagocitoza:Inglobarea unor particule solide: bacterii, resturi celulare, celule maligne Celule specializate : microfage (neutrofile)inglobeaza particule mici;Macrofage celule conj cu originea in monocite circulante -> inglobeaza part mari Etape:Legarea part ce urmeaza a fi fagocitate de receptorii de membrana ai fagocitului;Inglobarea part cu ajutorul pseudopodelor (inghit fagozonii);Fuziunea fagozonului cu lizozomul -> fagolizozomi (part este degradata cu aj enzimelor hidrolitice) Exocitoza = elim in MEC a subst sintetizate in celula si impachetate in vezicule de secretie;Presupune fuziunea membr veziculelor de secretie cu membr celulara eliminarea Organite: Mitocondria:organit delimitat de membrane;rol in generarea energiei necesare desfasurarii actiunilor celulare;relizeaza fosforilarea oxidative de unde rezulta ATP;organitele cele mai mari nucleu 2-10 microni cu diametru 1 micron; forma si marine asemanatoare cu cea a unei bacterii;se gaseste in toate cel (exceptie hematia) variind nr ;foarte abundente in cel cu rata metabolica cea mai mare;extreme de mobile;isi schimba pozitia si forma;se gasesc concentrate in reg cel unde consumul de ATP este max.Organizarea ultrastructurala:membrane mitocondriala ext(m permeabila care realizeaza schimburile dintre citozoli si matr celulra;contine prot integrale)spatiul intermembranar (larg de 7-8nm,omogen,) Membrana mitocondriala interna (formeaza numeroase pleuri=creste mitocondriale-cu rol de a mari suprafata de sinteza ATP) contine 80% proteine;ATP sinteza se gaseste la nivelul unor particule globulare atasate printr-o tija de membrane interna. Matricea mitocondriala :aspect omogen;contine peste 200 enzime (enz oxid-red ale ciclului krebs si altele realizeaza oxidarea ac grasi);aparatul genetic mitochondrial (AND circular,ARN si ribozomi) confera 1 grad de anatomie genetica:se poate divide si isi poate sintetiza singur o parte din proteine;Utilizarea glucozei incepe in citopl pe cale anaeroba descompunandu-se pana la ac piruvic;ac piruvic intra in mitocondrii in matr mitocondriala apoi este convertit in acetilCoA-> oxidat in cadr cicl Krebs=> CO2 eliminat ca produs;

Aparatul Golgi:organit cellular delimitat de membrane;rol in prelucrarea si transportul proteinelor sintetizate in RER sper diferite destinatii;se gaseste interpus intre RE si membr cel; present in toate tipurile de cel(exceptie hematia) se poate gasi in mai multe exemplare in aceeasi celula; prezinta 2 fete cis(convexa,de intrare orientate spre RER) trans(de iesire,concave, spre membr celulara);format dintr-o stiva centrala de cisterne,alcatuite dintr-un nr variabil de saci aplatizati(5-20) delimitati de membr,|| intre ei cu diametrul variabil;prezinte vezicule de transport delimitate de membrane care transporta proteinele ntre aparatul Golgi si ale structuri;Fctii:glicozilare;fosforilare si sortarea proteinelor,impachetarea lor in vezicule de secretie si directionarea lor in MEC spre lizozomii membr cel; RER: f.abundent in cel implicate ins inteza proteinelor de export;La MO: nu e vizibil ca atare el conferind citopl bazofilie datorita ribizomilor atasati care prezinta bazofilie (corpusculii Nissl si coprii Berg);La ME are forma unei cisterne alungite;cisternele se anastomozeaza intre ele si sunt delimitate de membrane cu ribozomi,lumenul apare clar si omogen se afla in continuitate cu spatial perinuclear;cu diametru variabil cu starea functionala a celulei;Fctii:sinteza proteinelor(de export,lizozomale,integrale;); realizeaza prelucrarea prin glicozilare a prot sintetizate;participa la impachetarea proteinelor,process realizat cu ajutorul unor proteine din lumenul prot Chaperone;sortarea si transportul prot sintetizate catre Aparatul Golgi. REN:-membrana cu diametru 30-60nm care comunica intre ele si cu lumenul RER;se gaseste in toate celulele (exceptie hematia);f abundant in anumite tipuri celulare: hepatocite,intestinale,cel care sintetizeaza hormonii steroizi; Fctii: intervine in metabolismul lipidic; asigura sinteza hormonilor steroizi pronind de la cholesterol; intervin in metabolismul glucidic;REN din cel hepatica implicat in detoxifierea organismului prin enzyme care se metbolizeaza subst toxice; are fctie speciala in reglarea contractiei musculare; Ribozomii:organite implicate in sinteza proteinelor;prezente in citopl tuturor cel(exceptie hematia); bine reprezentati in cel cu actiune intense de dinteza proteica;descoperiti de G.Emil Palade;Se prezinta ca o particular mica cu diametrul de 15-30nm alcatuita din 2 subunitati inegale:mari (forma sferoidala cu diam de 30nm)mici(forma alungita cu diam 1020nm;)Compozitia chimie:50%ARN ribosomal si 50% proteine structurale;La MO: nu sunt vizibili,dar at cand se afla in nr mare in cel determina paritia unor zone citoplasmatice bazofile;La ME: se prezinta sub forma unor granule dense,sferice,se gasesc izolati in citopl sau grupati de-a lungul

molec de ARNm formand poliribozomi; Exista 2 tipuri de ribozomi:liberi in citoplasma-neatasati RER si atasati de membr RER; LIZOZOMII: =organite implicate in digestia intracelulara a diverselor macromolecule -digestie in 2 scopuri: aparare impotriva bacteriilor, virusilor, corpi straini din cel si preluarea subst nutritive, furnizarea hranei cel -se gasesc in nr variabil de la o cel la alta, abundente in cel cu fct de aparare: leucocite, microfage -m.e.: vezicule delimitate de memb, diam de 0.20.8 Memb lizozomala: -mai groasa comparativ cu a altor organite (9nm), impermeabila (se opune trecerii enz lizozomale in citoplasma) -aspect variabil de la un lizozom la altul deoarece contine materii care sunt supuse digestiei si se afla in diferite stadii de degradare (polimorfism lizozomal) -contine : hidrozilaze acide (enzime), proteaze, glicozidaze, nucleaze, lipaze, fosfataze; enz marker: fosfataza acida -2 tipuri de lizozomi: dupa aspectul matriciei: primari si secundari -liz primari: neangajati in activitate, talie mica, matrice omogena -liz secundari: care desfasoara activ de digestie enzimatica, talie mare, matricie heterogena, ce include in struct granulare si membranoase, sunt de 2 tipuri dupa continut: -heterofagozomi: au material din MEC, inglobat de cel prin endocitoza (resturi de cel, bacterii) -autofagozomi: au material din int cel: organite cel, dezintegrate, resturi de memb, struct nefunctionala Corpii reziduali: =liz au materiii nedigerabile ramase in urma digestiei intracel dat epuizarii ectipanatului enzimatic lizozomal, talie mare -matrice heterogena, densa, in care sunt incluse structuri variabile Boli lizozomale: boli genetice caract prin enzime din lizozomi: lipidele si polizh nu mai sunt descompuse, se acumuleaza in liz, in diverse tesuturi-neuroni, ficat, splina=tezauismoze PEROXIZOMI: =organite sferice, delimitate de memb cu rol in detoxifierea cel -se gasesc in nr mai mic fata de liz, diferit de la o cel la alta -m.e.: vezicule asemenea, cu diam de 0.5-1.5 -Matricea: aspect omogen, contine inconstant un cristaloid form din crisale de uratoxidaze, are enz oxidante (catalazare) Functii:

1. Detoxifiere cel: descompun cu catalaza

peroxidul de H: 2H2O2->2H2O +O2

2. Oxidarea ac grasi cu lant lung

3. Sint lipidelor si a ac biliari Boli perioxiozomale: absenta congenitale a peroxizomilor (acumulare de lipide in creier, ficat, rinichi sindrom Zellweger); tulburari neurologice, retard mintal, hepatomegalie, hipotomie musculara

mai instabile);Functii:Participa la act celulare care implica miscarea, Asigura transp organitelor si a veziculelor in celula,Formeaza in timpul diviziunii fibrele fusului de diviziune (deplasarea cromozomilor la poli opusi ai celulei),Formeaza str stabile cili si flageli,Miscare este posibila prin asocierea loc cu molec motorii dineina (hidrolizeaza ATP-ul) Jonctiuni intercelulare:Dispozitive care realizeaza leg dintre celule sau leg dintre celule si membrana bazalaClasificare:1. Impermeabile (stranse, zonula occludens):zonula = centura ,care prinde ;fixeaza membr celulare si impiedica trecerea molec prin spatiile intercelulare. 2. De ancorare (de adezivitate):asigura legarea stransa a celulelor sau a celulelor la membrana bazala;rol mechanic.3. De comunicare (gap): permit trecerea molec dintr-o celula in alta -> cuplarea metabolica si electrica a celulelor Structura jonctiunilor stranse:Se gasesc la polul apical al celulelor care delimiteaza lumenele unor cavitati;La formare participa proteine integrale din str membranelor invecinate;Proteinele integrale se anastomozeaza din loc in loc si realizeaza pcte de sudura intre membrane -> impiedica trecerea molec din lumenul organului respectiv prin spatiile intercelulare;Bariera selectiva a epiteliilor;Impiedica migrarea proteinelor dintr-o jonctiune in alta a membr celulare -> mentin polaritatea celulei epiteliale Jonctiunile de adezivitate: ancoreaza filamente din citoscheletul celulei si creeaza str de rezistenta in tesuturile solicitate mecanic 3 tipuri: A. desmozonii in pata = macula adherens: cele mai puternice dintre jonc de adezivitate intercelulara;str formati din proteine integrale membranare numite caderine: se leaga unele de altele in spatiul intercellular si se ancoreaza de filam intermediare din citoschelet prin intermediul unor placi citoplasmatice situate pe fata interna a membranelor B. zomula adherens: localizate la polul apical al celulelor epiteliale imediat sub jonctiunile stranse; proteine integrale = caderine care in sp intercelular se leaga intre ele, iar pe fata interna a memebr ancoreaza filam de actina C.Hemidesmozomi: str asemanatoare cu jumatati de desmozomi care leaga polul bazal al celulei epiteliale de membr bazala Jonctiunile gap:Sunt larg raspandite in toate tesuturile, dar mai ales in miocard, m neted visceral, t nervos;Str alc din proteine integrale = conexine care se conecteaza si formeaza str hexagonale = conexoni leaga int celor 2 celule invecinate; Strabatute de un canal de diametru = 2 nm permite trecerea directa dintr-o celula in alta a molec si a ionilor

1. Citoscheletul:Format dintr-o retea de filamente de natura proteica Filamente: actina (microfilamente), intermediare, microtubuliFunctii:Sustinere,Mentine forma celulei,Locomotie, Filamente de actina:Cele mai subtiri ale cioscheletuluidiametru=7nm (microfilamente), Cele mai flexibile;Alc. Din molec de actina globulara actina G;Sunt str polarizate un capat la care se adauga molec de actina G prin polimerizare si un capat la care se pierd molecule prin depolimerizare -> sufera permanent procese de asamblare si dezasamblare -> instabile, tranzitorii;Se asociaza cu miozina;Act ATP azica energia rezultata este folosita pt miscare (interactiunea dintre actina si miozina); Formeaza retele in toate celulele, mai ales in cele cu fct de locomotie (macrofage, leucocite);Formeaza fascicule in axul microvililor intestinali;Formeaza miofibrile impreuna cu miozina in celulele musculare.Functiile :Rol structural ;Mentin forma celulei; Sustin comp celulareRol dinamic miscarile celulelor in tesuturi;Asigura contractia microvililor necesari in procesul de absorbtie;Contractia musculara Filamentele intermediare:Filam citoplasmatice,diametru=10nm;Inegale ca marime intre filam de actina si microtubuli ;Cele mai stabile din citoscheletCele mai rezistente; Confera Rezistenta celulelor la solicitarile mecanice intindereExista mai multe tipuri, in fct de proteinele componente :De keratina in toate celulele epiteliale (fie izolate, fie grupate in fascicule), abundente in t epiderm = tonofilamente,(dispuse in toata citoplasma si se ancoreaza la periferia celulei pe desmozomi;De desmina - se gasesc in fibrele musculare unde leaga miofibilele intre ele;Neurofilamente prezente in neuronal, sustin prelungirile neuronale si mentin forma lor; Gliofilamente in celulele gliale MicrotubuliSe prezinta ca niste formatiuni cilindrice, lungi,diametru = 25 mm; Alc din molec proteice tubuline (in proces continuu de asamblare si dezasamblare); Str polarizate - la un capat are loc polimerizarea ia la celalalt capat depolimerizarea f instabile (cele

Nucleu:organitul cel mai important al cel eucariote care contine materialul genetic al celulei:ADN-ul;2 functii esentiale replicarea(procesul de autoreproducere,sinteza a moleculei de AND inaintea diviziunii celulare)Transcriptia(procesul de transcriere a informatiei stocate din molec de And in moleculele de ARNm);Prin acestea nucleu controleaza sinteza prot celulare;exista numai in interfaza(perioada dintre 2 diviziuni);in timpul sintezei invelishul nuclear se fragmenteaza; Caract.generale:exista 1 singur nucleu la majoritatea celulelor(exceptii-hematia(anucleata); hepatocite(binucleate) multinucleate(osteoclaste));forma-umeaza forma cel in care se afla;pozitia nucleului este de regula centrala (adipocitul-nucleu excentric;cel secretoriinucleu este impins la polul opus locului de acumulare a prod de secretie);Dimensiuni:cel mai mare organit al cel;intre 5-10 n;ocupa 10% din vol celulei;variaza in fctie de tipul cellular;varsta celulei,activitate de sinteza proteica;starea patologica a celulei; Invelisul nuclear:o structura specifica cel eucariote care separa in interfaza continutul nucleului de citopl;grosime totala 40nm(vizibil la ME)este alcatuit din 2 membrane concntrice externa(se afla in continuitatea cu membr RER;are ribozomi atasati pe fata externa implicate in sinteza de prot) si interna (delimiteaza continutul nuclear;atasata de lamina nucleara prin proteine integrale) spatiul perinuclear(intre cele 2 membr avand o latime de 20-40 nm;se continua cu RER) porii nucleari(discontinuitati ale incvelisului nuclear care asigura schimburile moleculare delective dintre nucleu si citopl;nr lor intr-o cel:3.00-4.00;fiecare are atasata de circumferinta sa o formatiune de natura proteica= complexul porului nuclear;transportul moleculelor mici se face pasiv iar al celor mari activ)lamina nucleara(o retea de filamente intermediare situate pe fata interna a invelishului nuclear;suportul mechanic al invelisului nuclear;la ME aparae ca 1 start electrodens interpus intre membr nucleara si cromatina nucleara) Functii: delimiteaza compartimentul nuclear in care se afla AND-ul protejat de interferenta molec citoplasmatice(realizeaza separarea proceselor biochimice din cel) Cromatina: materialul biologic intranuclear format in principal din AND si histone;se coloreaza la MO cu coloranti bazici;este dispersata in nucleu in interfaza,iar in cursul diviziunii se condenseaza si rezulta cromozomii;Compozitia chimica:AND(puternic spiralizat) 30%;histone 40% (proteine bazice specifice cel eucariote;detin rol imp in spiralizarea ADN-ului);prot nehistonice 25% (formeaza un grup heterogen in care sunt incluse enzimele imp in activitatea nucleului-AND si ARN polimeraza); ARN 5%;

Tipuri de cromatina: eucromatina:reprezinta partea active a cromatinei; cromatina ne condensata;la MO se coloreaza slab cu coloranti bazici; heterocromatina:cromatina care ramane condensate si in interfaza;la MO se coloreaza intens cu coloranti bazici;la ME-electronodensa;reprezinta partea inactiva;este de 2 tipuri:facultative( ramane condensate in interfaza numai in anumite tipuri celulare-corpusculu Barr) si constituitiva(ramane permanent condensate si inactiva) Nucleolul:corpuscul intranuclear cu rol essential in formarea ribozomilor;present numai in interfaza,dispare la inceputul mitozei si se reabsoarbe la sf ei;la MO ca un coprpuscul omogen,intens bazofil, cu dim de 1-2 n;care pot varia in fctie de rata sintezei proteice din cel;3 componente: centrii fibrilari(apar ca niste arii circulare clare;fibrile fine care reprezinta secvente de AND-serveste ca matrita pentru sinteza ARN-ului ribozomal);componenta fibrilara densa(inconjoara centrii fibrilari;retea de fibrile fine care reprezinta molecule de ARN ribosomal sintetizate pe matrita oferita de AND-ul din centrii fibrilari) si componenta granulara(contine granule mici care reprezinta subunit ribozomale in curs de maturare)Nucleolul nu are mebrana proprie;Fctii:sinteza ARN-ului ribosomal si formarea ribozomilor;Etapele formarii ribozomilor:sinteza ARN-ului ribosomal in nucleol pe matrita oferita de AND-ul ribosomal;are loc cuplarea molec de ARNr cu prot ribozomale provenite din citoplasma;rezulta subunitati ribozomale mari si mici care se acumuleaza in port granulara a nucleolului;transportul subunitatii ribozomale in citoplasma prin porii nucleari;asamblarea unirea in citoplasma a celor 2 unitati ribozomale pe lantul de ARNm Reproducerea celulara: Mitoza Modalitate de divizare specifica EK sematice Proces de formare dintr-o celula a doua celule fizice care au ac material genetic ca si celula mama Cuprinde 2 fenomene . divizarea nucleului si a citoplasmei Divizarea nucleului caniochineza Divizarea citplasmei citochineza Etapele mitozei (caniochineza) 1. profaza 2. prometofaza 3. nucleofaza 4. amafaza 5. teofaza Profaza Cromatina se condenseaza si cromozomii devin vizibil microscopic, ca niste filamente Fiecare cromozom este alcatuit din 2 cromatide unite printr-un centromer-> cromozomii dicromatidieni

Centrozomii se separa si migreaza la polii opusi si formeaza corpusculii polari (marcheaza polii fusului de divizare) Incepe asamblarea fusului de divizine intre cei 2 corpuscui polari Fusul de diviziune = ansamblul de microtubuli care se formeaza intre cei 2 poli ai celulei in timpul mitozei, avand rolul de a separa cromozomii duplicati Fragmentarea Nucleolului in corpusculi mici Prometofaza Inv. Nuclear se fragmenteaza in grupuri mici Microtubulii fusului se ataseaza de cromozomi la nivelul centromerelor Metafaza Se definitiveaza organizarea fusului de diviziune Cromozomii se aliniaza la mijlocul fusului, la jumatatea distantei dintre cei 2 corpusculi polari, formand placa ecuatoriala Anafaza Se divid centromerele Cromozomii se incliveaza dupa un plan longitudinal Cromatidele se separa una de alta si fiecare va forma un cromozom distinct -> nr de cromozomi se dubleaza = 92 Cromozomii rezultati Sunt trasi spre cei 2 poli ai celulei de microtubulii fusului La sf anafazei, spre fiecare pol celular s-au deplasat 46 de cromozomi Telofaza Cromozomii se despiraleaza si nu mai sunt vizibili ca entitati distincte fusul de diviz. se dezintegreaza printr-un proces de depolimerizare a molec. De tubuline care se deplaseaza in citoplasma se reorganizeaza si reapar nucleolii se reasambleaza inv. Nuclear -> la cei 2 poli ai celulei se formeaza cate un nucleu Citochineza in jurul ecuatorului celulei se formeaza un inel contractil alc. Din filam de actina si miozina, care se contracta si formeaza un sant care desparte citoplasma in 2 Ciclul celular (de viata al unei celule) Perioada de timp scursa de la aparitia unei celule,din mom in care s-a incheiat divizarea prin care a luat nastere, pana in mom terminarii propriei sale divizari 4 etape G1 et presintetica S sinteza AND-ului G2 et postsintetica M mitotica FAZA G1 Creste celula Volumul celulei care a fost redus la jum prin mitoza revine la normal FAZA S Sinteza / replicarea AND-ului Cant de AND se dubleaza si cromozomii devin dicromatidieni

FAZA G2 Continua sinteza proteinelor Celula creste in V si se pregateste pt mitoza FAZA M Celula isi incheie prin mitoza ciclul de viata Dupa incheierea mitozei, celula reintra in faza G1, si parcurge un nou ciclu celular sau intra intr-o faza de repaus = faza G0 Durata ciclul celular = 24 ore Faza G1 = 10 ore Faza S = 9 ore Faza G2 = 4 ore Faza M = 1 ora Sistemul de control al ciclului de celular Realizat de cicline (proteine care se acumuleaza periodic in anumite mom ale ciclului celular si activeaza alte proteine numite chinaze implicate in declansarea evenimentelor esentiale ale ciclului celular) Ciclinele controleaza progresia celulelor dintr-o etapa in alta a ciclului celular Fct. pe baza unui program intracelular si a unui prg de interactiune cu alte celule Reglarea ciclului celular pcte de restrictie (control) Sunt mom pe care celula trebuie sa le depaseasca pentru a putea parcurge etapele urmatoare Daca celula nu indeplineste conditiile necesare pentru depasirea unui pct de restrictie, ea se opreste in etapa ciclului celular situata exact inaintea pct de restrictie 2 pct importante : 1.) La granita dintre G1 si S 2.) La granita dintre G2 si M 1.) - cel mai important - impiedica intrarea celulei in faza S daca AND-ul celulei esti alterat structural - alterarea AND-ului determina acumularea in celula a unor proteine reglatoare care activeaza mecanismele de reparare a AND-ului - daca repararea AND-ului esueaza, celula intra in apoptoza (moartea celulara programata, sinucidere celulara) 2.) impiedica intratrea celulei in mitoza daca ea nu a atins dimensiuni suficient de mari Clasificarea celulelor dupa modul de parcurgere al ciclului celular: Labile Stabile Permanente Celulele labile Au mare capacitate de proliferare Se divid continuu Ex: celulele din maduva hematogena, epiteliale, epidermale, epiteliul mucoasei bucale si digestive, intestinale Celulele stabile Se divid rar

In cond speciale, redobandesc capacitatea de a se divide rapid Ex: hepatocitul Celulele permanente Inalt specializate care isi pierd capacitatea de diviz in viata postnatala Ex: neuroni, musculare Tesutul epitelial -este format din celule strans atasate prin jonctiuni, dispuse in straturi continue, matricea extracelulara este slab reprezentata.Functii: protectie,transtort,absortie,secretie ,senzoriala. Originea embriologica: in toate 3 foite embrionare -ectoderm:epiderm,epiteliul bucal,epiteliu anal -endoderm:restul tubului digestiv,epiteliul respirator -mezoderm:endoteliile(epiteliul care captuseste lumenele vasculare),mezoteliile(ep. care captuseste cav.pleurala) CAractere generale: 1.polaritatea-orice epiteliu are 2 suprafete:libera(apicala) si bazala. suprafata apicala :orientata spre mediul extern sau spre lumenul unui organ cavitar,prezinta frecvent specializari de suprafata(cili si microvilii) suprafata bazala :orientata spre tesutul conjunctiv,se sprijina pe o membrana bazala. 2.adezivitatea: celulele epiteliale sunte strans atasate intre ele prin joctiuni, (de membrana bazala prin hemidesmozomi). 3.tesutul epitelial este avascular 4.este bogat inervat 5.capacitate mare de regenerare: -prin activitata mitotica a umor celule nediferentiale din structura epiteliilor (celule stem) rata de inlocuire a tesutului epitelial e variabila: rapida(epiteliul intestinal 2-5zile),lenta(epiderul 30zile) Clasificarea epiteliilor dupa functie: EP.DE ACOPERIRE ,EP. GLANDULARE, EP SENZORIALE. EPITELIILE DE ACOPERIRE: -acopera suprafetele corpului, casptusesc:lumenele organelor cavitare,cavitatile seroase ale organelor(pleurala,pericardica,peritoneala,canalele glandelor exocrine) -sunt dublare de un strat de tesut conjunctiv care contine terminatii nervoase , vase sanguine si limfatice. Clasificare dupa nr. straturilor celulare: epitelii simple(unistatificate),epitelii compuse(stratificare),epitelii pseudostratificate EPITELIILE SIMPLE se clasifica dupa forma celulelor: Epiteliul simplu pavimentos: -un rand de celule turtite,asezate pe o membrana bazala subtire,celulele au nuclei aplatizati situati

central,citoplasma foarte subtire , se imbina in mod similar-placilor de pavaj. exemple:endoteliile (captusesc vasele),mezoteliile(captusesc cav. seroase :pleurala,pericardica,peritoneala),epiteliul alveolar pulmonal. Functii:transportul selectiv de metaboliti si gaze(formeaza bariere semipermeabile),faciliteaza miscariile viscerelor(mezoteliile). Epiteliul simplu cubic: -un singur rand de celule cu in inaltimi si latimi egale cu nuclei sferici,dispusi central. exemple:epiteliul tubilor contorti renal,epiteliul de captusire a ductelor mici ale glandelor salivare,epiteliul tiroidian,epiteliul de acoperire al ovarului. Functii: reabsortie si secretie,protectie(redusa) Epiteliul simplu cilindric: -un rand de celule cilindrice,inalte, cu nucleu ovoizi,localizati la polul bazal al celulelor,polul apical prezinta frecvent specializari de suprafata:microvilii(marecs supraf de absorbtie),cilii(rol de transport). Anumite epitelii au in componenta celule caliciforme intercalate printre celulele cilindrice. exemplu: epiteliul gastric si intestinal,epiteliul de captusire a ductelor striate ale glandelor salivare,epiteliul mucoasei uterine,epiteliul tubos. Functii:absorbtie,secretie de mucus si enzime,transportul particulelor la suprafata epiteliului (epiteliile ciliate). EPITELIILE PSEUDOSTRATIFICATE: -un singur rand de celule cu inaltimii diferite,nucrei situati la diferite niveluri-dau impresia de stratificare,tapeaza caile respiratorii superioare:cavitatea nazala,trahee,bronhii. -contine 3 tipuri de celule:cell cilindrice ciliate,cell caliciforme,cell bazale celulele cilindrice ciliate:predomina, prezinta cili la polul apical,executa miscari coordonate de pendulare ,epurarea aerului care tranziteaza caile respiratorii. celulele caliciforme:celule secretoare de mucus,intercalate printre cell ciliate,pol bazal ingurs,pol apical voluminos in care se acumuleaza granulele de mucina, nucleu turtit,impins la polul bazal celulele bazale:mici,situate pe MB fara a ajunge cu polul apical la suprafata epiteliului,active mitotic,rol de inlocuire a celulelor ciliate si caliciforme care se elimina in urma uzurii morfofunctionale. Epiteliul pseudostratificat cilindric cu stereocili:tapeteaza canalul deferent,2 tipuri celulare:cell cilindrice(prezinta stericili apicale=microvili lungi si ramificati lipsiti de mobilitate au rol in reabsorbtia

fluidelui testicular) inlocuire).

,cell

bazale(cell

mici

de

EPITELIILE COMPUSE(STRATIFICATE) -epitelii de protectie alc. din mai multe straturi de celule cu forme diferite,se clasifica dupa forma celulelor din statul superificial in: 1.epitelii stratificate pavimentoase:mai multe randuri de celule cu forme diferite,cele din statul superificial turtite,sunt 2 tipuri: a)epiteliul stratificat pavimentor keratinizat: formeaza epidermul, alcatui din keratinocite,celule epiteliale care iau nastere in stratul bazal prin diviziunile celulelor stem, migreaza spre suprafata epidermului se incarca cu keratine si in paralel degenereaza si se elimina prin descuamare la suprafata. *stratul spinos mai multe randuri de keratinocite poligonale,nuclei sferici,citoplasma acidofila, contine filamente de keratina(tonofilamente)impachetate in fascicule (tonofibrile),tonofilamentele se ancoreaza la nivelul desmozomilor conferind epidermului rezistenta mecanica. *stratul granular:2-3 randuri de celule luziforme,contin granule de keratdrialina,intens bazofile.Keratdrialina-proteina care leaga filamentele de keratina in fascicule compacte.Nuclei incep sa degenereze devin mici ,hipercromatici. *stratul lucidum:strat subtire prezent numai in pielea plantara si palmara,keratinocite aplatizate,anucleate,fara organite, citop omogena ,acidofila,plina cu fascicule de keratina groase,jonctiunile intercelulare dispar. *stratul superficial: mai multe randuri de celule complet keratinizate,aplatizate,anucleate. Keratina-proteina fibrilara insolibila cu rol structural formeaza filamentele intermediare din citoschelet ,confera epidermului rezistenta la actiunea factorilor abrazivi. Epidermul 2 zone: corpul mucos-zona profunda ,keratinocite dispuse in 3 straturi(bazal,spinos,granulos),corpul cornos-zona superficiala ,aspect omogen datorat incarcarii masive de keratina,2 straturi de keratinocite(lucidum si superficial) *statul bazal (germinativ) un rand de celule cilindrice ,bazofile,legate de MB prin hemidesmozomi si intre ele prin desmozomi,cell stem active mitotic,se diferentiaza in keratinocite si asigura inlocuirea celulelor care se descuameaza la suprafata. limite celulare(corneocite)-mb celulara se ingroasa datorita depunerii pe fata interna a unei proteine

insolubile.corneocitele sperficiale se desprind prin descuamare si se elimina ,fiind inlocuite prin diviziunile celulelor stratului bazal,timpul de refacere 15-30 zile variaza cu varsta si regiundea corpului.In epiderm exista 5% alte tipuri de celule(pigmentare cell langerhansrol imunitar ) si 95% keranocite b)epiteliul stratificat pavimentos nekeratinizat,ep de protectie care captusesc cav umeczate permanent (cav bucala,esofac,vagin,canal anal).Datorita umeczarii permanente a supraf epit, celulele nu se keratinizeaza,isi mentin nucleii pana la stratul superficial. Este alcatui din 3 straturi: *stratul bazal 1-2 randuri de celule cubice,intens bazofile au nuclei sferici, activitate mitotica intensa,rol de inlocuire a celulelor superificiale descuamate in lumenul org respectiv. *stratul intermediar-mai multe randuri de celule , cu citoplasma acidofila , nucleul rotund ,central *stratul superficial-cel aplatizate ,cu nuvlei turtitzi ,heterocromatici,sunt eliminate la suprafata epiteliului prin exfoliere indusa de factorul mecanic (frecare). Cavitatea bucala:tapetata de ep statificat pavimentos nekeratinizat ,anumite regiuni ale mucoasei bucale expuse continuu in procesul de masticatie pot suferii procese de keratinizare completa sau parakeratinizare(mucoasa palatului,gingia,fata dorsala a limbii) Keratinizarea completa=celulele se incarca masiv cu keratine degenereaza si nucleii dispar in staturile superficiale parakeratinizarea=celulele se keratinizeaza dar isi mentin nucleii pana-n straturile superficiale. 2.epiteliul stratificat cubic: -2-3 randuri de cel asezate pe MB ,stratu superficial contine celule cubice,rar interiorul captuseste canalele gl.sudoripare. 3.epiteliul stratificat cilindric: -f raspandit in viata embrionara,rol la adulti:tapeteaza canalele mari (interlobulare) al gl.salivare,pancrea. 4.epiteliul de tranzitie(ep polimorf,uroteliu) ep stratificat de tip particular care captuseste caile urinare(colice,bazinet,uter,vez.urinara.),functie de bariera osmotica intre urina si fluidele tisulare ,alc din cel eucariote forme diferite (ep polimorf) ,are 3 straturi: *stratul bazal format din 1-2 randuri de celule cubice situate pe o mb bazala f subtire,celule active mitotic cu rol de regenerare a epit.

*strat intermediar mia multe celule cu forma de racheta (pol apical latit ,pol bazal care se insereaza printre celulele bazale) *stratul superificial un rand de celule stem,extinse in latime (umbeliforme),prezinta o densificare apicala datorita concentratiei mari de singolipide membranare care fac epiteliul impermeabil. Epiteliul de tranzitie are caracter plastic: nr. de straturi si forma celulei se modifica in functie de gradul de umplere a vez urinare, cand vazica urinara este goala:epiteliulul este multi stratificat ,cand vezica este plina epiteliul devine bistratificat,celule rachetiforme aluneca printre celulele bazale ,cel superficiale se aplatizeaza. EPITELIILE GRANDULARE: sunt alcatuite din celule epiteliale specializate pt elaborarea unui produs de secretie, se asociaza cu tesutul conjunctiv, vase sanguine, vase linfatice ,nervi vegetativi si alcatuiesc glandele CLASIFICAREA GLANDELOR dupa modul de eliminare a produsilor de secretie: 1 exocrine elim produsi de secretie in med extern sau inlumenul unui organ cavitar printr-un canal de excretie sau direct. 2 endocrine elim produsi de secretie direct in mediul int al org :sange ,linfa sau lichid interstitial. GLANDELE EXOCRINE alcatuire 2 componente parenchim(comp epiteliala a gl , include unitati secretorii, canale excretori,parte funct a glandei) stroma (comp conj a glandei , functie struct sustine comp parenchimul , celulele grandulare au polaritate morfologia si funcitionala: ai un pol bazal, se sprijima pe o MB se afla in relatie cu vasele de sange din tesutul conjunct adiacent de la care primesc subs necesare elaborarii produsilor de secretie, au un pol apical prin care se elimina sucretia.)Polarizarea se reflecta si-n localizarea organitelor:au polul bazal(RER ribozomi si mitocondriile,),in partea supranucleara se gasesc ap Golgy , la polul apical produsul de secretie stocat in granule. Clasificarea gl exocrine ,clasificare morfologica: 1.dupa nu de celule componente: a) gl unicelulare au secreti izolate,diseminate printre celulele unor epitelii de acoperire.Exemplu :cell caliciforme din epiteliul respirator si ep intestinal. b)gl multicelulare 2.dupa aspectul canalului excretor a)gl simple :au canal exretor unic , neramificat b)gl compuse :ai canal excretor ramificat care dreneaza f multe unitati secretorii 3.dupa dorma unitatilor secretorii:

a)glande tubulare:gl tubulare drepte (forma de tub), gl tubulare ramificare( aspect de tub ramificat) gl tubulare gl glomerulare (aspect de tub incolacit) b)glande acinoase unitati secretiare sferice c)glande alveolare-unitati secretoare cu aspect de sac cu lumenul mai larg d)glande tubulsacinoase si tubulalveolare. Tipurile principa de gl exocrine:simple tubulare drepte(gl intestinale )simple tubulare ramificare(gl gastrice),simple tubulare glomerulare (gl sudoripare),gl simple acinoase (gl lacrimare),gl simple alveolare ramificate(gl sebacee),g compuse tubulare ramificare(gl duodenale),gl compuse acinoase(gl paratide)gl compuse tubulsacinoase (gl sublinguale ,submnidibulare)gl compuse tubulalveolare (gl mamare si prostata) Clasificarea gl dupa nat produsului de secretie :gl mucoase , glande seroase si glande mixte Glande mucoase -secretie vascoasa ,bogata in GP inalt glicozilate,rol protector si lubrifiant,exemplu: cel calciforme din ep respirator si intestenal ,gl gastrice cardice si pilorice ,gl duodenale. Glande seroase- secretie fluida ,cu aspect apos ,bogata in enzime si proteine cu activ biochimica intensa ,exemplu:paratida si pancreasul exocin Glande mixte -predominant seroase(submandibulare) predominant mucoase(sublinguale) Clasificarea glandelor dupa mecanismul secretiei:gl nerocrine,gl apocrine,gl holocrine Glandele nerocrine sunt cel prod de secretie in granule secretorii si il elimina prin exocitoza ,cel ramane intacta,tipul de secretie intalnit la majoritatea glandelor exocrine:pancreas,gl salivare,gl gastrice Glandele apocrine celula stocheaza produsi de secretzie in glanda la polul apical si elim impreuna cu polul apical care ulterior se reface si cel reincepe un nou ciclu secretor.Exemplu:gl mamare in lactatie,gl sudoripare mari din regiundea inghinala. Glande holocrine-cel secretata pe masura ce acumuleaza secretie in final ia moare si se elimina in totalitate o data cu produsul de secretie.exemplu gl sebacee Tesutul conjunctiv:cel mai raspandit in organism;fctii:mecanic-sustine alte tesuturi; nutritiv pt tesuturile invecinate; aparare;intervine in procesul de vindecare a plagilor; Caract.generale:predomina matricea extracelulara;cel conjuctive nu sunt atasate direct unele de altele;nu prezinta polaritate;bogdat vascularizat si inervat; originea in mezoderm.

Componentele t.conj:cel;substantza fundamentala;fibre;ultimele 2 form matricea extracelulara; Cel conj: dupa origine se clasifica in cel proprii(origine comuna in cel mezendimala embrionara;sunt fixe,atasate de matr extracel prin jonctiuni-celula mezenchimala;fibroblastul;reticulara;adipocitul) si cel migrate(provin din cel sangbine care trec prin diapedeza in t conj; sunt mobile;libere;nu stabilesc contacte cu matricea; include urmat tipuri de cel:plasmocit;mastocitul;macrofagul;granulocitele;c el pigmentara). Cel mezenchimala: cel conj nediferentiata gasita in t.conj embrionare=t.mezenchimal; cel de 20-30 microni;forma stelata;nucleu central; eucromatic;mare ;cytoplasm=bazofila,redusa;rol:dau nastere tuturor cel conj proprii; sintetizeaza comp matr conj embrionare;induce diferentierea epiteliului cu care vine in contact; Fibroblastul-cel cea mai raspandita a t.conj;in toate tipurile de t.conj;2 forme: fiblorblast(activ) si fibrocit(inactiv):cel cu lung 20-30 microni;forma stelata;prelungiri scurte;nucleu eucromatic,mare,central;citopl abundenta,intens bazofila;Fctii: sintetizeaza toate comp matricei conj; secreta enzyme lizozomale; intervine si in procesul imunitar; are capacitate de transformare in alte tipuri de cel conj;Fibrocitul: mai mic decat fibroblastul;aspect fusifor;nucleu mic,alungit,heterocromatic;citopl redusa,acidofila;poate fi reactivate la fibroblast cand este necesara formarea de matr conj. Plasmocitul:cel migrate cu orig in limfocitul B circulant; se gaseste in special in reg expuse stimulilor antigenici ;nr lor creste in inflamatiile cornice;cel cu talie medie, forma ovoida, nucleu situate excentric, rotund, heterocromatina dispusa in spita de racheta;citopl abundenta,intens bazofila datorita RER f abundant;Fctii:sintetizeaza anticopri Ig-intervine in raspunsul imun mediat umoral; Mastocitul:origine in maduva hematogena in cel Stem diferentiata pe linie mieloida;se gasesc in zonele in care iau contact cu antigenele:mucoasa digestive,respiratorie,vaginala; si derm;este o celula de talie medie 20-30n ovoida/rotunda,nucleu sferic,central, citopl incarcata cu granule mari , heterogene metacromatice;granulele contin mediatori chimici ai inflamatiei :histamine,leucotriene;membrane contine receptori pt Ig E;Fctii: intervine in degranulare in reactia de hipersensibilitate imediata; Macrofagul:cel migrate,origin in monocit care ajunge prin diapedeza in t.conj;cel mare cu diametrul de 40 n;forma neregulata;nucleu mic,ovoid,reniformlcitopl abundenta cu multe vacule care dau cela spect spumos

caract;Fctii:intervine in aparare prin fagocitoza;secreta citokine;cel prezentatoare de antigen;rol in turnover-ul matricei; Matricea extracel a t.conj: contine subst fund si fbre conj;Substanta fundamentala componenta amorfa;material incolor,transparent,cu consitenta de gel;2 componente chimice:PG si GAG.Fibre conj :3 tipuri:collagen,reticulina si elastice. Fibrele de collagen cele mai raspandit,se gasesc in toate varietatile de t.conj;confera stabilitate si rezistenta la tractiune;la MO:cele mai groase 1-20 nm;apar fie isolate fie grupate in fascicule;nu se ramifica;nu se anastomozeaza;se evidentiaza cu coloranti acizi-eozina;Van gieson si He cu albastru de metal,Masson;La ME: fibra de collagen este formata din fibrile de collagen;fibrilele prezinta striatii transeversale care se succed regulat la intervale de 64M;Compozitia chimica:fibrila-molec de collagen aranjate in 2 siruri || ;3 lanturi polipetidice alfa rasucite in triplu helix;intre lanturi se stabilesc leg de H;Gly 33%;Pro12%;Ho-Pro 12%;Ho-Lys 9%; Colagen de tip I formaeaza fibrile>fibre->fascicule; in os,dentine,tendoane,ligamente si derm; este colagenul cu cea mai mare rezistenta la intindere;Colagen de tip II;form fibrile(dar nu si fibre) in cartilajul hialin rezistent la presiuni intermitente;collagen tip III form fibrele de reticulina;se gaseste in organelle limfoide,maduva hetamogena,peretii vaselor;;Fctii:sustinere,asigura capacitatea de deformare a organelor;Colagen tip IV nu formeaza fibrile si fibre;formeaza retele in membr bazale ale epit;fctie de sustinere si bariera de filtrare; Sinteza colagenului se realizeaza de fibroblast,condroblast,osteoblast,cel epiteliale;in 2 etape: 1.intracelular: (sinteza lanturilor de proaolfa la nivelul RER;hidroxilarea Pro;Lys;glicozilarea lanturilor Proalfa;unirea lanturilor de proalfa in triplu helix;formarea molec de pro-colagen ;impachetarea mol in vezicule de secretie in complexul Golgi;excitarea lor) 2.extracelular ( scindarea moleculelor de procolage la capete;agregarea molec de collagen rezultate in fibrile->fibre->fascicule de collagen;)Degradarea colagenul se realizeaza in || cu sinteza;este realizata de colagenaze;Exista boli datorate deficitului sintezei de collagen(scorbutavitaminoza C); Fibrele de reticulina-fibre de sustinere,mai flexibile decat cele de collagen;se gasesc in : mad.hemat;organe limfoide,ficat,gl.endocrine, jurul capilarelor; La MO: cele mai subtiri fibre conj: diam 0.5-1 nm;isolate/ramificate si anastomozate in retele;se evidentiaza cu reacti aPAS si impregnare argentica;La ME: au aspect asemanator fibrelor de collagen dar fibrilele sunt mult mai subtiri;Strctura biochimica:molec de collagen tip II se deosebesc de

fibrele decolagen printr-o concentr mai mare de glicoprot; Fibre elastice:mai rare;se gasesc in t.conj lax dar isolate;peretii arterelor mari;organelle extensibile;La MO:fibre subtiri cu diam de 1-2 n;puternic ondulate,sinuoase;nu se ramifica,dar se pot anastomoza in retele;se coloreaza cu eozina si orceina;Structura chimica;o componenta centrala(molec de elastina se leaga covalent intre ele si form o retea cu proprietati elastice;)Periferica(molec de fibrilina cu rolul de a mentine forma fibrei elastice)Sinteza elastinei este realizata de fibroblaste sic el musc netede din peretii vaselor;Degradarea fibrelor elastice de elastaze produse de fibroblast si macrophage;turnover-ul elastinei este f lent; T.conj lax: cel mai raspandit t.conj;se gaseste in corionul nucoasei organelor cavitare, dermul papilar, hypoderm;Structura:contine cellule de toate tipurile fixe si migrate;fibre de collagen,elastice(izolate) si reticulina(rare);substanta fundamentala-abundenta puternic hidratata-ocupa ochiurile largi dintre fibre;f.bine vascularizat si inervat;fctii de sustinere nutritive si imunitar; T.conj dense: in struct lor predomina fibrele de collagen dispuse in fascicule;se impart dupa moduul de dispunere al fasc in dense ordonate si neordonate;T.conj dens neordonat se gaseste in dermul profound,tunica submucoasa a tubului digestive,capsulele organelor; predomina fibrele de collagen grupate in fasc groase dispuse in toate sensurile;subst fundamentala redusa,cellule putine mai ales fibroblaste;T.conj dens ordonat:fasc de collagen orientate in aceeasi directie (||);confera mare rezistenta la tractiune;se gasesc in tendoane ,ligamente si aponevroze; T.conj.reticular: se gaseste in organelle limfoide si maduva hematogena ;este format din cel.reticulare(cel.stelate,situate de-a lungul fibrelor; se anastomozeaza prin prelungiri), fibre de reticulina(formeaza o retea in structura organelor respective ) si subst fund;Fctii de sustinere si imunitara prin cel reticulare; T.conj.elastic: se gaseste inligamentele vert,cefei si suspensor al penisului;contine fibre elastice subtiri care frm retele;subst fund redusa;cel putine(fibroblaste); T.conj.mucos: se gaseste in cordonul ombilical pulpa dintilor tineri;predomina in structura sa subst fund(abundenta ,gelatinoasa,bogata in a.hialuronic) si fibre de collagen; T.adipos alb: larg raspandit (15-20% din greutate la B si 20-25% la F)se gaseste in hypoderm,jurul unor organe(rinichi;glob ocular)si vase sangvine;mezenter; Celulele se numeste adipocite albe grupate in lobuli adiposi separate de septuri

conjunctive fine;La MO: cel mari,poligonale cu diam de 50-150n;continut clar; nucleu turtit,excentric;cel contine o sg vacuola lipidica mare care impinge nucleu la periferie;citopl dispusa la periferie ca un unel subtire,acidofil;La ME: in citopl se gasesc :mitocondrii f numeroase si REN bine reprezentat;adipocitele sunt inconjurate de fibre de reticulina,iar printer ele se gasesc multe capilare sangvine si terminatii nervoase;Fctii:rezervor de energie;izolator termic al corpului;asigura protectia organelor vitale;amortizor de socuri; T.adipos brun: se gaseste ;a fat si nou-nascut in anumite reg-cervicala;axilara;subscapulara;dupa 2 luni involueaza si dispare;adipocitele brune se grupeaza in lobuli adiposi;sunt mai mici decat adipocitele albe-20-30 n;forma poligonala;nucleu rotund,central;citopl abundenta,aspect spumos,contine multe vacuole lipidice mici care nu fusioneaza;La ME: se observa mitocondrii;REN si complexul Golgi; Rol termogenetic(produce energie sub forma de caldura) Tesutul cartilaginos - este o varietate de tesut conjunctiv adaptat pt fctia de sustinere -comp.structurale cellule cartilaginoase (condroblaste si condrocite) -matrice condroblastele cellule tinere cu rol in sinteza componentelor matricei -se gasesc in RER , ribozomi , ap. Golgi condrocitele cellule mature care nu se mai divid si care nu se mai sintetizeaza matricea alcat din fibre si subst fundamentala fibrele - contin collagen de tip 2(95%din fibre sunt de acest tip) -elastice , reduse substanta fundamentala foarte bogata in GAG,sulfatati,condroitin sulfati,keratan sulfati .aggregate mari de PG care atrag o cantitate mare de apa-->rezistenta la compresiune si flexibilitate lipsit de vase si nervi se hraneste prin difuziune de vasele pericondului 3 tipuri dupa aspectul matricei - hialin- elasticfibros Cartilajul HIALIN este cel mai raspandit si cel mai bine reprezentat,formeaza scheletul embrionar,cartilajele articulare si lombare;se gaseste in peretele cailor respiratorii,in cartilajul de crestere ; foarte rezistent la compresiune si flexibil;are rol de sustinere ; Condrocitele sunt asezate in lacune matriceale , cele tinere la periferie iar cele mature central unde se dispun fie isolate , fie in grupuri de 2-8 celule numite grupuri izogene ; cellule ovoide,nucleu central,citoplasma bazofila;-fibre de collagen de tip2 ; foarte subtiri dispuse in retea; nu sunt vizibile la MO deoarece au acelasi indice de refractie k substanta fundamentala in care sunt incluse ; Substanta fundamentala elem essential pentru identificare ;

- abundenta , aspect omogen; - intens bazofila pentru ca este bogata in GAG de tip condroitin si aggregate de PG ; - este acoperit de pericondru , are 2 straturi : - intern-condrogen(formeaza noi cellule cartilaginoase); - extern fibros(bogat in fibre de colagen)-terminatii nervoase , vase sangvine care asigura nutritia cartilajului prin difuziune ; Cartilajul elastic mai rar intalnit ; intalnit in zonele cu flexibilitate mare(epiglota , pavilionul urechii); - predomina fibrele elastice dispuse in retea in jurul celulelor ; - condrocitele situate in lacune,in grupuri mici de cate 2-3 celule, in ochiurile retelei elastice; substanta fundamentala redusa; - inconjurat de pericondru si cartilaj elastic ; CARTILAJUL FIBROS rezistent la compresiune si intindere ; - se gaseste in discurie intervertebrale si simfiza pubiana ; - fibre de collagen de tip 1 dispuse in fascicule groase care formeaza unghiuri ascutie unele cu altele si au aspect penat ; condrocite situate in lacune si dispuse in siruri; substanta fundamentala redusa ; - nu este acoperit de pericondru ; TESUTUL OSOS varietate de tesut conjunctivcu rezistenta si densitate mare ; - functii =mecanica ,sustine partile moi ; =protectia unor organe vitale(encefal , inima , plaman);=adaposteste maduva hematogena;=deposit de calciu,fosfati si alti ioni;=locomotie(parghii pentru muschi); structura =cellule osoase(osteoprogenitoare,osteoblaste,osteocite,ost eoclaste);=matricea osoasa ; celulele osteoprogenitoare sunt slab differentiate,asemanatoare celulelor mezenchimale; se gasesc in periost si endost,au capacitatea de a se evidential in osteoblaste. OSTEOBLASTE-celule formatoare de os ; secreta matricea preosoasa nemineralizata osteoid (acest process este completat ulteriorprin depunere de saruri de calciu);la suprafatza tesut osos in grupuri;-celule ovoide cu nucleu excentric,citoplasma bazofila bogata in RER si aparatul Golgi bine reprezentat; - contin fosfataze alkaline cu rol in mineralizarea matricei;- dup ace sintetizeaza matricea , osteoblastele se transforma in osteocite; OSTEOCITE cellule mature derivate din osteoblaste;-in lacunele matricei ;-celule turtite cu prelungiri care se anastomozeaza prin jonctiuni gap cu prelungirile celulelro invecinate;= prelungirile sunt situate in canalicule care pornesc de la fiecare lacuna osoasa ; - canaliculele sunt importante deoarece asigura difuziunea substantei nutritive spre osteocite;- rol mentinerea matricei osoase ; OSTEOCLASTE celule fagocitare care rezorb matricea osoasa ,avand rol in remodelarea osului;origine : in maduva hematogena intr-o celula precursoare comuna cu a osteocitului; sunt cellule gigante cu dimenstiuni 20-100 microni ; -contin

zeci de nuclei;- se gasesc la suprafata tesutului osos , trabeculelor in niste depresiuni numite lacune Howship formate prin rezorbtia enzimatica a osului ; - citoplasma acidofila,contine numeroase mitocondrii, ap Golgi,ribozomi in nr mare; - secreta colagenaza si alte proteogenaze care digera matricea osoasa ; -activitate controlata hormonal ; -peathormonul : stimuleaza osteoclastele , ridica calcemia ; - calcitomina : predomina in tiroida , effect inhibitor,scade calcemia ; MATRICEA OSOASA organica(35%)si anorganica(65%); partea anorganica substante minerale de tipul:fosfat de calciu , cristale de hidroxiapatita dispuse in jurul fibrelor de collagen;asigura duritatea matricei; partea organica fibre de collagen de tip1 ;substanta fundamentala contine GAG si monomeri de PG;mai contine GP specifice(osteonectina care leaga cristalele de hidroxiapatita de fibrele de colagen); CONJUNCTIVA VASCULARA periost , endost .. foite care acopera suprafete exterioare si interioare ale osului ; periostul este alcatuit din 2 straturi : intern(osteogenic) si extern (fibros) . stratul intern este bogat in cellule osteoprogenitoare capabile sa se diferentieze in osteoblaste in cond de stimulare . stratul extern este bogat in fibre de collagen si mase sangvine care patrund in masa osoasa ; din periost se desprind fascicule de collagen care patrund in matricea osului si solidarizeaza periostul de os ; fibrele de collagen se numesc si fibrele Sharpey; ENDOSTUL captuseste masa osoasa la interior atat la nivelul diafizelor cat si al epifizelor ; - contine 1-2 straturi de cellule osteoprogenitoare. TIPURI DE TESUT OSOS : tesut osos primar (imatur)si tesut osos secundar (matur , lamellar). TESUTUL OSOS PRIMAR este primul tesut osos care apare in cursul dezvoltarii embrionare sau in cursul separarii fracturilor ; este temporar si inlocuit la adult cu osul secundar ;-orientare neregulata a fibrelor de collagen;-continut scazut de saruri minerale ; TESUTUL OSOS SECUNDAR dispunere foarte ordonata a materiei in forma de lamele osoase .este de 2 tipuri-compact(havesian) si spongios(trabecular); TESUTUL OSOS COMPACT in diafiza oaselor lungi si corticala oaselor scurte ; - matricea sub forma de lamele osoase ; lamelele formeaza 3 tipuri de structuri:1)osteoanele (sist haversiene);2)sis interhaversiene(interstitiale);3)sis circumferentiare(de 2 tipuri : intern si extern); OSTEONUL unitatea structurala a osului compact ; - formatiune cilindrica orientate || cu axul lung al diafizei ; - format dintr un canal special numit canal Havas inconjurat cu 4-20 lamele osoase concentrice; - tesut conjunctiv lax , vase si nervi ; comunica cu canalul medular prin canale transversale numite canale Volkmann;-lamelele din jurul canalului havers contin matricea osoasa cu lacune in care se gasesc osteocite ; - -contin fibre

de collagen dispuse helicoidal ,spiralat fiind paralele unele cu altele in fiecare lamella ; Sist interhaversiene grupuri de lamele incomplete situate printre osteoane ; - resturi de osteoane distruse in timpul remodelarii osoase ; sisteme circumferentiare format din lamele circulare continue;- unele sunt dispuse sub periost unde formeaza sist.circumferentiar extern ;- altele sunt dispuse in jurul cavitatii medulare sub endost unde formeaza sist circumferentiar intern; TESUTUL OSOS SPONGIOS -formeaza 20%din masa osoasa;-sustin partea interna a epifizelor oaselor scurte si late ; - format dintr o retea de trabecule osoase subtiri orientate in functie de solicitarile mecanice ; - trabeculele sunt formate din lamele osoase necentrate insa de canale Havers; - contin lacune cu osteocite ; - intre trabecule sunt spatii numite areole cu forme si marimi diferite , care contin maduva osoasa . Sangele:Tip particular de t. conj., deoarece are matricea EC fluida,V total = 5 L, Format din plasma (54%) si celule sanguine = elem figurate (46%) Hematiile:5 mil / mm3 sg barbat; 4,5 mil/mm3 sg femeie; Celula anucleata, diametru=7,5 microni; Forma disc biconcav-> suprafata de schimb maxima la volum minim; Pe frotiu este rotunda (vazuta din fata), forma de piscot (profil);Culoare : rosie-portocalie (pe frotiu) datorita Hb care se comporta ca o proteina bazica cu afinitate pt coloratii acide;Mai intensa la periferie, mai palida in centru datorita formei de disc biconcav -> mai subtire in centru Citoplasma ME amorfa,densa,lipsita de organite;Citoschelet bine reprezentat care cuprinde microfilamente si microtubuli -> mentin forma si flexibilitatea Dpdv chimic:Contine proteine structurale,Enzime glicolitice (energie),Carboanhidraza (fixeaza si cedeaza Co2 de pe Hb) Hb 33% - transp gazelor prin sange;14 g/L femei, 16 g/L barbate;hemul p activa se combina reversibil cu O2;Globina proteina bazica cu 4 lanturi; Membrana :pe fata interna citoschelet membrana f dezvoltat format din molecule fibrilare de spectrina in retea -> mare flexibilitate si mentine forma;pe fata externa antigenele de grup sanguin A+B si factorul RH (85% din populatie);origine maduva hematogena;durata de viata 120 zile;distruse in splina si ficat de macrofag;fct:transp O2 plamani ->tesuturi;transp CO2 tesut ->plamani Leucocite:celule sanguine cu rol in apararea orgs. impotriva agentilor infectiosi; 3.000 10.000/mm3 sg;Isi exercita fct de t conj unde ajung prin diapedeza (strabat spatiile dintre celulele endoteliale ale capilarelor si astfel trec din sg in t conj acumulandu-se la locul infectiei) -> sunt atrase de factori chemotactici eliberati de celulele

din focarul inflamator;Au in citoplasma granule azurofile (primare) lizozomi care contin enzime hidrolitice, peroxidaza cu rol antibacterian; Neutrofilele:3.000 6.000 /mm3 sg (55-70%); Forma rotunjita ,diametru 10-12 microni;Nucleu heterocromatic, 2-5 lobi uniti prin uniti prin punti de cromatina;cu cat celula este mai imbatranita, cu atat nr de lobi este mai mare;La femeie corpusculul Barr(3-5% din neutrofile); Citoplasma :slab acidofila, roz-palid (coloratia May Grunwald-Giemsa),Putine organite;Are granulatii specifice, secundare atat bazice cat si acide:Contine subst cu act antibacteriana lizozim (distruge peretele bacteriilor), fosfataza alcalina, proteine bazice, lactoferina (act. bacteriostatica),Granuulatii primare reduse 20%; Membrana emite pseudopode care ii permit sa se deplaseze in tesut cu viteza mare; Origine maduva hematogena (in celula stem);Durata de viata :Cateva ore = 6 ore (in sg),24-48 ore (in tesut)-Mult mai mica decat a macrofagelor care pot ramane in tesut luni de zile;Fct - distrugerea bacteriilor si a altor factori infectiosi prin fagocitoza;Infectie severa neutrofilie;Acumularea bacteriilor, resturilor nedigerate la locul infectiei formeaza puroiul Acidofilele:2-4%;Celula rotunjita ,diametru 1014;Nucleu bilobat;Citoplasma acidofila cu numeroase granule specifice mari cu diametru=1, colorate in rosu-portocaliu distribuite uniform;ME granulele au 2 componente : miez cristaloid dens care contine proteina bazica majora cu rol in distrugerea parazitilor; si matrice amorfa care contine hidrolaze acide ,peroxidaza si histaminaza;contine granule primare in numar redus, contin mieloperoxidaza;origine maduva hematogena;durata de viata in sg cateva ore -> 2 zile; fct fagociteaza complexele antigen anticorp;au capacitatea de a distruge anumiti paraziti (helmiti);intervin in infectiile parazitare;eozinofilie reactii alergice, infestari cu paraziti Bazofilele:cele mai rare leucocite 0,5%;forma rotunjita ,diametru=10-12;nucleu incomplet segmentat, forma neregulata;citoplasma granule specifice mari intens bazofile albastru inchis spre negru, distribuite neuniform,acopera si mascheaza nucleul; contin substante similare cu cele din granulele mastocitului(histamine);membrana receptori pt IgE;origine maduva hematogena, probabil intr-o celula precursoare comuna cu a mastocitului;durata de viata in sg cateva ore;fctfagociteaza bacterii; putere de fagocitare mai slaba;intervine in r. alergice in mod similar mastocitului Limfocite:25 35%;Celula rotunjita, diametru 69;Apar pe frotiu si limfocite mari (10-15miu) in

proportie redusa;Nucleu nesegmentat mare, sferic, heterocromatic cu aspect de pata de cerneala ;Citoplasma redusa ca un inel bazofil in jurul nucleului;Albastru deschis;Contine granulatii primare rare, rosu stralucitor;Clasificare dupa fct :Limfocite B 15%;Limfocite T 80%;Limfocite nule 5% Limfocite B:Implicate in rasp. Imun mediat umoral;Origine maduva hematogena,unde are loc si maturarea lor;Migreaza pe cale sanguina in organele limfoide secundare: ggl, amigdale, splina; O parte se transf in plasmocite care produc anticorpi,Cealalta devin limfocite cu memorie - A si B - la contactul cu antigenul Limfocite T citotoxice:Distrug celulele infectate cu virusuri prin secretia unor subst care declanseaza apoptoza (moarte celulara programata) Limfocite T helper:Secreta limfokine subst care stimuleaza alte celule immune: limfocitele B, macrofage Limfocite T subpresoare:Inhiba rasp limfocitelor B cand acesta este indreptat asupra structurilor self;Origine maduva hematogena de unde migreaza in timus unde se matureaza -> cale sanguina in org limfoide sec, unde ocupa alte zone decat limf B -> zone timodependente;Durata de viata in sg:Cateva luni (B);Cativa ani (T);Limfocitoza infectii rivale, inflamatii cronice Monocitele:3-10%;Cele mai mari ,diametru 1220;Nucleul are forme variate, cel mai frecvent reniform;Cromatina dispusa in tabla de sah;Citoplasma abundenta ,bazofila, albastru cenusiu;Granule primare mai numeroase decat limfocitele;Membrana emite pseudopode si are receptori pt IgG;Origine maduva hematogena;Durata de viata : In sg 1-2 zile;In tesut cateva luni;Fct fagociteaza bacterii, celule imbatranite, resturi celulare (particule mari) Trombocitele:150.000 400.000 /mm3 sg;Fragmente mici, diametru 3-5;Anucleate, forma neregulata (stelata);Citoplasma str complexa, prezentand 2 zone diferite morfologic si fct:Periferica clara =hialomer;Interna, aspect fin ,granulat = granulomer; Hiamloerul are miofilamente contractiile de actina si miozina care permit modif formei trombocitului si contine microtubuli dispusi la periferie;Granulomerul organite, incluziuni de glicogen, granule cu marimi si densitati diferite care depoziteaza subst implicate in coagulare:Granule alfa fibrinogen, factorul IV plachetar, V, VIII; Granule delta depoziteaza ioni de Ca2+, subst. vasoconstrictoare;Origine maduva hematogena, intr-o celula precursoare numita megacariocit;Durata de viata in sg 10 zile ,in splina sunt distruse de macrofage;Fct: Coagulare,Procese imune, inflamatorii ,Vindecarea

plagilor, eliberand angiogeneza

subst

care

stimuleaza

Tesutul muscular: alcatuit din cellule alungite,inalt specializate structural si infrastructural.adaptate la functia de contractie si scurtarea celulei intr-o anumita directie;Miocitele se numesc fibre musculare;miocitele contin miofilamente-substratul contractiei musculare,pot forma unitati isolate sau se asociaza cu t.conj,formatiuni vasculare si nervoase rezultand muschii. T.musc.striat scheletic.-formeaza musculature scheletica care impreuna cu scheletul formeaza ap.locomotor;intra in componenta unor visecere(musculat cavit bucale si a faringelui;tunica musc. din 1/3 sup a esofagului si sfincterul anal extern)si formeaza muschii laringelui,sfincterului uretral extern;mushchii extrinseci ai globului ocular;origine:mezoblastica;se form in perioada embrionara din miotonul somitelor alcatuit din cel musc tinere nediferentiate,promioblaste(cel de forma stelata,cu nucleu mare eucariot,citopl redusa slab bazofila,angajata in prelungiri).Din promioblaste se diferentiaza mioblastele(mononucleate,rotund-ovalare;nucleu mare, central, citopl bazolfila,cu numerosi poliribozomi liberi)prin fuziunea cap la cap a mioblastelor se formeaza miotuburi-formatiuni sincitiale;miotubulul se matureaza si diferentiaza in fibra musculara striata-delimitata de sarcolema cu numerosi nuclei situati in sarcoplasma periferica si miofibrile cu bandare transversala,in sarcoplasma centrala. T.muscular striat de tip cardiac:format din cel musculare miocardocitece alcatuiesc miocardul.Se gasesc 2 tipuri de cel miocardice lucratoare(care form miocardul propriu-zis;sunt organizate in fascicule anastomozate delimitate de t.conj bogat vascularizat ce constituie perimisium)nodale(care formeaza sistemul excitoconductor,cu rol in generarea si conducerea impulsurilor de contractie la miocardul propriuzis;).Miocardul este acoperit de epicard.Epicardul e alcat din mezoteliu(ep pavim simplu de orig mezoblastica-reprezinta foita viscerala a pericardului seros) si un strat submezotelial.Endocardul reprez invelisul int care captuseste separate juma dr si juma stg a cordului;este alcat din endoteliu;strat subendotelial si strat subendocardic; T.muscular neted-nu form oragen anatomic individualizate dar alaturi de alte tesuturi intra n constitutia unor organe cavitare;formeaza musc tubului digestive,a cailor urinare si genitale; a cailor respiratorii traheo-bronsice;tunica medie a arterelor,venelor si vaselor limfatice mari;Miocitele netede se prezinta ca cel alungite in forma de fuss au suveica;dimens 20-200nm lung si 3-10 nm grosime;prezinta o zona centrala mai ingrosata si exremitati efilate ,ascutite vizibile in starea de contractie;Membr plasmatica a miocitelor prez la ext o membrane bazala sub forma de retea

delicate alcatuita din fibre reticulare;prezinta ariile dense,caveolele si jonctiuni intercelulare de tip GAP;Sarcoplasma contine organite celulare comune(ReN,poliribozomi liberi, mitocondrii;complex Golgi) si miofilamente-org specifice.Miofilamentele nu au organizare sarcomerica si ca urmare sarcoplasma nu prezinta bandare transeversala.Sarcopl este acidofila si la MO apare omogena; ESUTUL NERVOS 2 tipuri de celule: neuronii: conduc impulsul nervos nevrogliile: rol de susinere i protecie ~ 1010 neuroni i de 10 ori mai multe nevroglii Fiecare neuron funcioneaz individual, dar e capabil s influeneze funcia celorlali neuroni. Un mod de a realiza acest lucru e prin contiguitate = contactul ntre neuroni prin jonciuni speciale = sinapse (primesc stimuli i transmit poteniale de aciune metabolic i homeostazic, reciclarea neurotensmitorilor scuri, i a ionilor, de a ntreine neuronii astfel nct acetia s poat genera i conduce impulsul nervos. NEURONII STRUCTURA GENERAL :3 componente : dendritele prelungiri multiple, bogat ramificate, cu rol de recepie a stimulilor 2. corpul celular (soma, perikarion) = centrul metabolic al neuronului i zon de recepie 3. axonul - prelungire unic, rol de a declana, conduce i transmite impulsul nervos la alte celule. CLASIFICAREA NEURONILOR 1. Dup funcie:senzitivi; -motori; -de asociaie majoritatea conecteaz n. senzitivi i motori i integreaz informaiile 2. Dup nr. de prelungiri:-bipolari; -multipolari; -pseudounipolari N. bipolari-o dendrit i un axon, n. din mucoasa olfactiv, n. din ggl. acustic i vestibular N. multipolari un axon i mai multe dendrite; 99% din n. ex. neuronii din cornul anterior al MS, n. piramidali din cortex N. pseudounipolari -neuronii senzitivi din ggl. Spinali; o prelungire axonal se divide n 2 ramuri lungi n vecintatea corpului celular -una ajunge la periferie -alta merge spre SNC . 3. Dup lungimea axonului: -N. Golgi de tip I; neuroni de proiecie cu axon lung (Ex: n. din ariile motorii ale scoarei cerebrale) -N. Golgi de tip II, neuroni de asociaie cu axon scurt Perikarionul formeaz n SNC substana cenuie, n SNP ganglionii ; mrime i form variat(stelat, fusiform, rotund, piramidal, piriform) Conine -nucleul -majoritatea organitelor -elemente de citoschelet -incluziuni Nucleul-mare, central, eucromatic, cu nucleol voluminos. Organitele RER i ribozomi liberi - formeaz mpreun corpii Nissl se extind i la baza

dendritelor, dar nu n axon. Se evideniaz cu metoda Nissl, cu colorani bazici. aparat Golgi - lng nucleu rol n formarea veziculelor sinaptice; mitocondriii Elementele de citoschelet:Neurotubulii; microtubuli care se extind i n prelungiri se asociaz cu proteine motorii asigur transportul veziculelor de la som la extremiti. Neurofilamentele - filamente interm. susin prelungirile i menin forma lor Incluziuni de lipofuscin pigment galben, se acumuleaz cu vrsta melanin - n substana neagr din mezencefal !!! Neuronii nu au rezerve de glicogen au nevoie de aport constant de glucoz din snge. Exist o populaie de neuroni n anumite zone ale SNC (n jurul ventriculului III), care sunt capabili de diviziune deci exist o regenerare a creierului. Exist o populaie de neuroni n anumite zone ale SNC (n jurul ventriculului III), care sunt capabili de diviziune deci exist o regenerare a creierului. Zona din jurul centriolului servete ca punct de inserie a microtubulilor. Zona din jurul centriolului servete ca punct de inserie a microtubulilor. Centriolii - prezeni n toi neuronii, dei nu se mai divid DENDRITELE (gr. dendron = arbore) prezint pe suprafa spini dendritici fac sinapse cu un nr. mare de cel nervoase Conin:corpi Nissl; toate organitele cu excepia CG; neurotubuli; neurofilamente AXONUL-prelungire unic lung (pn la 1m), format din:1.con de emergen axonal; 2.segment de conducere 3.arborizaie terminal

Conul axonal por. Iniial locul n care are loc sumarea stimulilor i declanarea impulsului nervos. Segmentul de conducere rol n conducerea i.n.- lent, la axonii amielinici -rapid, saltatorie la axonii mielinizai Poate da ramificaii colaterale, perpendiculare pe axon. Citoplasma axonal (axoplasma) conine neurotubuli i neurofilamente mitocondrii i vezicule sinaptice n butonii terminali complet lipsit de ribozomi i RER !!! Toate proteinele axonale se sintetizeaz n perikarion i sunt transportate apoi prin flux axonal meninerea axonului depinde de perikarion. Arborizaia terminal-ramificaii axonale terminale, cu mici dilatri la capete - butoni terminali - prin care axonul face sinapse cu ali neuroni Fibra nervoas alctuit din axon i tecile care l nconjoar;se clasific n: -mielinice i amielinice -centrale i periferice Fibra n. mielinic periferic fomeaz nervii spinali i cranieni alc. din axon nconjurat de 3 teci(teaca de mielin , teaca Schwann , teaca Henle (endonerv) Teaca de mielin - ntrerupt din loc n loc de nodurile Ranvier,segmentul de axon cuprins ntre 2 noduri - internod fiecare internod este nvelit ntr-o singur celul Schwann. Aspectul mielinei macroscopic culoare alb, microscopic nu se evideniaz cu tehnicile uzuale pt c este bogat n lipide (60%) solubile n reactivii histologici ;se evid. prin impregnare cu OsO4 n negru La ME are structur lamelar concentric Funcii -crete viteza de conducere a fibrei de la 1 m/sec la 120 m/sec. Mielina = impermeabil pentru ionii de Na i K PA se propag rapid de la un nod la altul (conducere saltatorie) Mielinogeneza Mielina este format de celulele Schwann prin nfurri succesive n jurul axonului Teaca Schwann continu, format din celule Schwann care nconjoar fiecare cte un internod Teaca Henle nveli fin de tesut conjunctiv cu rol de protecie. Fibre n. Amielinice periferice n structura n. Vegetativi nvelite numai de celule Schwann, fr teac de mielin centrale se gsesc n SC, ca fibre nude- fr teci, axonul n contact direct cu alte celule nervoase. SINAPSA-structur specializat pentru transmiterea impulsului nervos de la o celul la alta CLASIFICAREA SINAPSELOR 1. Dup mec. de transmitere a i.n:- s. chimice (majoritatea) (transmisie prin s. chimice (neurotransmitori) care sunt eliberate n spaiul sinaptic prin exocitoz i acioneaz pe mb. postsinaptic, modificnd PM) Nu. pot produce depolarizarea mb. postsinaptice (n. excitatori) ex acetilcolina hiperpolarizarea mb. (n. inhibitori) ex GABA

S. electrice- jonciuni GAP - transmit ionii direct de la o celul la alta rare la om 2. Dup criteriul topografic *axo - dendritice majoritatea *axo somatice *axo - axonice - rare, de tip inhibitor 3. Funcional -S. excitatorii -S. inhibitorii Componentele sinapsei chimice: -segmentul presinaptic -spaiul sinaptic 20-30 nm -segmentul postsinaptic Sg. presinaptic (butonul axonal)mitocondrii, neurofilamente, vezicule sinaptice cu neurotransmitori Aspectul veziculelor se coreleaz cu funcia sinapselor: V. clare, rotunde - conin acetilcolin (s. colinergice, excitatorii) V. rotunde cu miez central dens - conin norepinefrin (s. adrenergice) V.clare, turtite: conin NT inhibitori Segmentul postsinaptic aparine unei dendrite, perikarion, axon sau celule musculare e lipsit de vezicule sinaptice. Transmisia sinaptic - etape PA ajunge la butonul terminal> >Deschide canalele de Ca din mb.> >Ca intr n celul> >>Exocitoza veziculelor sinaptice> >Eliberarea NT n spaiul synaptic> >Fixarea NT de receptori din mb. postsinaptic = canale ionice Deschiderea canalelor i influxul ionilor n celul Modificarea PM postsinaptic NT pot produce -scderea PM - depolarizarea mb. postsinaptice (nt. excitatori) -creterea PM hiperpolarizarea mb. (nt. inhibitori) Dup ce i exercit efectul, NT este reintrodus activ n butonul presinaptic i reutilizat Excepie: Ach care este degradat enzimatic de aceticolinesteraz. NEVROGLIILE (CEL. GLIALE) Celule asociate cu neuronii, cu roluri de susinere i izolare a neuronilor, metabolic, fagocitar. Clasificare -N. Centrale -astrocite -oligodendroglia -microglia -celule ependimare -N. Periferice -celule Schwann -celule satelite Astrocitul (gr. astros = stea) cea mai mare celul glial, corp celular rotund, cu nucleu eucromatic, central, nr. prelungiri ramificate, care-i dau aspect stelat ; prelungirile nconjoar i nvelesc capilarele, separnd neuronii de vase 2 tipuri de astrocite - Astrocitul fibros (predomin n SA, prelungiri lungi, subiri, slab ramificate citoplasma neomogen, puine organite, nr. filamente intermediare (gliofilamente) ) Astrocitul protoplasmatic(predomin n SC, prelungiri groase, f. ramificate - nconjoar vasele, neuronii i zonele sinaptice pe care le izoleaz, citoplasma mai omogen cu gliofilamente mai rare)

Funcii -suportul structural al es. nervos -prelungirile lor formeaz o barier morfologic ce separ neuronii de vase menin neuronii ntr-un mediu protejat.n repararea leziunilor SNC prolifereaz la locul injuriei i umplu spaiile lsate de neuronii distrui. Stimuleaz formarea barierei hematoencefalice n cursul dezvoltrii creierului. Oligodendroglia (gr. oligos = puin, dendron = arbore) cele mai numeroase 75% localizate n SC, lng perikarioni n SA, printre axoni, mai mici dect astrocitele , nucleu rotund, intens colorat, prelungiri puine, scurte, slab ramificate Funcie:-Prelungirile lor formeaz mielina n SNC; Fiecare o. formeaz teaca de mielin pt. mai muli axoni din jur. Microgliile -celule fagocitare cu origine n monocitele circulante- mai rare, se gsesc att n SC ct i n SA.;corp celular mic, nucleu alungit, heterocromatic. ; prelungiri scurte i rare, cu numeroase expansiuni ce confer aspect spinos.; fagociteaz resturi de neuroni degenerai, microorganisme etc Celulele ependimare- Celule cubice, formeaz un strat ce cptuete ventriculii cerebrali, canalul ependimar i plexurile coroide Roluri:-Regleaz schimburile LCR creier -Secret LCR la nivelul plexurilor coroide Nevrogliile periferice - celule Schwann - dispuse de-a lungul fibrelor nervoase, formeaz teaca de mielin n SNP celulele satelite se gsesc n ggl. spinali, cranieni i vegetativi, dispuse n jurul perikarionilor rol de susinere. HEMATOPOIEZA Hematopoieza este procesul care asigura formarea si reinnoirea continua a celulelor sangelui periferic. In general se pastreaza un numar relativ constant de celule circulante iar hematopieza permite si ajustarea necesitatilor organismului de anumite tipuri celulare la un anumit moment dat. Astfel, in hemoragii este crescuta sinteza de hematii, in infectii este crecuta sinteza de granulocite etc.Etapele hematopoiezei Etapa prenatala Exista mai multe locuri: etapa mezoblastica (mezenchimala, prehepatica) care dureaza in perioada L1-L3 de viata intrauterina (I.U.). Hematopoieza are loc in insulele sangvine din peretele sacului vitelin. Apar primii precursori ai celulelor liniei rosii, care au doua particularitati: sunt nucleate si contin Hb Gower embrinara (?2?2). etapa hepatosplenica: se suprapune partial peste prima etapa, durand L2-L9 I.U. La un anumit moment este cea mai importanta (in L4-L5 I.U.) dupa care scade ca importanta datorita etapei mieloide. In L3-L4 apar granulocitele iar in L5 apar limfocitele. Precursorii liniei rosii au HbF (fetala) - ?2?2. Productia

de HbF scade treptat, la nastere fiind de 2% din totalul de Hb pentru ca mai tarziu sa dispara. etapa mieloida - debuteza semnificativ la sfarsitul L3 - inceputul L4 I.U. Ea creste ca importanta in a doua jumatate a sarcinii. Precursorii liniei rosii au HbA (adult - ?2?2). Conceptia actuala asupra hematopoiezei 1. Celula stem are capacitate migratorie asemenea limfocitelor, care au origine in MRH si se gasesc in tranzit in sangele periferic. Dintr-o celula stem rezulta 1000 de celule din sangele periferic. 2. Celula stem pluripotenta are morfologia necunoscuta. Ar fi asemanatoare monocitului sau limfocitului. 3. Celulele stem circulante pot coloniza: ajung din maduva osoasa in splina sau ficat care devin locuri de hematopoieza extramedulara. 4. Celula stem sta la originea tuturor liniilor hematopoietice. Celula stem pluripotenta reprezinta o populatie de celule nediferentiate, capabile de diferentiere in toate liniile hematopoietice. 5. Celulele stem au capacitatea de autoreinnoire. Daca o celula stem se divide, se formeaza doua celule identice. Una o inlocuiste pe cea de provenienta, inactiva functional iar cealalta prolifereaza dand nastere elementelor figurate. Cu cat sunt mai nediferentiate, cu atat celulele au capacitate mai mare de autoreinnoire.