ANUL III * NR.

5 * MAI 2008

Cu mic, cu mare la trgul din cmp ROMAGROTEC 2008

Pagina 6

Sumar
PAG. TITLU 4 6 10 12 15 19 Editorial Cu mic, cu mare la trgul din cmp - ROMAGROTEC 2008 Agricultura ecologic\ - prezent [i perspective de dezvoltare {tefano Albarosa este noul pre[edinte al Unimpresa Romnia Ferma de `ngr\[at tineret ovin (II) Asigur\rile agricole: un produs exotic sau necesar?

MAI 2008

Editorial
(NE)TRANSPAREN}A ~N MINISTERUL LUI CIOLO{
Apropierea finalizarii mandatului [i iminen]a schimb\rii "domniei" produce un adev\rat iure[ printre oamenii cu func]ii, care caut\ un loc c\ldu] pentru vremurile ce vor veni. Anii petrecu]i `n scaunele `nalte i-au obi[nuit cu unele delicii pe care le vor [i `n continuare, a[a c\ este nevoie de alte func]ii la fel de interesante. Dup\ unele zvonuri, se pare c\ ministrul Ciolo[ `[i dore[te, [i chiar `[i preg\te[te un "culcu[" cald, `n s`nul administra]iei de la Bruxelles. Plec`nd de la acest scop, omul nostru, care prin conjunctura lucrurilor [i lucr\rilor politice a ajuns ministru al Agriculturii, face un adev\rat vals politic cu iz de D`mbovi]a cu care sper\ c\-i va ame]i at`t pe romni c`t [i pe onora]ii reprezentan]i ai Uniunii Europene. Probabil c\ a fost `ncurajat `n demersul s\u [i de semi-reu[itele subordona]ilor s\i despre care vom vorbi mai pe larg `n numerele viitoare ale revistei. Unul dintre ace[tia, mai precis doamna secretar de stat Cornelia Harabagiu, se pare c\ a "fermecat" `ntr-at`t anumite fe]e "luminate" de la Apus `nc`t sper\ c\ va reu[i ce nu au reu[it al]ii `naintea domniei sale, [i anume s\ externalizeze Autoritatea de Management a PNDR (n.r. Programul Na]ional de Dezvoltare Rural\), cel pu]in a[a sus]in anumite surse apropiate acesteia. Noi lu\m `n calcul [i un alt aspect, s-ar putea s\ ne fi indus `n eroare anumi]i r\uvoitori. Pe de alt\ parte, nici faptul de a]i sta `n v`rful peni]ei multe miliarde de euro nu este un factor de neluat `n seam\. S\ conduci o astfel de institu]ie iti deschide destul de multe perspective financiare. De regul\, asemenea posturi s`nt pl\tite cu bani adev\ra]i, de ordinul miilor de euro. ~n plus, s`nt destul de depolitizate, a[a c\, la o nou\ "culoare" a Guvernului, postul ar fi protejat, pentru c\ Bruxelles-ul agreeaz\ oameni cunoscu]i, cum este [i doamna Harabagiu. Istoria ne `nva]\ c\ mul]i [i-au v`ndut [i sufletul pe mult mai pu]in, astfel `nc`t ace[tia, atunci c`nd au ajuns pe cai mari, s\ poat\ s\-[i renege [i proprii p\rin]i, care, poate, la vremea lor, au fost nevoi]i s\ fac\ [i muncile de jos ca s\-[i ]in\ odraslele `n [coli.

MAI 2008

Dar s\ trecem la oile noastre, mai precis la subiectul zilei, cu promisiunea c\ vom relua subiectul, despre PNDR [i doamna secretar de stat Harabagiu [i `l vom dezvolta `n numerele viitoare ale revistei. Un alt personaj care se pare c\ `l inspir\ pe ministrul Ciolo[ este abilul director de cabinet al ministrului agriculturii, domnul Adrian R\dulescu, fost pre[edinte al Ligii Asocia]iilor Produc\torilor Agricoli din Romnia. De altfel, se poate observa u[or c\, de c`nd domnul R\dulescu administreaz\ activitatea ministrului, aceasta organiza]ie a devenit principalul partener de discu]ie al Ministerului Agriculturii `n anumite probleme. Interesant\ mutarea pe partea cealalta a baricadei. {i mai interesant este faptul c\ domnul Adrian R\dulescu "a renun]at" la afacerile sale `n favoarea acestei func]ii la stat. La o prima vedere, decizia directorului de cabinet este extrem de p\guboas\. Func]ia la stat putnd deveni profitabil\ numai dac\, prin prisma ei, se pot ob]ine alte avantaje care s\ compenseze eventuale pierderi suferite `n afaceri. {i domnul R\dulescu se poate spune c\-[i preg\te[te un loc postPNL. For]a financiar\ de care dispune, cumulat\ cu for]a unei organiza]ii de agricultori devenit\ cea mai important\ pe un anumit segment pot face din domnul Adrian R\dules-

cu un personaj influent, indiferent de noii [efi de la Agricultur\. Pentru a creiona c`t mai exact imaginea domnului Director de cabinet, am `ncercat s\ apel\m la cele mai transparente informa]ii despre acesta - declara]iile de avere [i de interese, ce trebuie s\ se afle pe site-ul Ministerului Agriculturii. Stupoare (n.r. - sau nu!), nu exista a[a ceva pe site. Ne-am g`ndit c\ poate nu [tim noi s\ folosim internetul sau poate este vreo gre[eal\ pe undeva. A gre[i este omene[te, p`n\ la urm\, nu-i a[a? Am `ncercat toate variantele oficiale de a afla averea de la care a plecat domnul Adrian R\dulescu atunci c`nd a preluat postul de bugetar. Nici o [ans\ de reu[it\. Ministerul nu s-a lasat `nduplecat [i nu a dat nici un r\spuns cu privire la aceste declara]ii, care s`nt obligatorii prin lege. Am ajuns chiar la domnul ministru Ciolo[ cu aceasta problem\. A p\rut surprins c\ unul dintre subalternii s\i nu [i-a f\cut publice declara]iile de avere [i de interese a promis c\ va reglementa `n cel mai scurt timp situa]ia. L-am crezut, atunci. Dar P`n\ la `nchiderea edi]iei nu am reu[it s\ intr\m `n posesia declara]iei de avere [i a declara]iei de interese a domnului Adrian R\dulescu [i nici pe site-ul ministerului nu am identificat-o!!! Petre Moraru

MAI 2008

CU MIC, CU MARE LA TRGUL DIN CMP ROMAGROTEC 2008

Cu alai, `n luna Mai, se anun]a unul dintre cele mai importante targuri de agricultur\ [i utilaje agricole. ~n acest an, organizatorii au programat mult mai bine perioada de desf\[urare a t`rgului, acesta av`nd loc `n perioada 7-11 Mai a.c. permit`nd astfel expozan]ilor dar [i a vizitatorilor s\ se bucure de un 1 Mai (ne)muncitoresc, dup\ principiul c\ munca `nnobileaz\ dar [i odihna e de baz\. ~nc\ din prima zi a t`rgului lucrurile au `nceput `n for]\, standuri care mai de care mai aranjate, cu utilaje, tractoare, tractora[e de nu te puteai uita la ele, at`t de lustruite erau. Iar ei, expozan]ii, erau `n plin\ form\, la costum [i cu un z`mbet `ncrezator. Un lucru nou, de remarcat la aceast\ edi]ie la mai multe firme cu renume, a fost asocierea m\rcii lor cu imaginea unor domni[oare frumoase, `mbr\cate `n costume ingenioase care te duceau cu g`ndul la costumele din filmele SF despre spa]iul cosmic sau la cursele de Formula 1. Ochii ne-au fost `ndelung `nc`nta]i de trupurile suple, de dansurile inedite care se repetau la fiecare jumatate de or\, de fusti]ele c`t mai scurte. Ehhh, via]a e frumoas\. Nu-i a[a? O singur\ `ntrebare ne punem, totu[i: c`t de mult `l `nc\lze[te pe fermierul romn, trecut prin multe `ncerc\ri [i neajunsuri, un asemenea spectacol?...{i oare, `n domeniul agriculturii, putem spune c\ dotarea tehnic\ de pe ogoare poate fi asociat\ cu imaginea unor frumoase domni[oare? Dac\ pe un autoturism de lux sau pe un motor de mare vitez\ se muleaza cu succes o domni[oar\, parc\ pe un utilaj agricol nu prea ar merge. Dar, ce conteaz\ p\rerea noastr\ despre promovare at`ta vreme c`t `n Romnia zilelor noastre tractorul r\m`ne totu[i un lux pentru fermierul romn. P`n\ la urm\ m\car cu privitul s\ r\m`n\, dac\ pentru achizi]ionare treaba merge mai greu. Cu toate eforturile expozan]ilor de a-[i etala [i promova c`t mai bine produsul, `ntrec`ndu-se pe ei `n[i[i, la aceasta edi]ie a Romagrotec vremea nu fost deloc de partea lor. Ploi m\runte [i chiar furtuni zilnice le-au `ncurcat socotelile, la care s-a mai

MAI 2008

adaugat [i un numar relativ sc\zut de vizitatori, dar parc\ mai interesa]i [i mai determina]i `n demersurile lor pentru achizi]onarea de tractoare [i utilaje noi. Dac\, la aceast\ edi]ie, nu s-a m\rit foarte mult num\rul de expozan]i cei prezen]i au ]inut mor]i[ s\ contracteze mai mult spa]iu expozi]ional ceea ce a dus inevitabil la majorarea cu p`n\ la 40 % a t`rgului comparativ cu edi]ia de anul trecut a acestuia. Structura firmelor expozante, care au fost `n num\r de 53 de societ\]i, a fost urm\toarea: 19% - membrii APIMAR

50% - expozan]i tradi]ionali Romagrotec 31% - firme noi. Structura pe domeniul de activitate a expozan]ilor s-a prezentat dup\ cum urmeaz\: 18% - produc\tori 15% - servicii 67% - importatori / distribuitori. }in`nd cont de faptul c\ mai multe cereri de `nscriere la t`rg au fost respinse datorit\ lipsei de spa]iu expozi]ional se are `n vedere cre[terea acestuia `n anul viitor. Gabi Marinescu

Dealer autorizat SC ALLIANCE ANVELOPE SRL B-dul 1 Decembrie 1918, Nr. 1C, Sector 3, Bucuresti. Tel: 021/255.45.99, FAX: 021.255.75.38 E-mail: office@allianceanvelope.ro Mobil: 0720.200.900, 0720.200.902, 0720.200.904, 0720.200.905

Alliance este un producator important in domeniul anvelopelor agricole, cuprinzand o gama larga de anvelope care concureaza cu succes produsele puse la dispozitie de producatorii principali. Linia de produse a companiei include o gama completa de anvelope agricole radiale si diagonale, anvelope industriale si multifunctionale, OTR si excavatoare cu o arie larga de peste 1000 de modele.

SISTEME DE PROTEC}IE DE ULTIM| GENERA}IE

V\ invit\m la Indagra Food 2008 (04.06.2008 - 08.06.2008) `n standul nostru nr. 07 - 08 din Pavilionul Central Romexpo Bucure[ti. Aici v\ vom prezenta gama noastr\ diversificat\ de echipamente [i dot\ri pentru industria alimentar\, dup\ cum urmeaz\: echipamente pentru s\li de tran[are, echipamente pentru igienizare, sp\lare [i accesorii, sta]ii de epurare, cu]ite profesionale inox [i nu `n ultimul r`nd cel mai nou echipament introdus de c\tre firma BARONCINI EST pe pia]a din Romnia, premiat [i de c\tre Romexpo la edi]ia a XII a Indagra 2007 - protec]ii `mpotriva [ocurilor mecanice [i profile sanitare de `nchidere din material tehnopolimer atoxic [i anti[oc pentru pere]i, panouri, u[i, [ine de ghidare pentru zone cu trafic de c\rucioare [i motostivuitoare, sisteme de aliniere ro]i camion la punctele de `nc\rcare. ~n continuare v\ vom prezenta `n detaliu cel mai nou echipament introdus de c\tre firma BARONCINI EST pe pia]a din Romnia: - piloni anti[oc de fixat `n pardoseala [i [in\ de ghidare anti[oc orizontal\, realizate din material tehnopolimer, rezistent la [ocuri puternice (`n standul nostru pute]i viziona un "crash test" de rezisten]\ la [ocuri puternice ) ; - protec]ie pentru pere]i de fixat la jum\tatea `n\l]imii [i la nivelul pardoselii realizat din material tehnopolimer, rezistent la [ocuri puternice; - profil sanitar anti[oc, rotunjit, realizat din material compozit PVC semirigid, e un element de etan[are `ntre perete [i pardoseal\ (plint\), disponibil `n 3 culori: alb, klinker [i gri.

- sisteme de aliniere ro]i camion la punctele de `nc\rcare realizat din material tehnopolimer, rezistent la [ocuri puternice; - sisteme de ghidare pentru zone cu trafic de c\rucioare [i motostivuitoare din material tehnopolimer, rezistent la [ocuri puternice; Clien]i: DIANA SRL - R`mnicu V`lcea, Combis SA - Bistri]a, fost Oltchim SA, Avicola B\beni actual AviCarvil - B\beni Jud. V`lcea, Progaz SRL - C\lim\ne[ti jud. V`lcea, Ecoflor SRL - Nojorid jud. Bihor. Sectoarele noastre operative: industria c\rnii, industria laptelui, diverse depozite (alimentare, farmaceutice etc.), fabrici de p`ine, etc.

Mihaela Boboc [i Marco Chiarini la premierea Romexpo edi]ia a XII a Indagra 2007

AGRICULTURA ECOLOGIC| PREZENT {I PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE

~n perioada 16-17 mai 2008 a avut loc la Tulcea seminarul cu tema "Agricultura ecologic\ - prezent [i perspective de dezvoltare", organizat de Ministerul Agriculturii [i Dezvolt\rii Rurale (MADR) `mpreun\ cu Direc]ia de Agricultur\ [i Dezvoltare Rural\ Tulcea (DADR Tulcea). Tematica seminarului a atras nume sonore din domeniu cum ar fi: Teodor Mihalcea - director general `n cadrul MADR, Viorel Mor\rescu - director general Agen]ia Na]ional\ de Consultan]\ Agricol\ (ANCA), Mariana Radu - director general adjunct `n cadrul MADR, Niculina Talvar - consilier al ministrului agriculturii, Vasile Gudu - directorul DADR Tulcea, Teodora Aldescu - consilier `n cadrul Compartimentului de Agricultur\ Ecologic\ al MADR, reprezentan]i ai produc\torilor [i procesatorilor din domeniul produselor ecologice - Delta Dun\rii Organics SA, Agroexim Tulcea, S.C Dorna Lactate SA, Apicola Bac\u, SCDVV Dealul Bujorului, Escaprod Bra[ov, Ecomarket Transilvania, reprezentan]i ai mediului academic - Universitatea Ecologic\ Bucure[ti [i USAMV Banat - Timi[oara, responsabili pentru produsele ecologice din cadrul DADR-urilor jude]ene, reprezentan]i ai autorit\]ilor locale tulcene, fermieri etc. Seminarul a fost `mp\r]it `n 3 sesiuni, astfel : Stadiul actual [i de perspectiv\ al sectorului de agricultur\ ecologic\ `n Romnia, `n cadrul c\reia au

10

MAI 2008

fost prezentate situa]ia agriculturii ecologice din jude]ul Tulcea [i rezultatele cercet\rilor privind practicarea agriculturii ecologice `n Rezerva]ia Delta Dun\rii; prezentarea noului Regulamentul CE nr. 834/2007 privind agricultura ecologic\, sistemul de control `n agricultura ecologic\, precum [i mecanismele de sprijin `n agricultur\ prin Programul Na]ional de Dezvoltare Rural\ (PNDR) ; Managementul `n agricultura ecologic\, `n cadrul c\reia au fost prezentate regulile [i principiile `n produc]ia ecologic\ vegetal\, animalier\, apicol\, precum [i importan]a pentru s\n\tate a produselor ecologice ; Promovarea agriculturii ecologice [i pia]a produselor ecologice, `n cadrul c\reia au fost luate `n discu]ie subiecte precum importan]a promov\rii agriculturii ecologice `n unit\]ile de profil

superior agricol din Romnia, implicarea ANCA `n promovarea agriculturii ecologice [i, nu `n ultimul r`nd, importan]a formelor asociative `n domeniul agriculturii ecologice `n vederea promov\rii intereselor celor ocupa]i `n ramur\. Seminarul s-a `ncheiat cu o mas\ rotund\, cu participarea responsabililor pentru agricultur\ ecologic\ din cadrul direc]iilor de agricultur\ [i dezvoltare rural\ jude]ene, `n cadrul c\reia a fost prezentat "sistemul de notificare [i `nregistrare a operatorilor `n agricultura ecologic\", sistem care va centraliza datele privind agricultura ecologic\ la nivel de ]ar\, pe diferite categorii de informa]ii, u[ur`nd astfel accesarea de informa]ii `n domeniu, precum [i cunoa[terea reciproc\ [i posibilitatea asocierii produc\torilor/ procesatorilor din domeniul agriculturii ecologice. Mariana Dumitrescu

MAI 2008

11

STEFANO ALBAROSA ESTE NOUL PRE{EDINTE AL UNIMPRESA ROMANIA

~n data de 6 mai a.c. Adunarea General\ a asocia]ilor Unimpresa a desemnat `n func]ia de pre[edinte al organiza]iei pe domnul Stefano Albarosa, respect`ndu-se recomandarea Consiliului Na]ional al Unimpresa. La Adunarea General\ (AG) s-au abordat teme legate de contribu]ia firmelor cu capital italian la o integrare mai rapid\ [i profund\ a Romniei `n UE, cre[terea competitivit\]ii muncii, promovarea unui sistem fiscal c`t mai atractiv c`t [i reducerea procedurilor birocratice. Unimpresa militeaz\ de asemenea pentru o abordare strategic\ a dezvolt\rii infrastructurii dar [i a politicilor energetice, fiind sus]inut `n acest sens, un regim predictibil [i `ncurajator pe termen lung pentru investi]iile `n producerea de energie din surse regenerabile. Cu aceast\ ocazie, Unimpresa, a prezentat [i viziunea sa asupra infrastructurii comerciale necesare pentru dezvoltarea agriculturii exprim`ndu-[i speran]a realiz\rii, pe viitor, a unui dialog mult, mai structurat [i consistent `ntre patronate, sindicate [i guvern. Tot cu ocazia Adun\rii Generale anuale, Unimpresa a anun]at inaugurarea Institutului Romno-Italian, un proiect comun al CURS Bucure[ti [i ILUM din Milano, av`nd ca scop studierea rela]iilor dintre cele dou\ ]\ri dar [i a percep]iilor existente la nivelul opiniilor publice din cele dou\ ]\ri ca urmare a extinderii Uniunii Europene.

Stefano Albarosa, noul pre[edinte al Unimpresa Romnia

"Unimpresa `[i dore[te s\ pun\ la dispozi]ia sistemului socio-politic [i economic al Romniei experien]a asocia]ilor s\i. Vrem s\ sus]inem Guvernul [i partenerii no[tri cu servicii de informare, de preselec]ie [i de consultan]\. Obiectivele noastre s`nt calitatea, productivitatea [i flexibilitatea pie]ei muncii" a declarat noul pre[edinte al Consiliului Na]ional al Unimpresa Romnia, domnul Stefano Albarosa. Tot din discursul pre[edintelui Albarosa a mai reie[it faptul c\ programul organiza]iei pe 2008 -2009 este format din 8 sec]iuni:

12

MAI 2008

Pia]a muncii [i rela]iile industriale Infrastructura Energia [i mediul Politici fiscale [i monetare Agricultura Intreprinderi mici [i mijlocii Cultura [i social Raporturi Institu]ionale [i comunicare extern\ La eveniment a participat Primul Ministru al Romniei - C\lin Popescu T\riceanu, Varujan Vosganian - ministrul economiei [i finan]elor, ex-pre[edintele Unimpresa Romnia - Enrico Malerba, Daniele Mancini - ambasadorul Italiei la Bucure[ti dar [i numero[i lideri de opinie [i antreprenori de top din Romnia [i Italia.

Noul pre[edinte al Unimpresa Romnia, domnul Stefano Albarosa, este un familist convins, tat\ a trei fete [i cofondator, ac]ionar [i CEO al Grupului Cefin. A absolvit Politehnica din Torino, a frecventat cursurile [colii militare" Nunziatella" din Napoli. Vorbe[te patru limbi str\ine (englez\, francez\, romn\ [i maghiar\). Date generale Unimpresa Romnia s-a constituit `n luna iulie 2003 [i a devenit Patronat, recunoscut de c\tre Guvernul Romniei, `nc\ din octombrie 2004. ~n aceast\ calitate a paricipat la masa tratativelor al\turi de Guvern, patronate [i sindicate pentru a dezbate problemele importante ale companiilor [i ap\r`nd interesele propriilor asocia]i, firme cu capital integral sau par]ial italian. Unimpresa se inspir\ din sistemul patronal italian, `n care se reg\se[te, reprezent`nd principalele confedera]ii patronale italiene `n Romnia. ~n prezent organiza]ia are aproximativ 700 de asocia]i care ofer\ peste 130.000 de locuri de munc\, firmele cu capital italian `n Romnia ajung`nd la un num\r de 12.000. Petre Moraru

Daniele Mancini - ambasadorul Italiei la Bucure[ti

MAI 2008

13

FERM| DE ~NGR|{AT TINERET OVIN (II)

~n acest num\r al revistei continu\m prezentarea, `n linii mari, a fermei de `ngr\[at tineret ovin. Prezentare pe care am `nceput-o `n num\rul editat pe luna aprilie 2008 [i care poate fi citit pe internat la adresa www.abcagricol.ro ~n acest sistem se pot realiza urm\torii indici de produc]ie : Greutate ini]ial\ ...12 kg Greutate final\ 45 kg Spor de greutate total 33 kg Durata `ngr\[\rii 194 zile Spor mediu zilnic 170 g O aten]ie deosebit\ ce trebuie s\ fie acordat\ acestui sistem de cre[tere este trecerea treptat\ de la stabula]ie la p\[unat [i de la p\[unat la stabula]ie prin diminuarea sau cre[terea zilnic\ a cantit\]ilor de nutre]uri concentrate sau de volum. ~n perioada de stabula]ie, nutre]urile se vor administra la discre]ie sub form\

~ngr\[area semiintensiv\
Se supun `ngr\[\rii mieii `n v`rst\ de peste dou\ luni din toate rasele crescute `n ]ara nostr\, cu o greutate de minimum 12 kg. Prin acest sistem se pot utiliza toate resursele furajere existente `n exploata]ii, at`t `n culturile de c`mp, c`t [i cele de pe paji[tile cultivate sau naturale.

MAI 2008

15

de amestec, urm\rindu-se evitarea deranj\rii mieilor supu[i `ngr\[\rii. Tot `n aceast\ perioad\ se vor asigura bulg\ri de sare pe supor]i, c`te unul pentru fiecare box\. Este necesar ca zilnic, de regul\ diminea]a, s\ se verifice starea de s\n\tate a mieilor [i s\ fie extrase exemplarele cu semne de `mboln\viri care vor fi trecute `n boxe de izolare unde se vor aplica tratamente specifice. Se va urm\ri asigurarea unui microclimat optim `n ad\posturile de `ngr\[are la sol prin asigurarea unui a[ternut bogat, uscat [i curat, iar `n ad\posturile cu gr\tar prin `ndep\rtarea dejec]iilor de sub gr\tar ori de c`te ori este necesar. ~ngr\[area pe p\[une urm\re[te ob]inerea `n condi]ii economice a mielului `ngr\[at prin folosirea furajelor verzi de pe paji[tile naturale sau cultivate. ~ngr\[area se face cu tineret ovin `n v`rst\ de 3-5 luni [i care are o greutate de 18-22 kg fie din produc]ie proprie, fie cump\rat de la al]i produc\tori. Sistemul de `ngr\[are cuprinde 3 faze: Faza I - cre[terea [i `ngr\[area, cu durat\ de 90 zile pe p\[une, cu spor mediu de 125 g zilnic [i greutatea medie de 31 kg la sf`r[itul perioadei. Faza II - acomodarea `n stabula]ie, 10 zile, cu un spor de 180 g pe cap/zi, greutatea la sf`r[itul perioadei de 33 kg. Faza III - finisarea `ngr\[\rii, `n 40 de zile, cu un spor mediu zilnic de 300 g [i greutatea medie la sf`r[itul fazei de 45 kg. Este necesar ca p\[unatul s\ se fac\

ra]ional, pe parcele, `n reprize de 3-5 zile, `n func]ie de produc]ia acestora. Trebuie asigurat\ apa, fie prin montarea de ad\posturi tip uluc cu flotor, fie prin amenajarea surselor naturale, evit`ndu-se b\ltirile `n apropierea surselor de ap\. De asemenea, este necesar\ amenajarea locurilor de `nnoptare pe terenuri `nclinate [i a umbrarelor naturale sau construite pentru zilele foarte c\lduroase. P\[unatul mieilor se face pe timp r\coros, diminea]a [i seara. Cu 3-4 s\pt\m`ni `nainte de livrare cuprinde [i ac]iunile sanitare veterinare legate de tratamentele preventive antiparazitare [i vaccin\rile prev\zute de actele normative `n vigoare.

Aprecierea calit\]ii carcasei [i a c\rnii la valorificare

Aprecierea calit\]ii `n viu, "din ochi", la ovine este oarecum `ngreunat\ de prezen]a `nveli[ului l`nos, care marcheaz\ dimensiunile determinate de grupa factorilor variabili (conforma]ia corporal\, starea de `ngr\[are etc.). Dea ceea, devine o necesitate palparea anumitor regiuni corporale, pentru a constata, mai obiectiv, dezvoltarea musculaturii [i grdaul de acoperire cu seu. Principalele regiuni, ce trebuie examinate cu prioritate s`nt urm\toarele : spinarea, [alele, baza cozii, spatele, pieptul [i regiunea ingvinal\. ~n leg\tur\ cu aprecierea dezvolt\rii corporale, acestea, cel mai obiectiv, se poate face prin c`nt\rirea animalelor, dat fiind

16

MAI 2008

c\ m\sur\torile corporale ofer\ indica]ii relative. Aprecierea calit\]ii carcaselor este metoda care maximizeaz\ obiectivitatea `n acest demers, aceasta lu`nd `n considerare conforma]ia carcasei, starea de `ngr\[are, precum [i fine]ea (francezii `i spun tandre]ea), culoarea [i consisten]a mu[chilor. Starea de `ngr\[are. Gr\simea carcasei de ovine se `ncadreaz\ `n urm\toarele categorii, `n func]ie de distribu]ie: gr\sime de suprafa]\, gr\sime intern\ [i gr\sime intra - [i intermuscular\. Fine]ea mu[chiului se constat\ la nivelul pilierilor diafragmei. Culoarea mu[chiului roz-pal exprim\ o caracteristic\ optim\ [i se constat\ `n acela[i loc ca [i fine]ea. Consisten]a mu[chiului se examineaz\ `n acela[i loc ca [i fine]ea [i culoarea, aceasta fiind considerat\ optim\ atunci c`nd se constat\ o u[oar\ rezisten]\ la presiunea cu degetul (denumit\ "consisten]a fraged\"). Gustul [i mirosul c\rnii de ovine, destul de specifice, depind foarte mult de ras\ [i v`rst\. Ca [i de tehnicile de nutri]ie [i, nu `n ultimul r`nd, de zonele geografice, cu condi]ii pedoclimatice diferen]iate. Grila "EUROP" Grila, EUROP, de clasificare dup\ calitate a carcaselor de ovine este ast\zi folosit\ `n aproape toate ]\rile europene, f\r\ excep]ie `n cele membre ale Uniunii Europene.

~nsu[irile pe care trebuie s\ le `ndeplineasc\ componentele carcasei de ovine pentru a fi `ncadrate `n una sau alta dintre clasele grilei EUROP: CLASA "E", `n care se `ncadreaz\ carcasele "excelente": Tipul de conforma]ie: toate profilele s`nt convexe [i caracterizeaz\ o foarte puternic\ dezvoltare muscular\; Jigoul [i [alele: jigoul scurt, convex [i foarte gros. {alele s`nt mai mult largi dec`t lungi; Zona rinichilor: foarte groas\ [i foarte lung\, p`n\ la nivelul `n\l]imii spatelor; Spata: convex\ [i foarte gros\. CLASA "U", `n care se `ncadreaz\ carcasele "foarte bune": tipul de conforma]ie: `n ansamblu, profilele s`nt mai pu]in convexe, fiind caracteristic\ o dezvoltare muscular\ `nc\ importan]\; jigoul [i [alele: jigoul rotunjit [i gros, [alele `nc\ mai largi dec`t lungi; zona rinichilor: groas\, larg\ [i f\r\ s\ prezinte cruce, p`n\ la nivelul `n\l]imii spatelor. Apofizele dorsale nu s`nt aparente; spata: convex\ [i groas\. CLASA "R", `n care se `ncadreaz\ carcasele "bune": tipul de conforma]ie: toate profilele s`nt mai pu]in rectilinii, fiind caracteristic\ o musculatur\ groas\; jigoul [i [alele: jigoul mai alungit [i `nc\ gros. {alele s`nt sensibil mai largi dec`t lungi;

MAI 2008

17

zona rinichilor: mai pu]in plin\ [i `nc\ larg\ la baz\. Spinarea este mai pu]in larg\ la nivelul `n\l]imii spatelor. Apofizele dorsale foarte u[or aparente; spata: poate lipsi grosimea. CLASA "O", `n care se `ncadreaz\ carcasele "destul de bune": tipul de conforma]ie: profilele s`nt, `n ansamblu, rectilinii, unelesubconcave; grosimea musculturii este medie; jigoul [i [alele: jigoul este foarte alungit, lipsind grosimea `n toate por]iunile. {alele s`nt mai lungi dec`t largi; zona rinichilor: str`ns\, lipsind grosimea. Apofizele dorsale s`nt u[or aparente;

spata: lipse[te grosimea. CLASA "P", `n care se `ncadreaz\ carcasele "mediocre": tipul de conforma]ie: toate profilele s`nt concave, caracteristic fiind o redus\ dezvoltare muscular\; jigoul [i [alele: jigoul este concav, `n toate por]iunile sale, sub]ire, lung [i plat. {alele s`nt evident mai lungi dec`t largi; zona rinichilor: foarte str`ns\, cu o cruce evident\ pe suprafa]\. Apofizele dorsale s`nt proeminente; spata: plat\, omopla]i fiind proeminen]i. Adrian Dragomir

18

MAI 2008

ASIGUR|RILE AGRICOLE: UN PRODUS EXOTIC SAU NECESAR?

Motto: "Deciziile importante trebuie luate cu u[urin]\." "Problemele marunte trebuie tratate cu seriozitate." Jocho - Hagakure ~n ultima vreme constat cu placere c\ societ\]ile mici [i mijlocii, IMM-urile cum ne place s\ le numim pe scurt, cap\t\ tot mai mult\ importan]\. ~n industria asigur\rilor, `nc\ din ultimii 3 ani, au intrat din ce `n ce mai mult `n centrul aten]iei, nu doar ca [i poten]iali clien]i dar chiar ca [i poten]iali juc\tori ai timpurilor ce vor veni. Este [tiut faptul c\ IMM-urile, `n mod frecvent, au cel mai bun management al riscului comparativ cu firmele (companiile) mari. Acest lucru fiind posibil nu datorit\ num\rului de angaja]i, ci datorit\ faptului c\ marile companii `nt`mpin\ reale dificult\]i `n a men]ine un nivel egal al in]elegerii [i atitudinii propriilor angaja]i fa]\ de obiectivele propuse. IMM-urile, unde de cele mai multe ori directorii s`nt [i proprietari ai afacerii, de regul\ practic\ un management de risc integrat, adic\ o `n]elegere a ramifica]iilor afacerii [i a deciziilor la un `nalt standard. Prin `ns\[i dimensiunile lor, IMM-urile s`nt mult mai capabile s\ `n]eleag\ interconexiunile riscurilor la care s`nt expuse dec`t companiile mai mari. Pentru asigur\tori, ace[tia (IMM-urile) s`nt cei mai buni clien]i, din aceste puncte de vedere ! Doresc pentru moment s\ m\ opresc la IMM-urile ce activeaz\ `n agricultur\ (ferme de produc]ie vegetal\, ferme pentru cre[terea animalelor [i p\s\rilor, etc.). De regul\, aceste firme s`nt polarizate `n jurul unor familii care conduc [i s`nt proprietare ale afacerii, iar riscurile la care s`nt expuse prin natura activit\]ii [i a mediului de care trebuie s\ ]in\ seama, s`nt de multe ori mai complexe dec`t par la prima vedere. Oportunit\]ile de finan]are cu fonduri europene iau drept referin]\ [i aceast\ zon\ a industriei, iar din p\cate, p`n\ `n acest an, produsele oferite de c\tre asiguratorii locali au fost de cele mai multe ori `ntr-o rela]ie dependent\ de Legea 381/13.06.2002 care vine `n sprijinul produc\torilor agricoli prin plata desp\gubirilor `n cazul calamit\]ilor naturale (p`n\ la 70% din cheltuielile efectuate, p`n\ la data producerii fenomenului, `n cazul culturilor agricole [i planta]iilor [i p`n\ la 80% din valoarea de asigurare pentru produc]iile de animale, p\s\ri, familii de albine [i pe[ti). ~n plus, `n baza aceleia[i legi, Ministerul Agriculturii particip\ prin subven]ie la plata primei de asigurare, `ntr-o propor]ie stabilit\ de c\tre Guvern. Un astfel de suport este binevenit `ntotdeauna, `ns\ din p\cate, pentru un client mai pu]in cunosc\tor [i mai pu]in documentat poate duce [i la reac]ii negative. Apetitul pentru produse de asigurare sofisticate, care s\ r\spund\ realit\]ilor cu care un astfel de client se confrunt\ scade sau de cele mai multe ori este minimizat. Cu fiecare an care vine ace[ti clien]i a[teapt\ o nou\ hot\r`re de Guvern care s\ stabileasc\ nivelul de

MAI 2008

19

deductibilitate/subven]ionare a primei de asigurare [i imediat dup\ ce o astfel de nou\ Hot`rare este emis\ se `ncheie [i poli]ele de asigurare. Noroc c\ alegerile legislative s`nt `n Noiembrie iar culturile de plante deja `n a[teptarea germin\rii, dup\ iarna ce abia urmeaz\ s\ vin\ Care s`nt riscurile la care un producator agricol este expus? ~n afar\ de cele de calamit\]i naturale ("pierderile cantitative [i calitative de recolte, mortalitatea [i/sau sacrificarea de necesitate a animalelor, produse printr-o manifestare distructiv\ a unor fenomene naturale [i a bolilor"- `n conformitate cu Legea 381) la care s`nt expuse culturile de plante sau animale, `n func]ie de specificul activit\]ii unei ferme [i al apetitului ei c\tre turismul agro (s`nt ferme de produc]ie vegetal\ sau animal\ care [i-au creat al\turi de obiectul principal de activiate [i

o activitate auxiliar\ de turism agrar, prin oferirea c\tre turi[ti de produse proprii, folosind activitatea de baz\ drept un obiect de atrac]ie), alte riscuri ce pot fi acoperite [i transferate c\tre un asigurator pot fi: Daunele produse cl\dirilor, echipamentelor [i utilajelor; R\spunderea general\ fa]\ de ter]i sau fa]\ de proprietarii de terenuri de la care s-au arendat suprafe]ele agricole; R\spunderea fa]\ de proprii angaja]i pentru daune materiale sau v\t\m\ri corporale pe care ace[tia le pot suferi; R\spunderea produc\torului pentru cazul `n care acesta ofer\ `n cadrul activit\]ii de agro-turism produse proprii turi[tilor care viziteaz\ ferma; Pagubele produse prin ie[irea la suprafa]\ a apelor provenite din scurgeri; Distrugerea din neglijen]\ prin utilizarea necorespunz\toare a utilajelor, echipamentelor de c\tre proprii angaja]i; Daune de consecin]\ (pierderea

20

MAI 2008

de profit) din cauze naturale; Fa]\ de acestea, realitatea actual\ a identificat drept riscuri [i daunele produse propriet\]ii din punct de vedere biologic, chimic, radiologic sau chiar furtul de materiale [i echipamente. Un exemplu `n acest sens, dar pentru alte ]\ri dec`t Romnia, este furtul unui fertilizator pe baz\ de nitrogen, foarte ieftin, Anhydrous Ammonia [i care este utilizat la producerea Metamfetaminei. Un concept nou de asigurare a ap\rut `n agricultura mondial\ a ultimilor 2 ani, AGRO-BIODIVERSITATEA, un concept ecologico-economic ce ofer\ oportunit\]i noi [i solu]ii de asigurare natural\ acelora dintre fermieri care au acces la produsele financiare de asigurare, un concept modern care `nainte de toate, ]ine cont de schimbarea mediului `nconjur\tor la nivel global [i de eroziunile genetice provocate de diversele solu]ii de produc]ie intensiv\ pentru anumite culturi. Acest concept are `n vedere, a[a cum o define[te [i titulatura, diversitatea sistemelor de agricultur\, adun`nd `n acela[i loc mai multe tipuri de resurse biologice `n rela]ie cu agricultura, incluz`nd: plante comestibile [i recolte, ce includ variet\]i tradi]ionale, hibrizi [i alte materiale dezvoltate genetic de c\tre cultivatori; [eptel [i pe[te de apa dulce; organisme vitale pentru fertilizarea solului [i men]inerea calit\]ii [i structurii acestuia; utilizarea natural\ de insecte, bacterii [i ciuperci ce previn [i combat insectele d\unatoare dar [i bolile plantelor [i animalelor domestice;

componente [i tipuri de agroecosisteme (policultural/monocultural, scala mic\/mare, udat\ prin ploaie sau irigat\, etc.); resurse genetice ob]inute din plantele [i animalele domestice; resurse "s\lbatice" (specii [i elemente) din habitatul natural care pot fi de folos (precum controlul d\un\torilor [i stabilitatea ecosistemului) agriculturii. Ast\zi este general recunoscut faptul c\ agrobiodiversitatea este esen]ial\ pentru o produc]ie agricol\ sustenabil\ [i totodat\ pentru securitatea hranei [i conservarea mediului `nconjur\tor. Experimentele [i cercet\rile desf\[urate p`n\ azi au ar\tat faptul c\ agrobiodiversitatea poate: cre[te productivitatea, securitatea hranei dar [i veniturile economice; reduce presiunea agriculturii `n arealele fragile, p\duri [i cele cu specii pe cale de dispari]ie; crea un sistem stabil, robust [i sustenabil de lucru pentru o ferm\; contribui la combaterea insectelor [i controlul bolilor; conserv\ solurile [i cre[te s\n\tatea [i fertilitatea acestora; contribui la intensificarea sustenabil\ a produc]iei; diversific\ produsele [i oportunit\]ile de venit; reduce [i distribui riscurile c\tre indivizi [i na]iuni; ajut\ la maximizarea utiliz\rii efective a resurselor [i mediului; reduce dependen]a de factorii de influen]\ externi; `mbun\t\]i calitatea hranei

MAI 2008

21

umane [i pune la dispozi]ie surse certe de vitamine [i medicamente; conserv\ structura ecosistemului [i stabilitatea diversit\]ii speciilor. Tiparele predominante folosite `n produc]ia agricol\ au fost [i s`nt cele care tind s\ erodeze biodiversitatea. Este [i motivul pentru care, din 2004, mai exact 31 Martie, 48 de state au ratificat, la Roma, Tratatul Interna]ional al Resurselor Genetice Vegetale pentru Alimenta]ie [i Agricultur\ iar din februarie Romnia a ratificat [i ea acela[i Tratat. R\m`ne spre final `ntrebarea: "Care este rolul pe care IMM-urile `l pot avea `n cadrul acestui nou concept [i cum se adreseaz\ acestora aplicabilitatea lui? ". ~n opinia celor mai mul]i, chiar `ns\[i termenul de diversitate define[te adresabilitatea conceptului: indivizi, comunit\]i rurale, ]\ri, continente. Deci [i ]\rani, aso-

cia]ii de produc\tori agricoli, IMM-uri, mari produc\tori agricoli. Nu le mai r\m`ne acestora (IMM-urilor) dec`t s\ utilizeze informa]ii [i s\ foloseasc\ resursele pe care le au acum la dispozi]ie, `n scopul protec]iei c`t mai bune a investi]iei muncii lor: contractul de asigurare [i [tiin]a agrobiodiversit\]ii. Cel mai rapid mijloc de protec]ie r\m`ne binen]eles asigurarea. Pe termen lung `ns\ [i cu rezultate care s\ conteze la nivel mondial (`njum\t\]irea num\rului de persoane afectate de `nfometare - obiectiv major asumat `n noiembrie 1996 de Forumul Mondial al Alimenta]iei pentru finalul anului 2015) este agrobiodiversitatea. Decizia trebuie luat\ cu u[urin]\. Cristian Anghel www.caib.ro