ANUL II * NR.

5 * MAI 2007

Seceta de miliarde
pagina 4

U.E. ne vrea producatori de caviar

pagina 6

Sumar
PAG. 4 6 9 11 12 14 17 20 TITLU SECETA DE MILIARDE U.E. NE VREA PRODUC|TORI DE CAVIAR SEMINAR PRIVIND EXPERIEN}ELE AGRICOLE ALE ROMNIEI {I ITALIEI AGRANA {I-A DUBLAT PROFITUL PROHIBI}IA PESCUITULUI ~N 2007 ALBINELE - PRIMUL AVERTISMENT DESPRE PERICOLUL OMG-URILOR INTERVIU - Anghel Burghil\, Director General FATA Asigur\ri Agricole S.A SOIA MODIFICAT| GENETIC SE ~NTOARCE

MAI 2007

Editorial

SECETA DE MILIARDE
~n prezent, seceta este subiectul la ordinea zilei `n agricultur\ [i nu numai. Bombarda]i de cifre [i statistici `ngrijor\toare am `ncercat s\ facem o scurt\ analiz\ a fenomenului. C`t de mari s`nt efectele sale [i c`t de calamitate s`nt unele jude]e dar [i ce m\suri au fost luate. Seceta a pus pe jar [i autorit\]ile determin`nd Guvernul s\ dubleze subven]ia pentru iriga]ii, f\r\ a cunoa[te `n detaliu suprafa]a afectat\ de secet\. "Guvernul dubleaz\ subven]ia pentru iriga]ii", a anun]at premierul T\riceanu, mar]i 15 mai anul curent, dup\ reunirea Comitetului pentru situa]ii de urgen]\. Mai mult T\riceanu a declarat c\ i-a cerut ministrului Finan]elor [i Economiei, Varujan Vosganian s\ opreasc\ exportul de electricitate la Hidroelectrica. Subven]ia pe hectar reprezint\ 70% din costul iriga]iilor. Totodat\ s-a stabilit extinderea termenului de decontare a facturilor pentru iriga]ii de la 30 la 60 de zile, precum [i furnizarea la un pre] avantajos a energiei electrice produse de Hidroelectrica [i Nuclearelectrica. Suprafa]a de teren agricol care poate fi irigat\ de Ministerul Agriculturii [i Societatea Na]ional\ de Imbunat\]iri Funciare este de 700.000 hectare, dar nu au

MAI 2007

fost contractate decat 357.000 hectare, din care s-a solicitat irigarea a doar 35.000 hectare, conform datelor prezentate de premier. "Nu este vorba de lipsa de actiune la nivelul institutiilor statului. Au fost depuse solicitari de irigatii doar pentru 10% din suprafa]a contractat\ [i 5% din terenul care poate fi irigat", a declarat iritat T\riceanu, care a ad\ugat c\ multe echipamente ale sistemelor de iriga]ii au fost furate dup\ 1990. Ministrul Agriculturii, Decebal Traian Reme[, a refuzat s\ precizeze suprafa]a aproximativ\, afectat\ de secet\, iar `n diminea]a zilei de mar]i, 15 mai 2007, la Ministerul Agriculturii a fost convocat\ o [edin]\ de urgen]\ unde s-a discutat despre situa]ia din zonele afectate de seceta prelungit\. "Nu voi fi `n niciun fel de acord s\ declar\m calamitat\ o suprafa]\ pentru c\ nu se apeleaz\ la sistemul de iriga]ii", a spus ministrul Decebal Traian Reme[. "Indiferent c`te explica]ii, c`te justific\ri [i trimiteri la tarife care trebuie pl\tite este inadmisibil s\ nu fi contractat dec`t jumatate din suprafa]a irigabil\, de[i se [tie c\ seceta poate s\ dureze. E inadmisibil ca numai 10% din suprafa]a contractat\ s\ fi fost udat\", a mai ad\ugat ministrul Agriculturii. De asemenea el a mai cerut o situatie din partea a 17 judete privind suprafetele irigate. Autorit\]ile din mai multe jude]e din ]ar\ `ntre care Dolj, Constan]a, Olt, Cara[-Severin, Giurgiu [i Ia[i au cerut ca acestea sa fie declarate zone calamitate. Ei spun c\ mari suprafe]e agricole s`nt deja compromise din cauza secetei prelungite. Situa]ia cea mai trist\ pare a fi pentru locuitorii din comuna Rast, jude]ul Dolj. Dup\ ce inunda]iile le-au distrus, anul trecut, tot ceea ce cultivaser\, acum culturile de gr`u [i floarea soarelui s`ntcompromise din cauz\ c\, spun autorit\]ile, sistemul de iriga]ii nu func]ioneaz\. Petre Moraru petremoraru@gmail.com

MAI 2007

U.E. NE VREA PRODUC|TORI DE CAVIAR

Recent, `n plin\ agita]ie politic\ autohton\, un oficial al Uniunii Europene transmitea autorit\]ilor romne un semnal inedit. Aflat `n vizit\ la Bucure[ti, directorul general al Direc]iei Generale de Pescuit din cadrul CE, Fokion Fotiadis, a afirmat, `n cadrul unei `nt`lniri cu ministrul agriculturii, Decebal Traian Reme[, ca Romnia are poten]ial pentru a deveni unul dintre cei mai importan]i produc\tori de caviar din Uniunea European\. Fotiadis a ar\tat c\ a vizitat o ferm\ de cre[tere a sturionilor, iar aceast\ activitate ar putea reprezenta o "min\ de aur" pentru produc\tori romni. Reprezentan]ii CE au recomandat de asemenea Romniei s\ suplimenteze personalul Agen]iei Na]ionale pentru Pescuit [i Acvacultur\ care gestioneaz\ fonduri europene, s\ dezvolte acvacultura [i `n zonele de coast\ [i s\ `ncurajeze privatizarea fermelor piscicole, `n vederea unei mai bune absorb]ii a sumelor de la UE. Fondurile europene alocate acestui sector, `n perioada 2007-2013, se ridic\ la circa 230 milioane de euro.

Pia]a european\
~n Europa, ]\rile cele mai mari consumatoare de caviar s`nt Germania [i Fran]a, urmate de Spania, Italia, Belgia [i Suedia. ~n acela[i timp, principalii produc\tori de caviar pe pia]a Uniunii s`nt Franta (10 tone caviar/an), Italia (peste 10 tone caviar/an), Bulgaria (2 tone caviar/an). Romnia are acum cea mai mare cot\ la exportul de icre de morun. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Mediului [i Gospod\ririi Apelor, pentru anul 2005, Romniei i se aprobase o cot\ de export de 3.160 de kilograme de caviar: 2 tone de icre de morun, 900 de kilograme icre de p\strug\, 160 de kilograme - nisetru [i 100 de kilograme de icre de ceg\. Dat fiind c\, `n medie, un kilogram de caviar la export valoMAI 2007

reaz\ circa 1.000 de euro, aceasta `nseamn\ o pia]\ poten]ial\ de peste 3 milioane de euro. ~n acest moment, Romnia produce mai pu]in de o ton\ de caviar/an. ~ns\, dac\ este s\ luam `n considerare viziunea [i sugestiile care ne vin de la Bruxelles, avem un bun poten]ial pentru a ocupa un loc mai onorabil `n aceast\ ierarhie "piscicol\" a produselor de elit\.

Caviar - "aurul negru"

Morunul, nisetrul, p\struga [i cega s`nt cele mai `nt`lnite specii de sturioni din Dun\re. Un exemplar de 100 de kilograme poate avea circa 10 kilograme de caviar. La o greutate de 200 de kilograme, cantitatea de icre practic se dubleaz\. Sturionii s`nt adev\rate fabrici vii de icre negre. Pe pia]a neagr\ din Romnia, acestea se comercializeaz\ cu p`n\ la 500 de euro/kg, iar la oficial cu p`n\ la 1.000 euro/kg. ~n Vest, icrele de morun s`nt cele mai scumpe, ajung`nd la 6.000 de euro kilogramul, iar carnea de ceg\ este considerat\ cea mai gustoas\ delicates\ de acest fel, fiind [i specia care depune cel mai repede pre]iosul caviar, respectiv dup\ 4-5 ani. Morunul r\m`ne `ns\ [i principala ]int\ a braconierilor, carnea sa fiind evaluat\ la 10-15 euro/kg.
MAI 2007

O afacere "acvatic\" de excep]ie

Caviarul de cultur\ "`noat\" de c`]iva ani [i `n iazurile din Romnia. Din momentul `n care organiza]ii interna]ionale de protec]ie a mediului au f\cut o serie de sesiz\ri prin care au avertizat asupra situa]iei catastrofale a sturionilor din Delta Dun\rii. Dup\ introducerea prohibi]iei la recoltarea de sturioni, alternativa s-a impus de la sine: fermele de acvacultur\. Iar dac\ vorbim despre profitabilitate, dintre toate variantele piscicole, cultura de sturioni este cea mai eficient\ din punct de vedere financiar. Unul dintre cei care au avut inspira]ia [i curajul de a se implica `n proce-

sul rerpoducerii sturionilor `n captivitate este omul de afaceri Dumitru Maiereanu. Debutul l-a constituit `nfiin]area la Isaccea, acum patru ani, a unui institut particular pentru reproducerea sturionilor pe cale artificial\. Puii de sturioni ob]inu]i s`nt folosi]i pentru repopularea Dun\rii prin programe finan]ate de c\tre stat. Dezvoltarea a venit de la sine. Cealalt\ "fa]\" a afacerii [i urm\toarea etap\ este cresc\toria de sturioni. O astfel de ferm\ de acvacultur\ poate aduce `n patru ani un profit net de trei ori mai mare dec`t investi]ia realizat\. Dar e prea simplu s\ rezum\m `ntreaga activitate doar la `ncasarea c`[tigului. P`n\ a ajunge acolo pe[tii necesit\ ani de `ngrijire dedicat\ [i constant\. 4300

Un obiectiv luminos, dar cam `ndep\rtat

Dac\ ar trebui s\ lu\m `n considerare declara]iile oficialilor, viitorul acvaculturii de sturioni "sun\ bine". "Romnia vrea ca `n 10 ani s\ devin\ principalul produc\tor mondial de sturioni", a declarat `ntr-un moment de entuziasm Gheorghe Stefan, presedintele Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA), argument`nd c\ ]ara noastr\ are avantajul c\ pe teritoriul s\u se afl\ cea mai mare parte a locului unde sturionii `[i depun icrele -

Dun\rea de Jos. Afirma]ia pare cam hazardat\ dac\ reamintim ca distan]a dintre Romnia [i principalii produc\tori din UE este `nc\ foarte mare, iar Rusia se men]ine deta[at pe pozi]ia de lider mondial al produc]iei de caviar. Desigur, s\ fii optimist nu cost\ bani. Din p\cate, am aflat care este realitatea tot de la oameni direct implica]i `n domeniu. "Nu exist\ medici veterinari specializa]i pe piscicultur\, `n general, iar pe sturioni nici at`t. Aceast\ specializare nu exist\ `n structura facult\]ilor de profil. Nu exist\ firme de consultan]\ specializate pentru a facilita atragerea de fonduri europene" ne-a spus Marilena M\iereanu, director general "Kaviar House". Asigur\rile s`nt aproape inexistente, iar cele care se fac nu cuprind pericole sensibile pentru cresc\tori cum ar fi desp\gubirile `n cazul mortalit\]ii datorate bolilor. A existat chiar un interes s\ se promoveze exploatarea direct din mediu natural [i nu `n exploata]ii de cultur\. Concluzia general\ se impune de la sine. Dincolo de declara]iile oficiale, practic nu exist\ `nc\ politici `n acest domeniu. Totul merge de la sine, dintr-o iner]ie comod\ pentru guvernan]i, dar fac`nd via]a extrem de grea pentru `ntreprinz\torii particulari. Mariana Dumitrescu
MAI 2007

SEMINAR PRIVIND EXPERIEN}ELE AGRICOLE ALE ROMNIEI {I ITALIEI

~n data de 9 Mai anul curent a avut loc `nt`lnirea bilateral\ dintre Ministrului Agriculturii din Italia, domnul Paolo de Castro [i omologul s\u romn domnul Decebal Traian Reme[. Ministrul italian a fost `nso]it de c\tre o delega]ie de `ntreprinz\tori italieni interesa]i de pia]a agricol\ din Romnia. Din delega]ie au f\cut parte [i persoane din conducerea asocia]iei italiene de profil, Confagricoltura. Una din principalele teme ale discu]iei dinMAI 2007

tre cei doi mini[trii a fost construirea unei alian]e puternice `ntre Romnia [i Italia, dezvoltarea unor rela]ii puternice [i de durat\ `ntre Romnia [i Italia. Aceast parteneriat vine pe fondul unei bune colabor\ri cu Italia, av`nd `n vedere faptul c\ investitorii italieni administreaz\ deja peste 300.000 de hectare de teren agricol `n Romnia. Domnul ministru, Decebal Traian Reme[ dore[te atragerea unui num\r [i mai mare de investitori pe acest sector,

convins fiind c\ interesele Italiei `i vor `ndrepta pe ace[tia c\tre ]ara noastr\. De asemenea [i-a exprimat dorin]a ca Romnia s\ beneficieze de sprijinul Italiei pentru acreditarea celor dou\ agen]ii de pl\]i - Agen]ia de Pl\]i [i Interven]ie pentru Agricultur\ (APIA) [i Agen]ia de Pl\]i Pentru Dezvoltare Rural\ [i Pescuit (APDRP). Ministrul italian, domnul Paolo de Castro, [i-a exprimat dorin]a de a dezvolta parteneriatul romno-italian at`t la nivel european c`t [i la nivel local, ar\t`ndu-se interesat `n special de sectorul cerealier [i de cel zootehnic. Italia are o mare experien]\ `n `ngr\[area vi]eilor, motiv pentru care se dore[te cre[terea importurilor italiene din Romnia at`t de vi]ei c`t [i de un efectiv de capete de bivoli]\, aproximativ 40.000-50.000 pe parcursul urm\torilor ani. Cu ocazia acestei vizite, Uniunea Intreprinderilor Italiene din Romnia (UNIMPRESA ROMANIA), a organizat `n cadrul Camerei de Comer] a Romniei seminarul : "Agricultura `n Romnia odat\ cu intrarea `n Uniunea European\". ~n cadrul seminarului s-a discutat despre oportunit\]ile oferite de Romnia dar [i despre experien]ele agricole ale celor dou\ ]\ri. Vorbitorii din cadrul acestui eveniment, pe l`ng\ cei doi mini[trii, au mai fost ES Ambasadorul Italiei `n Romnia, domnul Daniele Mancini, dom-

nul Marco Tempestini - Pre[edintele Unimpresa Romania, domnul Federico Vecchioni - Pre[edintele Confagricoltura, domnul Gheorghe Predil\ - Pre[edintele Uniunii Na]ionale a Produc\torilor Agricoli din Romnia, domnul Marco Oletti - Consilierul Unimpresa pe probleme de agricultur\ [i doamna Cornelia Harabagiu - Secretar de Stat din cadrul Ministerului Agriculturii. Seminarul a avut ca scop creearea unor perspective de cooperare `ntre Italia [i Romnia `n sectorul agricol [i industrial, pun`nd bazele unei str`nse leg\turi `ntre `ntreprinz\torii din cele dou\ ]\ri. Petre Moraru

MAI 2007

10

AGRANA {I-A DUBLAT PROFITUL A

Agrana Romnia, unul dintre cei mai mari produc\tori de zah\r din ]ar\, a realizat anul trecut o cifr\ de afaceri de 609,2 milioane lei (aproximativ 179 milioane euro). Comparativ cu anul precedent acest lucru ar `nsemna o dublare a cifrei de afaceri dar [i profitului care s-a dublat de asemena (de la 5,5 milioane lei la 12,6 milioane lei). Profitul ob]inut `n 2006 va fi distribuit pentru constituirea unei rezerve legale de circa 730.000 lei, acoperirea pierderilor contabile acumulate p`n\ la 31 decembrie 2006, `n valoare de circa trei milioane lei, restul sumei, de aproape nou\ milioane lei va fi `ncoroprat\ la capitolul "alte rezerve". Cea mai mare pondere `n cifra de afaceri realizat\ de Agrana anul trecut, au avut v`nz\rile de zah\r, acestea totaliz`nd 591,3 milioane lei. Alte produse comercializate de firm\ s`nt melasa, zah\rul brut, `ndulcitori, semin]e [i pesticide. Agrana Romnia a realizat `n anul 2006 o produc]ie total\ de zah\r alb de circa 260.000 tone din care circa 32% a fost v`ndut `n industrie, iar 8,4% a fost exportat. Principalii ac]ionari ai firmei s`nt, compania austriac\ Agrana Zucker cu o participa]ie de 91,12% din capital [i Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) cu circa 4% din titluri.Restul ac]iunilor fiind de]inute de persoane fizice `n propor]ie de 3,91% [i persoane juridice 0,91%.Grupul austriac Agrana este prezent pe pia]a romneasc\ din 1998. Acesta de]ine trei fabrici de zah\r, la Buz\u, Roman [i }\nd\rei, [i unit\]i `n sectorul produc]iei de amidon, dulciuri [i concentrate de fructe. La nivel global, grupul a ob]inut, `n perioada martie 2005 - februarie 2006, o cifr\ de afaceri de aproximativ 1,49 miliarde euro, mai mare cu 53% fa]\ de exerci]iul anterior. Respectiva majorare fiind datorat\ `n special achizi]iilor efectuate `n domeniul produc]iei de concentrate de fructe dar [i cre[terii volumului v`nz\rilor de zah\r la nivel european. Gabi Marinescu
MAI 2007

PROHIBI}IA PESCUITULUI ~N 2007

~n luna aprilie, anul curent, a fost publicat Ordinul nr. 237/627 al ministrului agriculturii, p\durilor [i dezvolt\rii rurale [i al ministrului mediului [i gospod\ririi apelor privind prohibi]ia pescuitului `n anul 2007 `n bazinele piscicole naturale. Ordinul mai sus men]ionat s-a publicat `n Monitorul Oficial nr. 238 din 05.04.2007. Durata prohibi]iei se va `ntinde pe o durat\ de 60 de zile `n perioada 09 aprilie 07 iunie inclusiv. ~n cazul apelor de frontier\ durata prohibi]iei la pescuit va fi de 45 de zile, de la data de 09 aprilie p`na la 23 mai inclusiv. ~n complexul lagunar Razelm Sinoe [i `n lacurile litorale durata prohibi]iei este de 90 de zile, `n perioada 01 aprilie - 30 iunie inclusiv. - pe Dun\re, `n zona Mm 65,8-67 Toanele Pluton [i Groapa Catargului [i bra]ul Borcea `n zona km 41 - 37 `n tot timpul anului. ~n aceste zone pescuitul este interzis cu excep]ia pescuitului sportiv care se va desf\[ura `n afara perioadei de prohibi]ie [i se va finaliza cu eliberarea `n mediul acvatic a pe[tilor. ~n ultimele dou\ loca]ii este permis [i pescuitul reproduc\torilor de sturioni, folosi]i la reproducerea artificial\, `n perioada 01 februarie - 30 aprilie, pe timpul zilei, `ntre orele 5.00 - 20.00. De asemenea se mai declar\ zone cu regim de protec]ie integral\ zona Sacalin Z\toane [i Rezerva]ia Marin\ 2 Mai Vama Veche. De asemenea se interzice pescuitul lostri]ei, p\str\vului de mare [i al mihal]ului, tot timpul anului. Pe perioada prohibi]iei `n bazinele piscicole naturale este permis pescuitul [tiucii doar cu echipament de pescuit sportiv [i cu momeli artificiale. Pescuitul sportiv al p\str\vului indigen, f`nt`nel [i a coregonului este interzis `n perioada 15 septembrie 2007 - 30 aprilie 2008 iar pescuitul lipanului este interzis `n perioada 1 ianuarie - 31 mai 2007. ~n marea teritorial\ este interzis pescuitul rechinului `n perioada 15 aprilie 15 iunie 2007 inclusiv iar pescuitul delfinilor se interzice pe tot parcursul anului. Adrian Dragomir

Zonele de protec]ie
Se declar\ zone de protec]ie: - Dun\rea Veche, `ntre confluen]a canalului Olgu]a cu Dun\rea Veche [i confluen]a Dun\rea Veche cu Canalul Sulina, pe o durat\ de 275 de zile, `n perioada 1 martie - 30 noiembrie inclusiv; - Dun\rea Veche de la Mm 13 + 1.000 p`n\ la 8 + 600, `n tot cursul anului; - lacul G`sca din Complexul Somova Parche[, `n tot cursul anului; - lacul Erenciuc, `n tot cursul anului; - cursul vechi al bra]ului Sf`ntu Gheorghe, din zonele rectificate, `n tot cursul anului;
MAI 2007

13

ALBINELE - PRIMUL AVERTISMENT DESPRE PERICOLUL OMG-URILOR U

Motto: "Daca albinele ar disparea de pe Pam`nt, atunci oamenii ar mai avea la dispozi]ie doar patru ani de tr\it. Odat\ cu albinele ar disp\rea polenizarea, ar diparea plantele, apoi animalele [i la sf`r[it oamenii". Albert EINSTEIN Polemica de p`n\ acum av`nd ca subiect introducerea de soiuri de plante agricole modificate genetic `n Romnia s-a oprit la nivelul discu]iilor emo]ionale de seminar. S-a pornit mereu de la "axioma" c\ un organism modificat genetic (OMG) trebuie s\ aib\ un defect "ascuns" care s\-l fac\ periculos pentru mediu sau pentru oamenii care intr\ `n contact cu el. Pentru prima dat\, anul acesta nivelul sentimental a fost dep\[it. Din ce `n ce mai mul]i cercet\tori privesc cu maxim\ circumspec]ie noile "superplante", baza "superproduc]iilor agricole". {i primele semne de `ngrijorare au `nceput s\ apar\. zultate ale unei cercet\ri [tiin]ifice de laborator efectuate la Universitatea din Jena care [i-a propus s\ studieze efectul polenului de porumb modificat genetic asupra albinelor. De unde a venit ideea proiectului de cercetare? Din teren. Apicultorii germani au constatat ca au `nceput s\ le moar\ albinele din colonii, aparent f\r\ nici o explica]ie. Singurul indiciu era acela c\ [i `n Statele Unite s-au semnalat astfel de cazuri `n care au disp\rut colonii `ntregi de albine. Cu diferen]a c\ `n SUA, fenomenul s-a extins ajung`nd s\ fie considerat ca reprezent`nd o real\ amenin]are pentru economia american\. Un fenomen similar a fost constatat [i `n Bavaria de Nord, unde colonii `ntregi de albine practic au disp\rut f\r\ urm\. Oficiali germani au anun]at o sc\dere dramatic\ de circa 25% a num\rului de albine dintr-un stup . ~n cazuri individuale, pierderile efectivelor de albine au mers p`n\ la 80%. Prima concluzie care s-a impus a fost c\ exist\ o otrav\ special\ sau o substan]\ activ\ care omoar\ albinele. {i a[a s-a decis ini]ierea unei cercet\ri care s\ `ncerce rezolvarea misterioaselor dipari]ii.
MAI 2007

Dispari]ii misterioase ca `n X-File F

~ntr-un articol ap\rut nu demult `n prestigioasa revist\ german\ "Der Spiegel", erau consemnate primele re-

14

Defectul mortal al prombului modificat

Una dintre ipoteze a fost c\ sursa dezastrului ar putea fi polenul porumbului modificat genetic. Primul studiu al universitarilor de la Jena s-a desf\[urat `ntre 2001 [i 2004. Iar rezultatele preliminare au creat at`ta `ngrijorare c\ au ajuns [i `n mass-media. Experimentul a fost foarte simplu. Savan]ii au alimentat grupuri de albine cu polen alterat de porumb Bt timp de [ase s\pt\m`ni [i au constatat la `ncheierea perioadei c\ `n corpul insectelor a putut fi identificat\ otrava "genetic\", menit\ s\ apere planta de d\un\torii agricoli, la un nivel de 10 ori mai ridicat dec`t se g\se[te `n mod normal `n polenul propriu-zis. ~ncerc`nd s\-[i continue cercet\rile, echipa
MAI 2007

s-a blocat, constat`nd c\ "cei care au banii necesari nu s`nt interesa]i, iar cei care s`nt interesa]i nu au suficien]i bani".

Revenind `n Romnia
Date fiind cele de mai sus, putem conchide c\ problema introducerii OMG-urilor `n agricultura autohton\ este o chestiune mai spinoas\ dec`t am crezut ini]ial, iar consecin]ele unor decizii pripite, in necuno[tin]\ de cauz\, ar putea avea consecin]e catastrofale, unele dintre ele greu de prev\zut [i, implicit, greu de comb\tut. De aceea `ncheiem cu un dicton pe care `l apreciem ca fiind foarte potrivit aici: "pruden]a este mama `n]elepciunii". P`n\ nu este prea t`rziu. Mariana Savu

15

SURS DE MAI

"~n precedentul meu mandat, v-am buzun\rit f\r\ mil\" a

Decebal Traian Reme[, Ministrul Agriculturii [i Dezvolt\rii Rurale

INTERVIU
Interviu cu domnul Anghel Burghil\, Director General FATA Asigur\ri Agricole S.A
ABC Agricol: Ce tipuri de asigur\ri agricole `ncheia]i? A.B.: Societatea FATA Asigur\ri Agricole S.A. subscrie toate riscurile care pot afecta speciile de plante agricole cultivate [i speciile de animale, p\s\ri, familii de albine, popula]iile de pe[ti din cresc\torii, melci `n cresc\torii, cu excep]ia riscurilor catastrofale, care sunt acoperite prin Legea nr. 381/2002. Dar FATA ofer\ clien]ilor [i poli]e pentru asigur\ri generale, altele dect cele agricole, exclusiv R\spunderea Civil\ Auto Obligatorie. ABC Agricol: Ce condi]ii trebuie s\ `ndeplineasc\ o firm\ pentru a putea `ncheia o astfel de asigurare? Dar un produc\tor individual? A.B.: Pentru a putea incheia o asigurare agricol\ (de culturi sau animale) clientul/asiguratul, persoan\ fizic\ sau juridic\, este proprietarul terenului agricol cultivat sau al animalelor, sau le de]ine printr-un act scris [i are un interes legitim v\dit sau vreo r\spundere pentru exploatarea, conservarea [i protejarea acestora. Cu excep]ia unei preciz\ri exprese men]ionat\ `n poli]a de asigurare, interesul asiguratului este
MAI 2007

cel al proprietarului culturilor sau animalelor asigurate, chiar dac\ asigurarea a fost `ncheiat\ de un contractant, altul dect asiguratul sau dac\ desp\gubirea, `n caz de daun\, este cesionat\ `n favoarea unei ter]e persoane (beneficiar) alta dect asiguratul, pe baza manifest\rii de voin]\ a asiguratului, exprimat\ `n scris. ABC Agricol: Din experienta de pn\ acum, sunt produc\torii individuali suficient de deschi[i ca s\ in]eleag\ necesitatea unei astfel de asigur\ri? A.B.: Experien]a trist\, acumulat\ `n ultimii ani de c\tre produc\torii agricoli individuali sau ascia]i, precum [i de societ\]ile agricole, prin pierderea `n parte sau `n totalitate a culturilor agricole sau a efectivelor de animale, i-au determinat s\ se orienteze c\tre serviciile oferite de societ\]ile de asigur\ri [i s\-[i protejeze afacerea printr-o

17

poli]a de asigurare. Desigur c\ un rol important l-a avut [i Legea nr. 381/2002 de acordare a desp\gubirilor pentru daunele produse de riscuri catastrofale, cu condi]ia existen]ei unei poli]e facultative `ncheiat\ cu o societate de asigurare sau asigurare-reasigurare, agreat\ de Ministerul Agriculturii, P\durilor ]i Dezvolt\rii Rurale (MAPDR), precum si subven]ionarea primei de asigurare pentru anumite specii de plante de cultura [i animale de produc]ie (conform HG nr. 74/2003 modificat\ [i completata de HG 807/2005). Totu[i, din poten]ialul asigurabil al Romniei nu este cuprins `n asigurare dect circa 15-20%. Sper\m c\ asigur\rile agricole s\ `nregistreze un trend ascendent [i, `n 2-3 ani, s\ se ajung\ la o cuprindere `n asigurare a culturilor agricole [i animalelor de circa 75-80% din poten]ial, mai ales c\, odat\ cu intrarea `n Comunitatea European\, au ap\rut foarte mul]i operatori `n asigur\ri, inclusiv pe segmentul asigur\rilor agricole. ABC Agricol: Ce p\rere ave]i despre desp\gubirile acordate de stat `n caz de calamitate natural\, de exemplu, seceta de acum? A.B.: De la data intr\rii in vigoare a Legii nr.381/2002 si HG nr. 74/2003 (modificat si completat cu HG 807/2005), statul prin MAPDR [i APIA a venit `n sprijinul produc\torilor agri-

coli `n fiecare an, acordnd sume importante pentru daunele produse de riscuri ca: `nghe]ul de iarn\, secet\, inunda]ii. Cred c\ [i `n acest an, statul va desp\gubi produc\torii agricoli pentru pierderile suferite din cauza secetei. Condi]iile climatice din timpul iernii s-au caracterizat, `n general, prin temperaturi pozitive (cu totul izolat s-au `nregistrat temperaturi sub -100C), precum [i prin cantit\]i reduse de precipita]ii `n majoritatea zonelor de cultur\. Deficitul mare de precipita]ii din iarn\, coroborat cu lipsa precipita]iilor din prim\var\, a dus la instalarea unei secete pedologice f\r\ precedent. Se impune aplicarea irig\rii culturilor, dar aceasta este restric]iona]\ de starea precar\ a amenaj\rilor specifice, `n cea mai mare parte neutilizabile, precum [i de posibilit\]ile organizatorice [i financiare minime existente pentru a putea fi folosit\ apa de irigare `n perimetrele sistemelor `nca `n func]iune. ABC Agricol: Sunt acestea o piedic\ `n calea dezvolt\rii acestui sector specializat al asigur\rilor? A.B.: Cu siguran]\ nu, pentru c\ sprijinul statului, atat `n ceea ce prive[te desp\gubirile pentru daunele produse de riscuri catastrofice, ct [i subven]ionarea a 50% din cuantumul primelor de asigurare este benefic `n primul rnd pentru produc\torii agricoli, dar [i prin impulsul dat cre[terii
MAI 2007

18

gradului de cuprindere `n asigurare a culturilor [i animalelor. ABC Agricol: Care sunt dificult\]ile cu care v\ confrunta]i ast\zi? A.B.: Prima problem\ `n sectorul asigur\rilor agricole, dar nu numai, este slaba educa]ie a popula]iei `n ceea ce prive[te asigurarea [i din cauza aceasta, asigurarea este `nc\ privit\ ca o oportunitate [i nu ca necesitate. Nu trebuie s\ uit\m faptul c\, `n agricultur\ se investe[te munc\ [i bani timp de un an, iar rezultatul acestor eforturi poate dispare `ntr-o clip\, pentru c\ activitatea agricol\ este expus\ direct manifest\rii factorilor naturali de mediu. Sigur c\ este sectorul cu cele mai mici disponibilit\]i financiare [i cu lichidit\]i nepermanente, dar pentru siguran]a consev\rii [i dezvolt\rii investi]iei, efortul de a `ncheia o asigurare merit\ s\ fie facut. ABC Agricol: Cum ar putea s\ v\ sprijine autorit\]ile `n activitatea dumneavoastr\? A.B.: Dezvoltarea pie]ei asigur\rilor agricole depinde `n principal de nivelul de organizare [i dezvoltare a produc]iei agricole, respectiv de stadiul dezvolt\rii exploata]iilor agricole viabile [i de puterea financiar\ a acestora. ~n prezent suprafa]a agricol\ este f\rmi]ata `n propriet\]i de mici dimensiuni, pe care se practic\ o agricultur\ de subzisten]\ [i pentru care asigurarea
MAI 2007

nu este o prioritate ci dimpotriv\ este privit\ ca o cheltuial\ `n plus. Statul ar trebui, prin m\surile legislative adoptate privind sprijinul acordat agricultorilor, s\ incurajeze asocierea acestora `n scopul `nfiin]\rii de exploata]ii viabile [i durabile, cu mari [anse de a produce marf\ de calitate pentru pia]a intern\ [i cea comunitar\. Astfel, puterea financiar\ a produc\torilor agricoli va cre[te, iar asigurarea va deveni o necesitate, ceea ce va determina cre[terea `ntr-un ritm sus]inut a pie]ei asigur\rilor agricole. ABC Agricol: Ce obiectiv v-a]i propus pentru acest an? A.B.: Pentru anul 2007 ne-am propus s\ subscriem 6,5 milioane EURO, din care aproximativ 70% din asigur\ri agricole, cu un profit de circa 150.000 EURO. De asemenea vom finaliza dezvoltarea re]elei teritoriale, att pentru asigur\ri agricole ct [i pentru asigur\ri non agricole [i vom deveni leader al asigur\rilor agricole `n Romnia. ABC Agricol: Ce proiecte de viitor ave]i? A.B.: ~n viitorii 2-3 ani vom avea un ritm mediu de cre[tere de circa 3540% [i vrem s\ ajungem la un echilibru `n ceea ce privesc subscrierile pentru asigur\ri agricole [i non agricole, prin diversificarea produselor de asigurare non agricole.

19

SOIA MODIFICAT| GENETIC SE ~NTOARCE

Dup\ aderarea la Uniunea European\, Romnia a trebuit s\ se alinieze [i la normele europene referitoare la cultivarea [i controlul culturilor de organisme modificate genetic (OMG). ~n teorie [i pe h`rtie totul a fost o simpl\ formalitate.

Rezultatele nu s`nt `ns\ cele a[teptate. Dimpotriv\.

De pild\, de la 1 ianuarie 2007, [i la noi a devenit soia modificat\ genetic a devenit ilegal\. Aceasta `n condi]iile `n care p`n\ acum ]ara noastr\ era considerat\ "paradisul culturilor de OMG". Despre atitudinea nep\s\toare a autorit\]ilor romne[ti vizavi de monitorizarea [i controlul riguros al acestor tipuri de culturi s-a dus vestea p`n\ la Bruxelles. Sesiz\rile venite de acolo `napoi s-au `mpotmolit neab\tut [i f\r\ argumente la Guvern. Speran]ele occidentalilor c\, odat\ cu intrarea Romniei `n U.E., lucrurile vor `ncepe s\ se mi[te `n direc]ia dorit\ se destram\ cu fiecare zi care trece [i referendum care vine.

Un lobby "u[or", dar cu b\taie lung\

Surpriza a venit recent chiar de la ministrul Agriculturii care [i-a anun]at inte]ia de a sprijini anul acesta pentru reautorizarea acestei culturi `n Romnia. De ce? "Tehnologia de cultur\ a soiei modificate genetic a dovedit avantaje evidente la nivelul fermei, cu implica]ii

MAI 2007

20

pozitive la nivelul economiei na]ionale a Romaniei". Impecabil. Ca urmare, autorit\]ile romne se vor implica pozitiv `n procesul de luare a acestei decizii la nivel european.

Altfel de motive
Ne-am tot `ntrebat ce ar putea duce la o astfel de r\zg`ndeal\ subit\, `n con-

di]iile `n care [i despre soia modificat\ exist\ informa]ii cum c\ ar prezenta riscuri nu numai pentru s\n\tatea uman\, dar [i pentru mediul `nconjur\tor. Un motiv plauzibil ar putea fi perspectiva ca produc]ia de biocombustibil s\ creasc\ serios `n Romnia [i ca urmare a obiectivului politic declarat de a reduce dependen]a energetic\

de importuri. Potrivit normelor europene, Romnia, alturi de toate ]rile europene, trebuie s ia msuri pentru `nlocuirea benzinei [i motorinei utilizate `n transport cu biocombustibil, care ar urma s reprezinte 2% din consumul total `n acest an [i 20% `n anul 2020. Deja exist\ c`teva proiecte de dezvoltare pentru a ob]ine biocombustibil din porumb modificat genetic. Unul dintre ele este fabrica ce urmeaz\ s\ fie construit\ la N\dlac - o investi]ie ungar\ de nu mai pu]in de 80 de mi-

lioane de euro. Grupul portughez Martifer [i Argus Constan]a vor produce biodiesel. O fabric\ de biodiesel construie[te [i Ulerom Vaslui, firm\ de]inut\ de omul de afaceri Adrian Porumboiu. {i la Ia[i, un grup de investitori spanioli inte]ioneaz\ s\ aloce 18 milioane de euro tot pentru a produce biocombustibil. Dintr-o astfel de perspectiv\, reautorizarea culturilor de soia cap\t\ alt\ semnifica]ie. Doar pu]in diferit\, prin punctele esen]iale. Lumini]a Marinescu