Functia expresiva a semnelor de punctuatie

1) Punctul Expresivitatea in prop. eliptice Ex. Tacere. Octombrie. Ploua. Expresiv cand are val intr-un plan narativ ce sugereaza enumerarea, relatarea in flash, dinamic, a unui imagini, elemente de atmosfera esentiale pt. redarea expresiva a naratiunii: Ex. In stanga, morti. In dreapta mortii. Fulgi mari si albi. Durere. Sange. Obuze. Moarte. 2)? nu se recomanda in general, in naratiunea ca sub. la ex. de creativitate. Exista insa o exceptie: imediat dupa declansarea intrigii in prop. care contureaza, la nivel sinestezic, elem. de atmosfera- care reliefeaza trairile naratorului Ex. Traiam sau visam?; Sa fie oare posibil? 3)! - cand marcheaza uimirea in fata unei situatii absolut imprevizibile / neasteptate ex. Incredibil! De necrezut! (Spre final sau in continuarea elem. de atmosfera) 4) (cratima) -cand reda stilistic functia de superlativ absolut a unui adj. /adverb In-cre-di-bil! Fru-moa-sa!

5)

la final ( ex: .. Cat de mult urasc zeii 6) ; (punct si virgula) val. expresiva cand se enumera fapte disparate ale caror detalii au o mare importanta in concentrarea faptelor => DENSITATE EPICA. Ex. X, omul care facea pace in juru-i cu o simpla privire; care .; care;

6)

linia de pauza are val. expresiva pt. ca formeaza enunturile eliptice: enumeratie: ...-- asa imi imaginez adesea paradoxul prieteniei x - un munte de om X - ce deliciu mistic al prieteniei!