ANUL II * NR.

8 * AUGUST 2007

SECETA - G|L|GIE ~N POLITIC| {I AGONIE ~N PRACTIC|

Pagina 7

Sumar
PAG. 4 7 13 14 15 16 17 18 19 TITLU APIA intr\ `n Uniunea European\ cu Hyudai 4x4 Seceta - G\l\gie `n politic\ [i agonie `n practic\ Romnul prefer\ porcii Sprijin pentru vii Seceta atac\ PIB Priorit\]ile Portugaliei `n agricultura european\ Paz\ la fondurile comunitare Lapte de vnzare Combaterea branconajului piscicol

AUGUST 2007

APIA INTR| ~N UNIUNEA EUROPEAN| CU HYUNDAI 4X4

V\ mai aminti]i? Scriam prin aprilie despre cum se va face agricultur\ 4x4 `n Romnia. Ei bine, inten]ia de a dota Agen]ia de Pl\]i [i Interven]ie pentru Agricultur\ (APIA) cu autovehicule noi a r\mas neclintit\ pentru c\ scopul era o necesitate satringent\. APIA are nevoie de ma[ini `n special pentru derularea activit\]ii de control `n teren a datelor pe care fermierii le-au `nscris pentru subven]ia din fonduri UE, de circa 50 de euro pe hectar.

O afacere pe cinste
Inevitabilul s-a produs. Licita]ia a avut loc. Ofertele au fost deschise. Decizia a fost luat\. Cele doua firme norocoase s`nt Hyundai Romania [i Dacia Pite[ti. Acestea vor furniza agen]iei de pl\]i din agricultur\ autoturisme de p`n\ la 7,2 mil. euro {i ca s\ nu ave]i sc\p\ri de memorie v\ preciz\m c\ licita]ia a avut ca scop

onorarea unei solicitari de achizi]ionare a unui num\r de 656 de autoturisme, din care 400 erau programate s\ fie autovehicule 4x4, cu trac]iune dubl\, pentru zonele `n pant\, iar restul - 256 de Loganuri pentru zona de c`mpie. ~ntre timp, dup\ anun]area rezultatului licita]iei am putut observa o modificare fa]\ op]iunea de acum trei luni. Solu]ia final\ a fost de patru loturi, respectiv de 128 de ma[ini (primul [i al doilea lot), 250 (al treilea lot) [i 150 (ultimul lot). "~n urma licita]iei, Dacia Pite[ti a fost desemnat\ c`[tig\toare pentru primul [i al doilea lot de ma[ini, iar Hyundai Romnia pentru al patrulea. Pentru al treilea licita]ia va fi reluat\ `ntruc`t ofertantul nu a avut scrisoare de garan]ie", a declarat la vremea respectiv\ agen]iei MEDIAFAX fostul director general al APIA, Nicolae Sterghiu. El a ad\ugat c\ Dacia va furniza ma[ini modelul Logan, cu 5 [i 7 locuri, iar de la Hyundai vor fi achizi]ionate autotursime modelul Tucson (ma[ini de teren). Adic\, din cele 400 de autovehicule de teren de la `nceput au r\mas doar deocamdat\ doar 150 adjudecate. Suma total\ de 7,2 milioane euro se va `mp\r]i `ntre cele dou\ firme c`[tig\toare astfel: 3,2 milioane de euro pentru autovehiculele contractate cu Dacia Pite[ti, iar restul de 4 milioane de euro va reveni Hyundai Romania. Am`narea licita]iei pentru cele 250 de ma[ini din cel de-al treilea lot reprezint\ de fapt lupta pentru cele circa 2 milioane de euro r\mase pe mas\ din suma total\ alocat\ de aproximaiv 9 milioane de euro.

O superofert\ cu 50% mai scump\

Dar s\ revenim pu]in la povestea cu 4x4. ~n "eterna [i fascinanta Romnie", felul `n care se deruleaz\ licita]iile este la fel de etern [i fascinant. Licita]ia pentru autoturismele de la APIA demonstreaz\ c\, de[i am intrat in Uniunea European\, tranzi]ia nu s-a `ncheiat `nc\ `n Romnia. Ne-am interesat [i am aflat [i pentru noi [i pentru dumneavoastr\ c\ pre]ul de achizi]ie adjudecat la deschiderea ofertelor a fost pentru o ma[in\ Hyundai Tucson de de 66.726 lei f\r\ TVA. {i pentru c\ avem o sl\biciune maladiv\ pentru calculul aritmetic ne-am l\sat sedu[i de cursul valutar curent ca s\ afl\m c`t cost\ o ma[in\ pentru guvernul Romniei. P\i, a rezultat circa 21.524 euro f\r\ TVA. Sunt ceva bani la mijloc. Dar o serie de `ntreb\ri tot se pune: cum de oferta pentru Hyundai Tucson de pe panourile stradale promoveaz\ un pre] de doar 15.000 de euro f\r\ TVA? Cam care ar putea fi dot\rile suplimentare care au f\cut ca pre]ul s\ creasc\ cu peste 30 la sut\? R\spunsurile ar putea fi chiar mai interesante dec`t `ntreb\rile.

Chi]ibu[uri politice europene

Pentru anul acesta, achizi]ionarea autoturismelor va fi finan]at\ din bugetul APIA pentru acest an (adic\, i se poate ata[a f\r\ ezitare eticheta "din banii no[tri ai tuturor"), cu speran]a, desigur, ca `n final aceast\ substan]ial\

AUGUST 2007

Nicolae Sterghiu fost director general al Agen]iei de Pl\]i [i Interven]ii `n Agricultur\ cheltuial\ guvernamental\ s\ fie decontat\ cu bani de la Uniunea European\. Dup\ p\rerea noastr\, date fiind principiile politice promovate de Bruxelles, slab\ speran]\. S\ explic\m pu]in cum se fac lucrurile. "Prima axiom\" a UE spune c\ fondurile europene s`nt destinate s\ `ncurajeze economia european\ [i numai economia european\, adic\ economia care d\ banii de finan]are organismului politic central de la Bruxelles. S\ revenim la cazul concret al autoturismelor de teren 4x4 Hyundai achizi]ionate de APIA. De ce ar fi de acord UE

s\ deconteze o cheltuial\ prin care au fost cump\rate produse sud-coreene? Noi credem ca nu va fi de acord. Poate dac\ ar fi fost vorba despre o comand\ care s\ includ\ autovehicule de teren germane, ar fi existat o [ans\. Nu chiar Mercedes sau Volkswagen Tuareg, ar fi fost prea b\t\tor la ochi. Dar Opel Antara - calitate european\ la un pre] comparabil cu cel adjudecat `n licita]ia de la APIA. {i pe urm\, Opel este un brand german. }in`nd cont c\ Germania este cel mai important contributor financiar la fondul Uniunii, atunci Germania ar fi putut s\-[i dea acordul pentru decontarea unei comenzi at`t de serioase. 400 de buc\]i pentru industria de automobile german\ este o solicitare demn\ de luat `n seam\. Dar a[a? Cum s\ trimit\ bani europeni `n Extremul Orient? De ce?

O concluzie financiar\ final\

Dac\ [ansele de a deconta cu bani de la UE cheltuiala APIA pentru dot\rile "motorizate", cine pierde? S\ o lu\m pe r`nd. APIA se alege cu ma[inile. Firma de la care s`nt cump\rate autoturismele prime[te banii de la bugetul de stat. R\m`ne ca Guvernul s\ primeasc\ banii de la Uniunea European\. Am explicat deja c\ [ansele de recuperare a sumelor pl\tite furnizorului s`nt extrem de mici. Deci, pierde bugetul de stat. Adic\ ma[inile s`nt achitate din banii no[tri, ai contribuabililor. Dar pe noi nu ne-a `ntrebat nimeni dac\ s`ntem de accord. Petre Moraru

AUGUST 2007

SECETA - G|L|GIE ~N POLITIC| {I AGONIE ~N PRACTIC|

Un prieten `mi spunea deun\zi c\, dac\ nu ar fi at`ta g\l\gie `n Romnia, poate c\ am mai apuca s\ mai [i facem c`te ceva. Seceta este un bun exemplu `n acest sens. De patru luni de zile toat\ lumea se agit\ `n jurul spinoasei probleme a crizei generate `n agricultur\ de o iarn\ cald\ [i f\r\ z\pad\, o prim\var\ f\r\ ploi [i o var\ canicular\ cu temperaturi record. Desigur toate astea au loc printre "pic\turi" cum ar fi o suspendare de pre[edinte `n Parlament sau un referendum. Seceta a devenit "vedet\" pe televiziuni abia acum, spre iulie, dup\ ce parlamentarii au plecat lini[ti]i pe la circumscrip]iile lor sau `n vacan]\, iar guvernul a dorit s\ demonstreze c\ se ocup\ responsabil [i eficient de guvernarea ]\rii.

O strategie, dou\ strategii, multe strategii...

Cum se face asta? ~n primul r`nd, Ministerul Agriculturii trebuie s\ `ntocmeasc\ o strategie. Zis [i f\cut. Rememor`nd trecutul imediat, am putea decreta f\r\ s\ gre[im prea mult, luna iulie, ca fiind "luna strategiilor". Desigur nu po]i s\ faci o strategie bun\ din prima `ncercare. Chiar [i premierul C\lin Popescu T\riceanu a constatat asta c`nd a declarat pe 4 iulie a.c.,

dup\ [edin]a de guvern, referindu-se la prima strategie prezentat\ de noul ministru: "Am fost foarte dezam\git de documentul prezentat de Ministerul Agriculturii. Am primit o analiz de func]ionari de minister care nu au `n]eles nimic `n aceast chestiune" . {i au fost date de la v`rf toate indica]iile necesare pentru a remedia erorile constatate. Deci, documentul trebuia redactat `ntr-o "abordare multidisciplinar\, `mpreun cu Ministerul Mediului, cu Ministerul Dezvoltrii, `n principal, cu Ministerul Economiei [i Finan]elor" [i obligatoriu prin implicarea mediului academic. Ca urmare, a fost dat un nou termen - de o s\pt\m`n\, [i a fost solicitat\ ministrului agriculturii o nou\ strategie, complet revizuit\ [i ad\ugit\ cu `mbun\t\]iri. Printre acestea trebuiau s\ fie neap\rat [i "modernizarea sistemului na]ional de monitorizare a calit\]ii solului, cu identificarea terenurilor favorabile pentru amenaj\ri necesare diminu\rii efectelor secetei, crearea [i extinderea unor soiuri rezistente la secet\, reabilitarea [i modernizarea sistemelor de iriga]ii [i extinderea amenaj\rilor locale de gospod\riri ale surselor de ap\, protec]ia `mpotriva eroziunii solului [i a alunec\rilor de teren, amenajarea integral\ [i complex\ pe bazine hidrografice, elaborarea de programe pentru asigurarea cu furaje a animanelor `n condi]ii extreme de secet\, instituirea unui sistem adecvat de asigurare `mpotriva efectelor secetei".

A]i prins ideea? Noi,nu. Dar este foarte u[or de recunoscut stilul curat, perfect imitat [i asumat al "limbajului de lemn" dintr-o alt\ epoc\, considerat\ `n mod cu totul prematur [i eronat ca fiind `ncheiat\.

Seceta - o problem\ de siguran]\ na]ional\

O s\pt\m`n\ mai t`rziu, strategia tot nu a primit laudele mult a[teptate. ~n schimb termenul a fost prelungit cu `nc\ o jum\tate de lun\. Iar `ntre timp seceta

AUGUST 2007

a ajuns obiect de diput\ politic\ `ntre premier [i pre[edinte. {i pentru c\ pre[edintele a dorit s\ exprime un punct de vedere documentat serios vizavi de secet\ a cerut s\ fie informat `n cadru oficial de Guvernul Romniei. A[a s-a ajuns ca subiectul s\ fie tran[at par]ial [i provizoriu `ntr-o [edin]\ CSAT cu o alt\ ordine de zi. Dar dac\ e vorba s\ r\spund\ pre[edintelui Romniei, C\lin Popescu T\riceanu etaleaz\ de obicei un optimism deta[at: "Nu s`ntem `ntr-o situa]ie de criz\ din cauza rezervelor de ap\, iar superficialitatea cu care se discut\ pe aceast\ tem\ m\ `ngrijoreaz\". Concluzia polemicii politice de mai sus? Niciuna. Toate au r\mas la acela[i nivel al dialogului demn de o veritabil\ "art\ a conversa]iei".

Penultima strategie agricol\

Spunem penultima pentru c\ nu credem c\ documentul prezentat pe 26 iulie a.c., tot `ntr-o [edin]\ de guvern, va r\m`ne ultimul. N-am tr\i `n Romnia dac\ ar fi a[a. Cu aceast\ ocazie, ministrul agriculturii a putut anun]a ni[te concluzii [i ni[te m\suri. Cea mai important\ a p\rut decizia de a modifica sistemul de acordare a desp\gubirilor agricole. "~n momentul de fa]\, modul de calcul privind desp\gubirile este defavorabil pentru fermieri, dar vom repara aceasta gre[eal\", a declarat ministrul agriculturii, Decebal Traian Reme[. Ca urmare, legea care reglementeaz\ acest lucru va fi modificat\. ~n

proiectul deja redactat de speciali[tii ministerului au prev\zut c\ 50% din poli]a de asigurare se va achita numai agricultorilor care folosesc tehnologii rezistente la condi]ii meteo extreme. "Ne vom lua adio de la culturile clasice [i ne vom orienta spre altele, mai rezistente la secet\", a spus Reme[. De asemenea, ]\ranii vor fi obliga]i s\ foloseasc\ sam`n]\ [i `ngr\[\minte numai dup\ re]eta dat\ de exper]i. Iar suma primit\ de fiecare agricultor va depinde [i de nivelul de produc]ie realizat, nu numai de cheltuielile f\cute. Desigur fiind vorba deocamdat\ doar despre un text de lege aflat `n stadiu de proiect, o polemic\ pe aceast\ tem\ este prea timpurie. Dar nu putem s\ nu ne `ntreb\m dac\ nu cumva soiurile rezistente `n condi]ii extreme s`nt organismele modificate genetic despre care am mai scris [i noi cu ceva timp `n urm\. ~n caz afirmativ, situa]ia devine cam "complex\" [i "sensibil\". Promitem s\ revenim.

Final provizoriu cu agonie [i g\l\gie

Dac\ `ns\ l\s\m politica la o parte [i revenim cu picioarele pe p\m`nt, realitatea se prezint\ altfel. Mai simplu, [i mai pe `n]elesul tuturor, `n Romnia starea agriculturii este dependent\ de starea vremii. Aceasta este realitatea. ~n actuala situa]ie general\ din agricultur\, condi]iile meteo dicteaz\ practic succesul sau e[ecul fermierilor. C`t despre iriga]ii, dac\ din 2,7 milioane de hectare de teren cultivat s`nt irigate numai circa 200 mii

AUGUST 2007

dup\ unii sau 700 de mii conform datelor de la Guvern, propor]ia cuprins\ `ntre 7,5% [i 26% exprim\ `n alte cifre dimensiunea aceluia[i dezastru. Ce `nseamn\ succes nu mai este important acum. ~n acest moment, ceea ce `ngrijoreaz\ s`nt prefigurarea e[ecului [i mai ales a consecin]elor lui pentru orice gospod\rie sau ferm\. Concret e[ecul `nseamn\ vite hr\nite `n plin\ var\ cu porumbul uscat [i t\iat `n prip\ sau animale v`ndute pe te miri ce [i mai nimica pentru c\ nu mai e speran]\ de a le salva `n propria b\t\tur\. ~n timp ce oamenii agonizeaz\ amu]i]i de disperare, politicienii continu\ s\ se certe g\l\gios [i inutil `mping`ndu-se s\ ias\ care mai de care `n fa]\, la televizor ca s\-l vad\ lumea vorbind despre iriga]ii. Aceasta `n condi]iile `n care, `n 1989, cel mai important activ al agriculturii romne[ti era re]eaua de iriga]ii, care acoperea peste 3,3 milioane de hectare. Iar planurile de dezvoltare agricol\ prevedeau ca aceasta s\ se dubleze p`n\ `n 2000. Suntem `n 2007, [i se mai pot iriga maximum 440.000 de hectare, din care au fost `ncheiate contracte doar pe 344.000. Prognozele nu s`nt nici ele mai `ncurajatoare. Dup\ evalu\rile UE, produc]ia Romniei va sc\dea cu circa 46% din cauza secetei, adic\ la cel mai sc\zut nivel din ultimii patru ani. {i a[a nu vom reu[i s\ intr\m pe pia]a european\ nici m\car cu produse agricole. Sau altfel spus: r\m`nem condamna]i la subzisten]\. Luminita Marinescu

AUGUST 2007

ASIGURAREA DE AVARII {I FURT A VEHICULELOR (partea a II-a) a

Se acord\ desp\gubiri [i pentru:
a) pagubele produse autovehiculului, prilejuite de m\surile luate pentru salvarea acestuia sau a construc]iei `n care se afl\ acesta, ca urmare a producerii unui eveniment asigurat; b) pagubele produse dot\rilor de serie, inclusiv dot\rilor suplimentare, dac\ acestea erau montate pe autovehicul [i au fost cuprinse `n asigurare, iar avariile sau distrugerile s-au `nt`mplat odat\ cu cele produse din orice cauz\ cuprins\ `n asigurare, corpului autovehiculului asigurat; c) avarii produse autovehiculului `n timpul opera]iilor de ridicare, basculare, `nc\rcare sau desc\rcare; d) cheltuielile efectuate pentru transportul autovehiculului la atelierul de repara]ii cel mai apropiat de locul accidentului, care poate face repara]ia sau o repara]ie par]ial\ cu scopul de a-l repune `n circula]ie prin for]\ proprie, sau cheltuielile efectuate pentru transportul autovehiculului la locul cel mai apropiat de ad\postire (dac\ acesta nu poate fi deplasat prin for]\ proprie); aceste cheltuieli se acord\ numai pentru un singur transport efectuat ca urmare a aceluia[i eveniment asigurat; e) cheltuielile efectuate pentru limitarea pagubelor ca urmare a producerii unor evenimente asigurate, dac\ acestea s`nt strict necesare [i rezonabil efectuate; f) cheltuielile de cur\]ire a interiorului autovehiculului ca urmare a r\nirii persoanelor sau animalelor domestice, c`t [i a scurgerii de lichide, ca urmare a producerii unui eveniment asigurat; g) cheltuielile efectuate de c\tre Asigurat `n vederea `nlocuirii setului de `nchidere a autovehiculului asigurat (butuci yale [i dup\ caz bu[on rezervor [i/sau contact pornire), `n cazul furtului/pierderii cheilor acestuia. REDUCERERI ACORDATE: 10 % `n cazul achit\rii primei de asigurare anticipat [i integral. 10 % `n cazul autovehiculelor dotate cu GPS. 10 % `n cazul `n care asiguratul are `ncheiat\ o asigurare de culturi agricole si/sau animale la FATA Asigur\ri Agricole S.A. 5 % `n cazul vehiculelor `nregistrate (adresa proprietarului/ de]in\torului) `n zone rurale (sate, comune). 5 % `n cazul `n care autovehiculul apar]ine unei persoane fizice de sex feminin `n calitate de proprietar sau utilizator. 5 % pentru parcuri cuprinz`nd `ntre 5 [i 20 autovehicule; 10 % pentru parcuri cuprinz`nd `ntre 21 [i 40 autovehicule; 15 % pentru parcuri peste 40 autovehicule MODALITATEA DE PLAT|: Anticipat [i Integral / ~n rate PERIOADA ASIGURAT|: Asigurarea se `ncheie pentru o perioada de un an. La solicitarea Asiguratului se poate `ncheia [i pe perioade subanuale, dar nu mai pu]in de 6 luni.

ROMNUL PREFER| PORCII

Greutatea animalelor [i p\s\rilor sacrificate anul trecut pentru consum a totalizat 1,401 milioane tone, `n sc\dere cu 7% comparativ cu 2005, `n timp ce produc]ia de lapte a `nregistrat o cre[tere cu 6,6%, la 64,6 milioane hectolitri, iar cea de ou\ cu 1,6%, respectiv 7,43 miliarde de unit\]i. Ponderea cea mai mare `n cadrul sacrific\rilor o de]in porcinele, cu aproape 45% din total, iar aceast\ categorie este singura unde s-a `nregistrat un u[or spor, de 2,1%, ajung`nd la un total de 618.000 tone greutate `n viu, potrivit datelor publicate de Institutul Na]ional de Statistic\. Celelalte categorii au consemnat o sc\dere a greut\]ii `n viu a animalelor sacrificate, cea mai mare la bovine, cu 17%, de la 383.000 de tone `n 2005 la 318.000 de tone anul trecut. Fa]\ de anul 2005, s-au produs modific\ri `n structura pe sortimente a produc]iei totale de carne. Astfel, a crescut ponderea c\rnii de porcine (4%) [i a sc\zut ponderea sortimentelor de bovine (-2,7%) [i de pas\re (-0,8%). Produc]ia de lapte de vac\ [i bivoli]\ (inclusiv consumul vi]eilor) a totalizat 58,3 milioane hectolitri [i a avut o cre[tere sub medie, respectiv 5,4%. Cele mai mari cre[teri (de peste 5%) s-au `nregistrat `n regiunile Bucure[ti-Ilfov (42,3%), Sud-Est (11,7%), Nord-Vest (8%) [i Vest (5,7%). Adrian Dragomir

SPRIJIN PENTRU VII

Primele pl\]i din fonduri UE au ajuns, la sf`r[itul lunii iunie, `n conturile agricultorilor din Romnia, sub forma pl\]ilor acordate `n cadrul programului de reconversie / restructurare a planta]iilor viticole, `n sum\ de 24,6 milioane lei (circa 7,5 milioane euro). Banii pentru aceast\ form\ de sprijin provin din Fondul European pentru Garantare Agricol\ (FEGA). Sistemul de acordare a pl\]ilor `n statele comunitare prevede c\ banii s`nt acorda]i mai `nt`i de la bugetul de stat, iar apoi recuperate de la UE. Suma alocat\ `n total pentru acest program a fost de 8,3 milioane euro.

pentru o cantitate minim\ de 50 de hectolitri de vin de mas\, stocat\ timp de o lun\, finan]area ar fi de 22- 24 de euro.

Amenzi pentru `nt`rzieri

Agen]ia de Pl\]i [i Interven]ie `n Agricultur\ (APIA) a primit 1,24 de milioane de cereri pentru subven]ii din fonduri UE, dintre care 11.500 solicit\ri au fost depuse `n perioada de penalizare, astfel c\ sumele alocate `n aceste situa]ii vor fi diminuate. Perioada de depunere a cererilor pentru acordarea subven]iilor pe suprafa]\ din fonduri UE, de circa 50 de euro pe hectar, [i a sumelor complementare de la bugetul de stat, de circa 30 de euro pe hectar, s-a `ncheiat la 31 mai. Dup\ aceast\ dat\ fermierii au mai putut depune cereri p`n\ pe 25 iunie, `ns\ cu o penalizare de 1% din suma cuvenit\, pentru fiecare zi de `nt`rziere. ~n intervalul 1-25 iunie, num\rul de cereri depuse a fost de 11.500, potrivit datelor APIA. ~n total, p`n\ la 25 iunie, au fost depuse 1,24 milioane de cereri, pentru o suprafa]\ de peste 9,6 milioane ha, cu 12% mai mare dec`t cea negociat\ cu UE, de 8,6 milioane de hectare. Adrian Dragomir

Must subven]ionat
Produc\torii ar putea stoca o cantitate minim\ de 50 de hectolitri de vin de mas\ [i 10-30 de hectolitri de must, cu finan]are de la APIA, dac\ pre]ul vinului pe pia]a romneasc\ scade sub un anumit nivel. Sprijinul financiar pentru stocarea vinului [i mustului este una dintre m\surile de interven]ie pe care APIA le poate derula, dac\ s`nt `ndeplinite anumite condi]ii de pia]\ care dezavantajeaz\ produc\torii, precum sc\derea pre]ului sub un anumit prag. Pentru acordarea banilor, cantitatea minim\ stocat\ trebuie s\ fie de 50 de hectolitri de vin de mas\ [i `ntre 10 [i 30 de hectolitri `n cazul mustului, se arat\ `ntrun regulament al Agen]iei. Cunatumul sumelor este de 0,015 euro/hl de vin de mas\ pentru fiecare zi de stocare [i de 0,018-0,061 euro/hl pentru must. Astfel,

AUGUST 2007

14

SECETA ATAC| PIB

Seceta poate afecta cre[terea economic\ din acest an cu p`n\ la un punct procentual, `ns\ reevaluarea PIB din luna septembrie ar putea fi mai degrab\ pozitiv\, pe fondul evolu]iei din sectorul construc]iilor, a declarat Ion Ghizdeanu, pre[edintele Comsiei Na]ionale de Prognoz\. "Este posibil ca reevaluarea din septembrie a PIB, pe ansamblu, s\ fie mai degrab\ pozitiv\ dec`t negativ\, ]in`nd cont de faptul c\ `n acest an construc]iile dep\[esc ca pondere agricultura, iar avansul construc]iilor a fost `n primele cinci luni de aproape 32%", a afirmat Ghizdeanu. Pre[edintele CNP a precizat c\ o eventual\ sc\dere de p`n\ la un punct procentual din PIB a avansului economic general ar putea fi luat\ `n calcul numai pe baza influen]ei agriculturii, iar valorile celorlalte componente ale PIB se men]in la nivelul prezentat `n prognoza de toamn\. "Agricultura are o pondere de sub 8% `n PIB. Dac\ am `nregistra o sc\dere de 10-15% pe segmentul vegetal, atunci influen]a `n PIB ar fi de p`n\ la 1%, dar impactul depinde de m\sura `n care seceta se va prelungi [i va afecta recolta de toamn\", a explicat Ghizdeanu. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii [i Dezvolt\rii Rurale, suprafe]ele afectate de canicul\ `nsumau la af`r[itul lunii iunie aproximativ 1,7 milioane ha, dintr-un total de 2,8 milioane ha `ns\m`n]ate `n toamn\.

AUGUST 2007

15

PRIORIT|}ILE PORTUGALIEI ~N AGRICULTURA EUROPEAN|

~n cadrul reuniunii Consiliului Mini[trilor Agriculturii [i Pescuitului din spa]iul european care s-a desf\[urat la Bruxelles `n data de 16 iulie a.c., Romnia a fost reprezentat\ de ministrul Decebal Traian Reme[, de c\tre secretarul de stat, Cornelia Harabagiu [i subsecretarul de stat, Dacian Ciolos. ~ncep`nd cu data de 1 iulie 2007, Pre[edin]ia Uniunii Europene a fost preluat\ pentru o perioad\ de [ase luni de Portugalia. Priorit\]ile acesteia `n domeniul agriculturii, care au [i fost prezentate `n cadrul Consiliului, s`nt: restructurarea sectorului zaharului, extinderea reformei Politicii Agricole Comune, `ncepute `n 2003, `n sectorul vinului, mini-pachetul pentru ajust\ri `n sectorul laptelui, siguran]a alimentar\, protec]ia animalelor [i plantelor. Principalele teme abordate `n cadrul reuniunii au vizat reforma din sectorul vinului, restructurarea din sectorul zaharului, cultivarea cartofului modificat genetic destinat produc]iei de amidon, solicit\rile Romniei si Bulgariei privind seceta, inform\ri ale Comisiei privind negocierile OMC [i gripa aviar\. Privitor la reforma vinului, majoritatea statelor membre au sus]inut nevoia cre[terii competitivit\]ii vinurilor comunitare, at`t pe pia]a interna]ional\, c`t [i pe cea european\. Aceste m\suri av`nd ca scop r\-

m`nerea pe pia]\ a produc\torilor, simplificarea regimului comunitar `n sectorul vinului [i realizarea echilibrului dintre cerere [i ofert\. Ministrul Reme[ a subliniat importan]a facilit\rii integr\rii Romniei [i Bulgariei `n sectorul comunitar al vinului, accentu`nd importan]a men]inerii unui buget separat pentru finan]area m\surilor din cadrul sectorului viti-vinicol, men]inerea posibilit\]ii adaosului de zah\r [i p\strarea celor mai bune tradi]ii `n produc]ia comunitar\ a vinului. De asemenea, ministrul agriculturii din Romnia, Decebal Traian Reme[, a sus]inut acordarea ajutorului de stat pentru fermierii romni afecta]i de secet\, at`t `n cadrul `nt`lnirilor de la Consiliu, c`t [i `n cadrul discu]iilor purtate cu comisarul pentru agricultur\ [i dezvoltare rural\, al U.E., doamna Mariann Fisher Boel. Tot `n cadrul discu]iilor purtate cu doamna Boel au fost abordate aspecte privind agen]iile de pl\]i, dezvoltarea rural\ [i cota de lapte. Gabi Marinescu

AUGUST 2007

16

PAZ| LA FONDURILE COMUNITARE

Autorit\]ile responsabile cu gestionarea fondurilor UE vor lua m\suri pentru recuperarea sumelor utilizate necorespunz\tor de c\tre beneficiari, av`nd posibilitatea s\ re]in\ banii din pl\]ile urm\toare pe care s`nt `ndrept\]ite s\ le primeasc\ debitorii, solu]ia extrem\ fiind executarea silit\. Crean]ele rezultate din nereguli ca urmare a utiliz\rii necorespunz\toare a fondurilor comunitare [i a sumelor de cofinan]are aferente reprezint\ sume de recuperat la bugetul general al Comunit\]ii Europene sau la bugetele de cofinan]are din care au provenit fondurile, potrivit unui proiect de hot\r`re de guvern elaborat de Ministerul Economiei [i Finan]elor pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a ordonan]ei privind controlul [i recuperarea fondurilor comunitare. Dac\ debitorul nu pl\te[te `n termenele stabilite, autorit\]ile responsabile cu gestionarea fondurilor comunitare vor stinge crean]a prin deducerea din pl\]ile urm\toare.

Executare prin Fisc

~n cazul `n care datoriile rezultate din nereguli nu s`nt recuperate nici prin plata voluntar\, nici prin deducere, autorit\]ile vor transmite titlurile executorii organismelor teritoriale subordonate Ministerului Economiei [i Finan]elor - Agen]ia Na]ional\ de Administrare Fiscal\ sau entit\]ilor din cadrul autorit\]ilor administra]iei publice centrale sau locale abilitate s\ realizeze procedura de executare silit\. Mariana Dumitresu pentru prin intermediul Planului Na]ional de Dezvoltare Rural\, noul instrument de derulare a banilor comunitari, dup\ `ncheierea programului SAPARD. De asemenea, agricultorii vor putea depune [i proiectele de finan]are prin intermdiul PNDR direct la Oficiile Jude]ene ale APDRP. Fermierii care au contractat proiecte prin a[a-numitul program SAPARD romnesc, o continuare a programului SAPARD, cu bani de la bugetul de stat, dup\ ce fondurile UE destinare programului au fost epuizate, vor beneficia de asemenea de scurtarea termenului. Lumini]a Marinescu

VITEZA SAPARD
Agricultorii care au contractat proiecte Sapard pot depune cererile de ob]inere a fondurilor la nivel jude]ean, astfel c\ termenul de plat\ va fi scurtat cu 10-20 de zile, modificarea urm`nd s\ fie aplicat\ [i fermierilor care vor contracta bani comunitari prin Planul Na]ional de Dezvoltare Rural\. Procedura anterioar\ prevedea termenul maxim de procesare a documentelor era de 40-50 de zile. Noua data limit\ este de maxim 30 de zile, a anun]at Agen]ia. Noua procedur\ va fi aplicat\ [i pentru cei care vor beneficia de fonduri UE

AUGUST 2007

17

LAPTE DE VNZARE
Micii produc\tori renun]\ la cot\
}\ranii cu dou\-trei vaci, care au o cot\ anual\ de lapte de maxim 10.000 kg, prefer\ s\ v`nd\ dreptul de comercializare marilor produc\tori, `ntruc`t investi]iile de modernizare, necesare pentru asigurarea calit\]ii laptelui, s`nt prea mari. "Cota de lapte este direct legat\ de calitatea laptelui pe care `l po]i comercializa. ~n general, tranzac]iile de v`nzare de p`n\ acum au fost f\cute de micii fermieri, care au maxim 10.000 km cot\ [i care [i-au dat seama c\ trebuie s\ fac\ investi]ii mari pentru ei, de c`teva mii de euro, pentru modernizare, p`n\ `n 2009", a declarat Valeriu Steriu, pre[edintele Asocia]iei Patronale Romne din Industria Laptelui (APRIL). Romnia beneficiaz\ p`n\ `n 2009 de o perioad\ de tranzi]ie care presupune c\ produc\torii mai pot vinde pe pia]a intern\ lapte neconfom cu normele UE. Steriu consider\ c\ se vor `nmul]i astfel de tranzac]ii pentru c\ seceta a afectat micii cresc\tori, prin diminuarea cantit\]ii de furaje disponibile sau `mboln\virea animalelor. Pre]urile la care s`nt realizate `n prezent transferurile de cot\ de lapte s`nt cuprinse `ntre 1 [i 10 cen]i pe kilogram, `ns\ "grosul" tranzac]iilor se deruleaz\ la un pre] de p`n\ la cinci cen]i pe kilogram. Comparativ, `n alte state din Uniunea a European\, pre]urile la care s-au v`ndut cotele de lapte `n perioada 1 aprilie 200631 martie 2007 (anul trecut de cot\) variaz\ `ntre trei cen]i pe kilogram, `n Marea Britanie, 12 cen]i/kg `n Irlanda, 27 de cen]i/kg `n Spania [i chiar 1,4 euro/kg `n Olanda. "Marii produc\tori s`nt interesa]i s\ cumpere cot\, dar este o problem\ adunarea unei cote mari din foarte multe cote mici, pentru c\ mul]i produc\tori nu au timpul, r\bdarea [i banii s\ umble din sat `n sat [i s\ vad\ cine are cot\ de v`nzare. Pe de alt\ parte, exist\ [i restric]ia regional\", a mai spus Steriu.

Interven]ii pentru fermieri

Cota de lapte alocat\ fermierilor care au investit pentru crearea sau extinderea capacit\]ii de produc]ie ar putea fi suplimentat\ cu 100.000 de tone, Romnia urm`nd s\ primeasc\ un r\spuns de la Bruxelles pentru aceast\ solicitare. Cantitatea suplimentar\ va fi alocat\ din cota de restructurare, de 188.000 de tone, la care Romnia ar trebui s\ aib\ acces `n 2009. "Noi am cerut ca o parte din cota de restructurare, adic\ circa 100.000 de tone din cele 188.000 de tone, s\ ne fie acordat\ acum, pentru ca s\ complet\m cantit\]ile alocate investitorilor", a declarat directorul general al Departamentului de Alocare a Cotelor de Lapte (DACL), Lucian Elisei. Gabi Marinescu AUGUST 2007

18

COMBATEREA BRACONAJULUI PISCICOL

Pe parcursul lunii iulie, `n conformitate cu programul de ac]iuni [i m\suri stabilit, Agen]ia Na]ional\ pentru Pescuit [i Acvacultur\ (ANPA) `n colaborare cu Inspectoratul General al Poli]iei de Frontier\ desf\[oar\ o serie de ac]iuni de inspec]ie [i control pentru prevenirea [i combaterea braconajului piscicol pe Dun\re dar [i `n perimetrul Rezerva]iei Biosferei "Delta Dun\rii". Ca urmare a ac]iunii comune a inspectorilor filialei Tulcea a Agen]iei Na]ionale pentru Pescuit [i Acvacultur\ (ANPA) [i a Sectorului Poli]iei de Frontier\ Sulina, desf\[urat\ `n zona Dun\re- Bra] Sf. Gheorghe (km 44 - v\rsare), Marea Neagr\ (Baia de Sud) `n zilele de 3 [i 4 iulie 2007, s-au ridicat `n vederea confisc\rii un num\r de 7 ([apte) unelte de pescuit destinate captur\rii sturionilor, cu lungimea total\ de aproximativ 250 m. ~n plase era capturat un sturion din specia p\strug\ cu o greutate de aproximativ 4 kg, aflat\ `n stare vie [i un delfin cu o greutate de aproximativ 40-50 kg, mort. De asemenea au fost executate misiuni de patrulare pe bra]ul Sf. Gheorghe al Dun\rii `n vederea depist\rii celor care practic\ pescuitul electric. ~n zilele de 11-12 iulie 2007, s-a desf\[urat ac]iunea comun\ de cooperare A.N.P.A - SPF Sulina, SPF Tulcea, SPF Chilia - A.R.B.D.D. Cri[an, `n zona Mila 23 (zona 15), ac]iune din cadrul opera]iunii "Ape Curate" de combatere a braconajului piscicol; au fost ridicate `n vederea confisc\rii [i distrugerii ulterioare 3000 m unelte de pescuit din plasa monofilament, interzise de legisla]ie [i un num\r de 16 ave pentru crap; de asemenea a mai fost confiscat\ cantitatea de 150 kg pe[te proasp\t din specia caras [i predat\ `n vederea comercializ\rii la dou\ centre de prim\ v`nzare din zon\. Reprezentan]ii ANPA ne asigur\ ca ac]iunile vor continua [i pe viitor `n vederea combaterii braconajului piscicol [i respect\rii ordinului privind conservarea popula]iilor de sturioni. Mariana Dumitrescu

AUGUST 2007

LA MUL}I ANI FAMILIEI UNICARM!

"Societatea a luat fiin]\ `n anul 1996. Atunci, aici era teren viran [i am `nceput s\ t t t ] t t construim. ~n aprilie 1997 am realizat prima sacrificare [i prelucrare. Fabrica era mic\, t t dar bine structurat\ pentru vremurile acelea. ~n zece ani, am `ncheiat cu ajutorul t t t t t t bunului Dumnezeu toate investi]iile cu privire la abatorizare, refrigerare, procesare t t] t carne [i fabricare de conserve ". Astfel [i-a `nceput discursul domnul Vasile Lucu], la petrecerea care a avut loc la sediul Unicarm din Veti[ pe 30 iunie, cu ocazia `mplinirii a 10 ani de la `nfiin]area societ\]ii [i a inaugur\rii noului abator.

"Nu ne-am a oprit din investi]ii nici un ceas".

Unicarm `n ianuarie 2004

Ast\zi, Unicarm este una dintre societ\]ile cele mai dezvoltate din domeniu `n Romnia, de]in`nd una dintre cele mai mari fabrici de procesare carne din ]ar\, un abator modern complet automatizat, o fabric\ de conserve, depozite de refrigerare [i nu mai pu]in de nouasprezece supermarket-uri. ~n proiectele de viitor ale domnului Lucu] intr\ [i construirea unei fabrici de procesare lapte [i a unei fabrici de p`ine.

Unicarm ast\zi

Atmosfera la petrecere a fost deosebit\. S-au degustat produsele Unicarm de optim\ calitate, s-a dansat, s-au admirat focurile de artificii. Printre celebrit\]ile care ne-au `nc`ntat s-au numarat comicul Cornel Palade, Aurel T\ma[ [i Adi de la V`lcea. La invita]ia domnului Lucu], to]i cei prezen]i au f\cut o vizit\ organizat\ `n fabrici, care a culminat cu t\ierea panglicii noului abator.

" Singur nu a[ fi ajuns aici. Am reu[it t cu ajutorul lui Dumnezeu [i al tuturor t t celor care fac parte din marea familie t Unicarm". Foto: slujba de sfin]ire a noului abator.

Noul abator, complet automatizat, unul dintre cele mai mari din ]ar\, a fost construit `n doar cinci luni [i are o capacitate de 100 porcine pe or\ [i 40 de bovine pe or\.
Un important efort la realizarea acestuia a fost `ndeplinit de Gabriel Gatina, directorul abatorului. Liniile de abatorizare s`nt marca Baroncini - Italia.

ZMBET DE AUGUST

"La agen]iile de pl]i [i interven]ie `n agricultur au fost angaja]i de la balerini la frizeri"

Ovidiu Natea, Pre[edintele PSD Mure[

Promo]ie 15 august - 15 septembrie cu o reducere de 15% rezult\ MINI PRE}: 25 RON + TVA C\ut\m distribuitori zonali