ANUL III * NR.

7 * IULIE 2008

GRU PREA MULT

Pagina 4

Sumar
PAG. TITLU 4 6 8 11 12 14 18 19 22 Gru prea mult Vigneto Consult ofer\ solu]ii complete pentru planta]ii de vi]\-de-vie Lege pentru certificatele de depozit Fructe de la U.E. Atac antigrindin\ Fonduri pentru piscicultur\ Romnii vor egalitate la subven]ii Codul de bune practici Subven]ie contestat\

Fax: 031.8171543

IULIE 2008

GRU PREA MULT

Recolta mare de gru [i incapacitatea produc\torilor agricoli de a putea negocia au dus pre]ul grului spre pragul de interven]ie din partea Uniunii Europene, o valoare cu mult sub pre]ul practicat pe pia]a comunitar\. Declara]iile de sus]inere din partea autorit\]ilor nu i-au f\cut pe angrosi[ti s\ mai pun\ ceva la pre], astfel c\ produc\torii s`nt, `ntr-un an cu o recolt\ excellent\, `n situa]ia de a nu-[i putea acoperi cheltuielile. Marile bazine cerealiere se confrunt\ cu oferte de pre] extrem de mici, de aproximativ 0,45 de lei/kg de gru, `n condi]iile `n care pre]ul european este de aproximativ 0,75 lei/kg. Agricultorii consider\ c\ un pre] corect ar fi de circa 65 de bani/kg. Pre[edintele Asocia]iei de Marketing [i Consultan]\ `n Agricultur\ (ASOMAR) Teleorman, Ion M\n\il\, a declarat c\ pre]urile avansate de depozitari [i comercian]i nu pot acoperi cheltuielile f\cute pentru ob]inerea recoltei, chiar dac\ aceasta este mai bun\ dect `n anul trecut, cnd seceta puternic\ a provocat mari pierderi fermierilor din sudul ]\rii. "Noi am recomandat agricultorilor din jude] s\ stocheze grul [i s\ nu accepte pre]uri mai mici de 0,85 lei/kg, `n condi]iile `n care pinea se vinde `n prezent cu mai mult de 3 lei/kg", a precizat sursa citat\. ~n opinia sa, "nu este drept ca `n fiecare an agricultorii s\ piard\, iar ceilal]i intermediari, inclusiv procesatorii din lan]ul economic al produsului, s\ ob]in\ profituri mari".

Sfaturi de marketing
Produc\torii agricoli timi[eni s`nt sf\tui]i de speciali[ti s\ nu vnd\ imediat p\ioasele din noua recolt\ la pre]uri mici, ci s\ mai a[tepte pn\ spre finele lunii august, cnd vor putea primi un pre] mai bun. Speciali[ti din domeniu sus]in c\, `n plin\ campanie de recoltare a grului, pre]ul oferit de angrosi[ti este de 0,4 - 0,5 lei/kg, dar `n august se va ajunge la 0,7 lei/kg, la fel ca `n celelalte ]\ri europene. Ei au precizat c\ pre]urile care se practic\ `n campanie s`nt nemotivante, dar produc\torii agricoli nu au cui s\ vnd\. Condi]ia principal\ este ca oamenii s\ aib\ locuri potrivite unde s\ depoziteze cerealele, pentru a nu le deteriora calitatea, sus]in ace[tia. ~n jude]ul Timi[, pentru a rezista pe pia]\ `n condi]ii de pre] redus, agricultorii au `ncheiat un parteneriat cu o societate de profil, care dispune de 19 baze de recep]ie a cerealelor, unde grul poate fi depozitat `n condi]ii optime. Costul de depozitare este de 25 de lei lunar, pe tona de cereale, cu 25% mai mic dect tarifele practicate de celelalte firme.

Recolt\ peste necesar

Scandalul pre]ului grului se prefigura chiar `nainte de a `ncepe recoltarea, cnd angrosi[tii au lansat pe pia]\ pre]uri att de mici `nct aproape nu au fost luate `n seam\. Pentru vara acestui

IULIE 2008

an, Romnia a[teapt\ o recolt\ pu]in peste [apte milioane de tone. Jocul pre]ului grului a `nceput cu estimarea produc]iei pentru acest an. Ministerul Agriculturii s-a ferit s\ prezinte public aceast\ estimare, chiar dac\ este o dat\ official\; `n func]ie de produc]ia agricol\ se calculeaz\ inclusiv PIB-ul Romniei. Ca s\ `mpace pe toat\ lumea, ministerul a dezv\luit estimarea produc]iei pe propriul site, f\r\ tam-tam-ul f\cut `n al]i ani, ca apoi s\ o scoat\ de pe pagina de internet. Cele [apte milioane de tone prognozate s`nt cu mult peste necesarul de consum la nivel na]ional, de regul\ 4,2 milioane de tone de gru.

Pia]a neagr\ dicteaz\

Chiar de la `nceput s-a vehiculat un pre] de achizi]ie de 0,4 lei/kg, foarte aproape de pre]ul de intervene]ie practicat la nivelul UE [i aplicabil [i Ro-

mniei, ca stat membru - 101,31 euro/tona de gru. Angrosi[tii nu ar fi nici ei multumi]i dac\ s-ar ajunge la intervene]ia comunitar\, pentru c\ ar pierde posibilitatea de a cump\ra gru ieftin. Dacian Ciolo[, ministrul Agriculturii [i-a ar\tat, recent, `ncrederea c] pre]ul grului nu va atinge valorile minime, de 0,4 lei/kg, consider`nd c\ Romnia func]ioneaz\ pe pia]a comunitar\, unde pre]urile s`nt sensibil mai mari. "Punctul slab al produc\torilor romni este lipsa de capacitate de negociere, pentru c\ nu au unde stoca produc]ia, chiar [i pentru cteva s\pt\mni", a completat Dacian Ciolo[. "Pre]ul este dictat de pia]a neagr\", a concluzionat Viorel Marin, pre[edintele patronatului ANAMOB, v`nz\rile de gru direct din cmp impun`nd pre]ul pe pia]a grului. Petre Moraru

IULIE 2008

VIGNETO CONSULT OFER| SOLU}II COMPLETE PENTRU PLANTA}II DE VI}|-DE-VIE

Firma Morelli activeaz\ `n domeniul viticulturii `nc\ din anul 1950. Activitatea `ncepunt\ `n acei ani de Mario Morelli, a fost dus\ `nainte, cu succes, de fiul Silvano Morelli, care avnd o viziune modern\ de gestiune a firmei a extins activitatea acesteia, punnd accentul `n special pe calitatea produsului. ~n ultimii ani, produc]ia s-a diversificat, firma a crescut [i a investit `n Romnia, o ]ar\ cu tradi]ie [i cu un puternic poten]ial `n viticultur\. Am reu[it s\ dezvolt\m [i `n Romnia, un puternic centru de cre[tere [i multiplicare a buta[ilor de vi]\ de vie, venind astfel `n sprijinul viticultorilor locali, care investesc [i cred `n vinul romnesc. Vigneto Consult pune la dispozi]ia clien]ilor buta[i altoi]i r\d\cino[i de vi]\de-vie certifica]i de c\tre UE, selec]iona]i [i parafina]i , ofer\ clien]ilor s\i solu]ii complete pentru planta]ii de vi]\-de-vie [i consultan]\ `n domeniul viticulturii . Speciali[tii firmei Vigneto Consult pot oferi consultan]\ `n ceea ce prive[te o ct mai bun\ optimizare a terenului, serviciul de preg\tire a terenului, plantarea vi]ei
Hala de fortare a buta[ilor altoi]i `n Romnia

-de-vie `n sistem de sus]inere tensionar a firului dar [i unelte specifice domeniului viticol.. ~n cadrul pepinierei proprii din localitatea Doroban]i, jude]ul Arad s`nt altoite anual peste 3.500.000 de plante din cadrul variet\]ilor autohtone iar `n pepiniera din Italia (localitatea Padergnone) s`nt altoite anual peste 9.000.000 de plante din cadrul variet\]ilor internationale. Dintre variet\]ile autohtone amintim Feteasca Neagr\, Feteasca Regal\, Feteasca Alb\, Grasa de Cotnari, T\mioasa Romneasc\, Busuioaca de Bohotin. Iar dintre variet\]ile interna]ionale amintim: Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noire, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Chardonnay, Pinot Gris, Traminer Roz, Syrah, Riesling Italian , Cabernet Franc etc. De asemenea, firma Vigneto Consult, produce [i variet\]i de vi]\-de-vie pentru struguri de mas\ `n pepiniera proprie din Italia: Victoria, Italia, Cardinal, Muscat Hamburg, Alphonse Lavalle, Iasabela Grossa.

Planta]ie `n cmp, localitatea Dorobanti jude]ul Arad - Romnia.

Serviciul premium pe care firma Vigneto Consult vrea s\-l ofere clien]ilor s\i este "VII LA CHEIE", serviciu care prevede realizarea proiectului `n toate fazele (vi]a de vie-vin). Vigneto Consult proiecteaz\ [i realizeaz\ planta]ii de vii la cheie cu randament sigur `n timp, garantnd un procent de prindere de peste 98%, furniznd plante certificate international, personal calificat, ma[ini [i accesorii de ultima tehnologie. De asemenea, firma mai efectueaz\ preg\tirea terenului, plantarea de spalieri cu utilaje ce beneficiaz\ de ghidaj laser [i sistem GPS, plantare plante cu ma[ina cu ghidaj laser, tensionat srm\ `ntre spalieri [i utilaje pentru plantat stlpi. Vigneto Consult mai ofer\ accesorii la sistemul de sus]inere al planta]iilor: pl\ci [i sisteme de ancorare, accesorii de fixare, srma din aliaj fier-aluminiu cu tripl\ zincare, tutori din bambus sau fier.

Ca dovad\ a calit\]ii serviciilor [i produselor noastre, men]ion\m c\ avem o bun\ colaborare `nc\ de la `nceput cu firme de prestigiu precum Cotnari, Cramele Reca[, Murfatlar, Grupul Interagro, Vincon, Vinia Ia[i, Grupul Generali etc. Astfel to]i cei care lucreaz\ `n viticultur\, fie ei mici intreprinz\tori, ferme medii sau exploata]ii viticole, vor gasi la SC VIGNETO CONSULT SRL, `ntr-un singur interlocutor , toate solu]iile de care au nevoie pentru fermele viticole. Pentru cei care ac]ioneaz\ `n domeniu [i nu numai, v\ invit\m se ne vizita]i (contactndu-ne `n prealabil) la pepiniera noastra S.C. Casa Verde S.A., situat\ `n localitatea Doroban]i, Ferma 11 (FN11) la intrarea in localitate pe partea dreapt\. Pentru mai multe informa]ii vizita]i-ne pe www.vignetoconsult.com sau trimite]i e-mail la adresa info@vignetoconsult.com.

IULIE 2008

LEGE PENTRU CERTIFICATELE DE DEPOZIT

Executivul a adoptat, printr-o hot\rre de Guvern, cadrul legal pentru `nfiin]area Fondului de Garantare pentru Certificatele de Depozit, care se adreseaz\ `n special produc\torilor de cereale [i produse oleaginoase. "D\m astfel posibilitatea produc\torilor de a[i stoca produsele [i a le vinde nu imediat ce au fost recoltate, cnd exist\ o presiune foarte mare iar pre]urile s`nt mici, ci a le vinde la momentul pe care `l consider\ ei optim, cnd pre]ul este mai convenabil. Este o m\sur\ care instituie un mecanism suplimentar de pia]\ `n domeniul agriculturii, care permite produc\torilor s\ beneficieze `ntr-o m\sur\ mai mare de eforturile pe care le fac [i s\ realizeze profituri mai consistente", a afirmat, recent primul-ministru, C\lin Popescu-T\riceanu. Dup\ constituire, Fondul va acoperi `ntre 10-20% din valoarea total\ a certificatelor de depozit emise, `n termen de maxim 6 luni. Certificatele de depozit au o valabilitate de maxim 12 luni de la data emiterii acestora. Contravaloarea certificatelor de depozit indisponibile, calculat\ la pre]ul pie]ei va fi stabilit\ de Ministerul Agriculturii. ~n termen de 30 zile de la data stabilirii pierderilor, Fondul va desp\gubi deponen]ii [i/sau creditorii. Implementarea sistemului certificatelor de depozit ofer\ posibilitatea produc\torilor agricoli s\-[i tranzac]ioneze semin]ele de consum pe pia]\ [i s\ utilizeze certificatele de depozit drept gaj la contractarea unui credit.

"Fermier" pentru silozuri

Programul Fermierul va fi reluat cel mai trziu `n luna august, a anun]at ministrul Agriculturii [i Dezvolt\rii Rurale, Dacian Ciolo[. Pentru cre[terea capacit\]ii de stocare a cerea-

C\lin Popescu-T\riceanu, Prim-Ministru al Romniei

IULIE 2008

Dacian Ciolo[, Ministrul Agriculturii [i Dezvolt\rii Rurale

lelor `n ferme, o parte din sumele alocate prin Program ar putea fi destinate investi]iilor `n construc]ia [i modernizarea silozurilor, att pentru investi]ii individuale ct [i pentru investi]ii propuse de forme asociative cu caracter economic ale fermierilor. Ministrul Ciolo[ a anun]at c\ va relua discu]iile cu b\ncile `n ceea ce prive[te mecanismul de cesiune de crean]e pentru subven]iile la hectar din 2008. Prin intermediul acestui instrument, fermierii eligibili pentru a primi subven]ii vor avea posibilitate de a contracta credite `n valoare de pn\ la 70% din valoarea subven]iei. Adrian Dragomir

IULIE 2008

FRUCTE DE LA U.E.
Comisia European\ a propus distribuirea gratuit\ de fructe [i legume `n [coli, pentru combaterea excesului de greutate de care sufer\ circa 22 milioane de copii `n Uniunea European\. Comisia conteaz\ pe un buget de 90 milioane de euro pentru finan]area opera]iunii, similar\ celei de distribuire de lapte `n [coli. Ideea a ap\rut anul trecut, `n cadrul reformei subven]iilor `n sectorul fructelor [i legumelor, dar concretizarea sa a fost amnat\ din cauza dificult\]ilor de finan]are. Se prevede ca, de acum `nainte, `n loc ca fructele [i legumele s\ fie retrase de pe pia]\ [i distruse, `n scopul sus]inerii pre]urilor, s\ fie distribuite gratuit `n [coli. Pentru finan]area opera]iunii, Bruxellesul dore[te ca fiecare stat membru s\ contribuie cu sume echivalente celor primite din bugetul comunitar pentru distribu]ie, ]\rile bogate fiind totu[i chemate s\ contribuie `n mai mare m\sur\ dect cele mai s\race. ~n 2006, `n UE consumul mediu de fructe [i legume pe locuitor `n UE a fost de circa 380 grame/zi, un nivel inferior recomand\rilor Organiza]iei Mondiale a S\n\t\]ii. SE ~NT|RE{TE "LAPTELE {I CORNUL" Guvernul a decis majorarea limitelor valorice zilnice pentru programul "Cornul [i laptele". "Am majorat limitele va-

lorice zilnice pentru produsele de lactate [i de panifica]ie de care beneficiaz\ elevii din clasele I-VIII [i pre[colarii, cu `ncepere de la toamn\. Am decis s\ major\m aceast\ limit\ valoric\ de la 1,04 lei la 1,17 lei", a anun]at primulministru C\lin Popescu-T\riceanu, la finalul [edin]ei de Guvern. {eful Executivului a precizat c\ de acest program social beneficiaz\ aproximativ 2,15 milioane de copii [i elevi. Cele dou\ m\suri, de la nivel comunitar [i de la nivel na]ional, vor avea un impact pozitiv asupra celor dou\ domenii. Cele mai sigure afaceri s`nt comenzile de stat, precum "laptele [i cornul". ~n noile condi]ii anun]ate, se a[teapt\ ca sectoarele respective s\ se `nt\reasc\, pentru c\ exist\ pia]\ de desfacere asigurat\. Pentru Romnia, cel mai bun exemplu este acest program guvernamental, care a dus la cre[terea produc]iei de lapte procesat. Mai mult, potrivit unor declara]ii recente ale lui Gheorghe Albu, secretar de stat `n Ministerul Agriculturii, romnii m\nnc\ mai mult lapte dect media european\. Mariana Dumitrecu

IULIE 2008

11

ATAC ANTIGRINDIN|
Programul de realizare a Sistemului Na]ional Antigrindin\ [i de stimulare a precipita]iilor va beneficia, `n acest an, de fonduri `n valoare de 21,04 milioane lei, care vor fi alocate de la bugetul Ministerului Agriculturii [i Dezvolt\rii Rurale (MADR) pe 2008. Ace[tia s`nt primii bani din 2008 aloca]i pentru Sistemul antigrindin\, care este concentrat `n zonele viticole ale ]\rii, avnd `n vedere c\ aceste culturi pot suferi cele mai mari pagube `n caz de grindin\. Scopul Programului este crearea `n Romnia a unui sistem na]ional coerent, care s\ asigure protec]ia popula]iei [i a economiei fa]\ de efectele provocate de c\derile de grindin\. ~n cadrul Programului, Direc]ia pentru Agricultur\ [i Dezvoltare Rural\ Prahova va primi [ase milioane lei pentru exploatare opera]ional\ [i modernizarea Unit\]ii Pilot de Combatere a C\derilor de Grindin\ Prahova, 890.000 lei pentru execu]ie, testare [i fabrica]ie a mijloacelor tehnice de combatere a grindinei la altitudini joase, 100.000 lei pentru monitorizarea nivelului iodurii de argint pe sol [i `n ap\ [i 100.000 lei pentru un pilot experimental pentru asigurarea cu energie electric\ a Punctului de lansare Valea

C\lug\reasc\ Prahova, pe baz\ de panouri solare.

Moldova ap\rat\
Va fi finalizat\, totodat\, investi]ia omologarea [i punerea `n func]iune a centrului zonal de coordonare Moldova [i a unit\]ii de combatere a c\derilor de grindin\ Moldova 1 Ia[i (n.r. - [apte milioane de lei). Programul prevede [i execu]ia de lucr\ri C+M+I [i dot\ri par]iale pentru unitatea de combatere a c\derilor de grindin\ Moldova 2 Vrancea (n.r. - trei milioane de lei), precum [i realizarea unor proiecte tehnice, asisten]\

tehnic\, taxe [i avize [i execu]ie par]ial\ pentru centrul zonal de coordonare Transilvania [i unitatea de combatere a c\derilor de grindin\ Mure[ (n.r. - 2,5 milioane de lei). Vor mai fi finan]ate [i proiecte tehnice, de asisten]\ tehnic\, taxe [i avize pentru unitatea de combatere a c\derilor de grindin\ Timi[ (n.r. - un milion de lei), vor fi executate, testate [i fabricate mijloacele tehnice de combatere a grindinei la altitudini joase, urmnd s\ aib\ loc [i auditarea sistemului na]ional antigrindin\ [i de stimulare a precipita]iilor. Mariana Savu

Dealer autorizat SC ALLIANCE ANVELOPE SRL B-dul 1 Decembrie 1918, Nr. 1C, Sector 3, Bucuresti. Tel: 021/255.45.99, FAX: 021.255.75.38 E-mail: office@allianceanvelope.ro Mobil: 0720.200.900, 0720.200.902, 0720.200.904, 0720.200.905

Alliance este un producator important in domeniul anvelopelor agricole, cuprinzand o gama larga de anvelope care concureaza cu succes produsele puse la dispozitie de producatorii principali. Linia de produse a companiei include o gama completa de anvelope agricole radiale si diagonale, anvelope industriale si multifunctionale, OTR si excavatoare cu o arie larga de peste 1000 de modele.

FONDURI PENTRU PISCICULTUR|

Sectorul pesc\resc din Romnia va beneficia, pn\ `n anul 2013, de fonduri publice nerambursabile `n valoare de 307 milioane de euro. Potrivit Programului Opera]ional pentru Pescuit (POP) 2007-2013, fondurile europene reprezint\ 230 de milioane de euro, iar contribu]ia na]ional\ este de 77 milioane de euro. ~n prima etap\, conform Agen]iei Na]ionale pentru Pescuit [i Acvacultur\ (ANPA), vor fi lansate patru m\suri, privind investi]ia productiv\ `n acvacultur\, prelucrarea [i comercializarea produselor pesc\re[ti [i de acvacultur\, investi]ii la bordul navelor de pescuit [i selectivitate [i compens\ri socio-economice acordate pescarilor. ~n prima sesiune pentru depunerea proiectelor de investi]ii, vor fi puse la dispozi]ia poten]ialilor beneficiari aproximativ 44 de milioane de euro, `ncepnd cu 11 august. Cei mai mul]i bani, 24 de milioane, s`nt pentru investi]ii `n activit\]i de procesare [i comercializare a produselor provenite din acvacultur\ [i pescuit, dar [i pentru realizarea unor produse de calitate pentru ni[e de pia]\.

Consum cu festival
Un romn consum\, `n medie, 5,5 kg de pe[te pe an `n condi]iile `n care

consumul mediu anual de pe[te `n Uniunea European\ (UE) este de 20 kg pe cap de locuitor, a precizat pre[edintele Agen]iei Na]ionale pentru Pescuit [i Acvacultur\ (ANPA), Gheorghe {tefan. {eful ANPA a afirmat c\ viitoarele ac]iuni de publicitate [i reclam\, pentru care s`nt prev\zute fonduri, pn\ `n 2013, `n valoare de [ase milioane de euro, prin Programul Opera]ional pentru Pescuit (POP), vor urm\ri s\ schimbe comportamentul consumatorului, cu argumente legate de o alimenta]ie s\n\toas\, astfel `nct acesta s\ cumpere `n mod constant produse piscicole. Gheorghe {tefan a men]ionat c\ inten]ioneaz\ s\ organizeze, `n toamn\, la Bucure[ti, un "Festival al pe[telui", `n care, printre altele, o vedet\ va g\ti [i va mnca pe[te.

Pepiniere de sturioni
{tefan a ar\tat c\ exist\ `n Romnia cinci pepiniere de sturioni, `n condi]iile `n care, `n urm\ cu cinci ani, nu era niciuna. "Peste 450 de ferme piscicole se afl\ `n ]ar\, inclusiv pentru crap [i p\str\v, iar 40 dintre acestea au pepiniere", a precizat [eful ANPA, Gheorghe tefan. Acesta a ar\tat c\ interesul pentru a construi de la zero ferme piscicole este imens, cu utilizarea celei mai noi tehnologii, pentru produc]ie intensiv\, `ntruct investi]ia `n teren, `n Romnia, este foarte mare. Lumini]a Marinescu

IULIE 2008

15

~MBUN|T|}IREA CALIT|}II MEDIULUI {I A ZONELOR RURALE (M|SURI AXA 2)

212 - Sprijin pentru fermierii din zonele defavorizate altele dect cele montane
(urmare din num\rul trecut)

Nivelul sprijinului: se acord\ sprijin financiar pentru utilizatorii terenurilor agricole situate `n zone unde produc]ia agricol\ este mai redus\ cantitativ [i/sau calitativ, din cauza condi]iilor naturale [i unde este important\ men]inerea echilibrului de mediu stabilit `ntre practicile agricole [i condi]iile
Suprafa]a (ha) 1-50 50.01-100 100.01-300 Peste 300

naturale. Valoarea pl\]ii este de 90 Euro/ha pentru ZSD [i 60 Euro/ha pentru ZDS. ~n cazul fermelor cu suprafe]e agricole mai mari de 50 ha, valoarea pl\]ii scade pentru acele suprafe]e agricole care dep\[esc aceast\ valoare, conform tabelului de mai jos:
Valoare pl\]i (Euro/ha)

100% din valoarea pl\]ii pentru fiecare ha 75% din plat\ 50% din plat\ 35% din plat\

214 - Pl\]i de agro-mediu

Sprijin\ dezvoltarea durabil\ a zonelor rurale astfel: r\spund cererii din ce `n ce mai mare a societ\]ii pentru servicii de mediu. `ncurajeaz\ fermierii [i al]i administratori de terenuri s\ deserveasc\ societatea ca `ntreg, prin introducerea sau continuarea aplic\rii metodelor de produc]ie agricol\ compatibile cu protec]ia [i `mbun\t\]irea mediului, a peisajului [i caracteristicilor sale, a resurselor naturale, a solului [i a diversit\]ii genetice. Pentru anul 2008 exist\ 4 pachete de agro-mediu (un pachet de agromediu reprezint\ un set de cerin]e pe care fermierul se angajeaz\ s\ le respecte timp de 5 ani): paji[ti cu `nalt\ valoare natural\ practici agricole tradi]ionale paji[ti importante pentru p\s\ri culturi verzi Termenul de depunere al cererii este 1 martie - 15 mai 2008 f\r\ penaliz\ri [i 9 iunie 2008 cu penaliz\ri de 1%/zi lucr\toare `nt`rziere. Obiectiv specific: dezvoltarea durabil\ a spa]iului rural, prin `ncurajarea

16

IULIE 2008

utilizatorilor de terenuri de a introduce sau continua metodele de produc]ie agricol\, compatibile cu protec]ia [i `mbun\t\]irea mediului, a biodiversit\]ii, apei, solului, peisajului rural. Obiective opera]ionale: Men]inerea paji[tilor cu `nalt\ valoare natural\; Men]inerea biodiversit\]ii prin aplicarea practicilor agricole tradi]ionale; Managementul adecvat al paji[tilor importante pentru p\s\ri; Asigurarea protec]iei apei [i solului. Beneficiari: fermierii care desf\[oar\ activit\]i agricole, pe terenurile agricole situate `n lista comunelor eligibile cuprinse `n PNDR 2007-2013 (versiune decembrie 2007). Valoarea sprijinului: Plata de agro-mediu este acordat\ ca plat\ fix\ la hectar [i reprezint\ o compensa]ie pentru pierderile de venit [i costurile adi]ionale suportate de fermieri. Criterii de eligibilitate: s\ exploateze un teren agricol cu o suprafa]\ de cel pu]in 1 ha, iar suprafa]a parcelei agricole s\ fie de cel pu]in 0,3 ha; s\ declare toate parcelele agricole; s\ `nscrie, sub sanc]iunea legii penale, date reale, complete [i perfect valabile `n formularul de cerere de plat\ direct\ pe suprafa]\ [i `n documentele

anexate, inclusiv lista suprafe]elor; s\ fie de acord ca datele din formularul de cerere de plat\ s\ fie introduse `n baza de date IACS, procesate [i verificate `n vederea calcul\rii pl\]ii [i transmise autorit\]ilor responsabile, `n vederea elabor\rii de studii statistice [i de evalu\ri economice, `n condi]iile Legii nr. 677/2001 pentru protec]ia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal [i libera circula]ie a acestor date, cu modific\rile [i complet\rile ulterioare; s\ respecte bunele condi]ii agricole [i de mediu, reglementate prin legisla]ia na]ional\, pe toat\ suprafa]a agricol\ a exploata]iei; s\ depun\ dosarul complet, conform condi]iilor publicate de APIA potrivit, prevederilor legale. s\ permit\ efectuarea controalelor de c\tre Agen]ia de Pl\]i [i Interven]ie pentru Agricultur\ sau de c\tre alte organisme abilitate `n acest sens; s\ comunice `n scris Agen]iei de Pl\]i [i Interven]ie pentru Agricultur\ orice modificare a datelor declarate `n cererea de plat\ survenit\ `n perioada cuprins\ `ntre data depunerii [i data acord\rii pl\]ii. Aceste modific\ri se refer\ la suprafa]a agricol\ utilizat\ a exploata]iei, transferarea propriet\]ii fermei c\tre un alt utilizator agricol, aprobarea unei rente agricole viagere, alte schimb\ri ale informa]iilor din formularul de cerere. Sursa: Agen]ia de Pl\]i [i Interven]ie `n Agricultur\ (A.P.I.A.)

IULIE 2008

17

ROMNII VOR EGALITATE LA SUBVEN}II

Ministrul Agriculturii, Dacian Ciolo[, a sus]inut, la ultima reuniune a Consiliului mini[trilor Agriculturii [i Pescuitului de la Bruxelles, egalizarea ct mai rapid\ a cuantumului pl\]ilor directe pentru noile state membre cu cel al vechilor state membre ale Uniunii Europene. Aceasta este o problem\ ce vizeaz\ direct Romnia care, `n primul an de la aderarea la UE, a primit 25% din valoarea subven]iilor de care beneficiaz\ vechile state membre. Mini[trii au f\cut un adev\rat "bilan] de s\n\tate" al reformei politicii agricole comune (PAC). S-a pus problema transferului unor procente din subven]iile pentru pl\]ile directe c\tre dezvoltarea rural\ pentru a r\spunde noilor provoc\ri (schimb\rile climatice, bioenergie, gestionarea resurselor de ap\ [i biodiversitatea). Ei au analizat [i mecanismele de gestionare a pie]elor (interven]ia pe pia]\, depozitarea privat\), precum [i gestionarea cotelor de lapte [i m\surile de `nso]ire ca urmare a elimin\rii acestora `n 2015. Discu]iile din Consiliu nu au dus la ob]inerea unei majorit\]i calificate `n ceea ce prive[te decizia referitoare la autorizarea plas\rii pe pia]a european\ a produselor con]innd soia modificat\ genetic [i decizia cu privire la plasarea pe pia]a european\ a bumbacului modificat genetic. Consiliul a adoptat m\suri de combatere a crizei economice din sectorul pescuitului generat\ de cre[terea pre]ului la carburan]i. Acestea includ facilit\]i suplimentare pentru utilizarea fondurilor pentru flotele de pescuit care s`nt supuse unor programe de restructurare, modernizare [i reducere a capacit\]ii.

P\duri agricole
Ministrul romn a sus]inut o solicitare cu privire la sectorul forestier. Romnia consider\ c\ este necesar\ o abordare integrat\, `n cadrul Uniunii Europene, a problematicilor complexe ce vizeaz\ acest sector, prin unificarea structurilor actuale relevante de la nivelul Comisiei Europene. Datorit\ faptului c\ `n cadrul sectorului forestier se reg\sesc zone de interes din mai multe domenii - agricultur\, mediu, energie - se impune ca politica forestier\ s\ capete mai mult\ coeren]\. ~n acest sens, ministrul Dacian Ciolo[ a propus crearea unei structuri `n cadrul Direc]iei Generale pentru Agricultur\ [i Dezvoltare Rural\. Mariana Dumitrescu

18

IULIE 2008

CODUL DE BUNE PRACTICI

Furnizorii [i retailerii vor face afaceri dup\ Cod, astfel `nct nici una dintre p\r]i s\ nu fie afectat\ de politici monopoliste. Mai mult, furnizorii de produse alimetare cred c\ noul document duce chiar [i la sc\derea pre]urilor, ceea ce ar fi `n beneficiul consumatorilor. Codul mai are nevoie doar de avizul Consiliului Concuren]ei pentru a deveni act oficial `ntre cele dou\ p\r]i. Potrivit Codului, furnizorii nu pot fi obliga]i de comercian]i s\ contribuie la costurile de marketing ale magazinului, de asemenea, furnizorii nu pot fi obliga]i s\ contribuie la costurile de deschidere a unui nou magazin sau la cele legate de cre[terea suprafa]ei de vnzare, de alte amenaj\ri, renov\ri. Tototdat\, Codul interzice furnizorului s\ condi]ioneze comerciantul s\ p\streze un anumit pre] la raft. Taxele pentru prezen]a `n marile lan]uri de magazine variaz\ `ntre 5% [i 60% din pre]ul produsului. "Finalizarea negocierilor pe marginea Codului `nseamn\ c\ am reu[it s\ punem bazele unor parteneriate `ntre noi [i c\ putem colabora pe picior de egalitate", a declarat Sorin Minea, pre[edintele Romalimenta. El consider\ c\ `n mod normal consumatorii vor putea g\si produse mai ieftine nu numai `n magazinele mici de cartier, ci chiar `n re]ele mari dac\ pre]ul nu va fi influen]at dect de produc\tori [i de reteileri [i nu vor interveni al]i factori.

R\zboi pe monopol
~n prim\vara acestui an s-a pornit un adev\rat r\zboi `ntre furnizori [i marile lan]uri de magazine, pentru c\ acestea din urm\ au decis s\ cear\ produc\torilor agricoli taxe mai mari dect cele practicate pn\ atunci, pentru ca produsele lor s\ fie prezente `n rafturile supermagazinelor. Abia atunci cnd profiturile produc\torilor au fost atacate att de dur, furnizorii au rispostat [i au f\cut public\ politica de vnz\ri din cadrul hipermarketurilor. Produc\torii au precizat c\ pot vinde numai `n condi]ii impuse de c\tre retaileri, c\rora trebuie s\ le pl\teasc\ o serie de taxe, de la cele de deschidere de magazin [i de raft, pn\ la cele de publicitate promovate de magazin. Mai multe, aceste taxe, din ce `n ce mai multe [i mai mari, s`nt sc\zute din pre]ul de list\, ceea ce face ca pre]ul efectiv primit de furniz\ri s\ ajung\ sub costuri. Gabi Marinescu

IULIE 2008

19

www.capitalalliance.ro

IMM-urile - Mici [i Mijlocii sau MAJORITARE?

Motto: "Deciziile importante trebuie luate cu usurin]\." "Problemele marunte trebuie tratate cu seriozitate." Jocho - Hagakure ~ncheiam un articol precedent amintind despre un concept nou de asigurare `n agricultura mondial\, folosit `n ultimii doi ani pe scar\ foarte larg\: AGRO-BIODIVERSITATEA. De fapt, acest concept are `n vedere, a[a cum o define[te [i titulatura, diversitatea sistemelor de agricultur\, adunnd `n acela[i loc mai multe tipuri de resurse biologice `n rela]ie cu agricultura, incluznd: plante comestibile [i recolte, incluznd variet\]i tradi]ionale, hibrizi [i alte materiale dezvoltate genetic de c\tre cultivatori; [eptel [i pe[te de ap\ dulce; organisme vitale pentru fertilizarea solului, [i men]inerea calit\]ii [i structurii acestuia; utilizarea natural\ de insecte, bacterii [i ciuperci ce previn insectele d\unatoare [i bolile plantelor [i animalelor domestice; componente [i tipuri de agroecosisteme (policultural/monocultural, scala mic\/mare, udat\ prin ploaie/irigat\, etc.); resurse genetice ob]inute din plantele [i animalele domestice; resursele "s\lbatice" (specii [i elemente) din habitatul natural care pot fi de folos (precum controlul d\un\torilor [i stabilitatea ecosistemului) agriculturii. Ast\zi este general recunoscut faptul c\ agrobiodiversitatea este esen]ial\ pentru o produc]ie agricol\ sustenabil\ [i totodat\ pentru securitatea hranei [i conservarea mediului

20

IULIE 2008

`nconjur\tor. Experimentele [i cercet\rile desfa[urate pn\ ast\zi au ar\tat faptul c\ agrobiodiversitatea poate: Cre[te productivitatea, securitatea hranei [i veniturile economice; Reduce presiunea agriculturii `n arealele fragile, p\duri [i cele cu specii pe cale de dispari]ie; Crea un sistem stabil, robust [i sustenabil de lucru pentru o ferm\; Contribui la combaterea insectelor [i controlul bolilor; Conserva solurile [i cre[te s\n\tatea [i fertilitatea acestora; Contribui la intensificarea sustenabil\ a produc]iei; Diversifica produsele [i oportunit\]ile de venit; Reduce [i distribui riscurile c\tre indivizi [i na]iuni; Ajut\ s\ maximizeze utilizarea efectiv\ a resurselor [i mediului; Reduce dependen]a de factorii de influen]\ externi; ~mbun\t\]ii calitatea hranei umane [i pune la dispozi]ie surse certe de vitamine [i medicamente; Conserva structura ecosistemului [i stabilitatea diversit\]ii speciilor. Tiparele predominante folosite `n produc]ia agricol\ au fost [i s`nt cele care tind s\ erodeze biodiversitatea. Acesta este [i motivul pentru care, din 2004, mai exact 31 Martie, 48 de state au ratificat la Roma Tratatul

Interna]ional al Resurselor Genetice Vegetale pentru Alimenta]ie [i Agricultur\ iar din februarie Romnia a ratificat [i ea acela[i Tratat. R\mne spre final `ntrebarea: "Care este rolul pe care IMM-urile `l pot avea `n cadrul acestui nou concept [i cum se adreseaz\ lor aplicabilitatea lui. ~n opinia celor mai mul]i, chiar `ns\[i termenul de diversitate define[te adresabilitatea conceptului: indivizi, comunit\]i rurale, ]\ri, continente. Deci [i ]\rani, asocia]ii de produc\tori agricoli, IMMuri, mari produc\tori agricoli. Nu le mai ramne acestora (IMM-urilor) dect s\ utilizeze informa]ii [i s\ foloseasc\ resursele pe care le au acum la dispozi]ie `n scopul unei protec]ii ct mai bune a investi]iei muncii lor: contractul de asigurare [i [tiin]a agrobiodiversit\]ii. Cel mai rapid mijloc de protec]ie r\mne binen]eles: ASIGURAREA. Pe termen lung `ns\ [i cu rezultate care s\ conteze la nivel mondial (`njum\t\]irea num\rului de persoane afectate de `nfometare obiectiv major asumat `n noiembrie 1996 de Forumul Mondial al Alimentatiei pentru finalul anului 2015) este agrobiodiversitatea. Decizia trebuie luat\ cu u[urin]\. Al Dvs., Cristian Anghel

IULIE 2008

21

SUBVEN}IE CONTESTAT|
Executivul a alocat 100 milioane de lei pentru a subven]iona acciza la motorina pentru agricultur\, reducerea nefiind pe placul agricultorilor. Ei vor ca valoarea motorinei pentru agricultur\ s\ ajung\ la nivelul celei din UE, pentru a avea acelea[i avantaje ca [i produc\torii occidentali. Acciza la motorina folosit\ `n agricultur\ va fi redus\ cu 65 de bani pe litru, a anun]at ministrul Agriculturii, Dacian Ciolo[. ~n urma celei de a doua rectific\ri a bugetului de stat, fondurile pentru acoperirea pl\]ii accizei la motorin\ pentru agricultur\ au fost suplimentate cu 100 de milioane de lei (aproximativ 27 milioane euro). ~n prim\vara acestui an, ministrul Agriculturii a ar\tat c\ anul 2009 este ultimul an `n care se va mai putea acorda subven]ia pentru motorin\, dup\ care r\mne `n vigoare posibilitatea reducerii accizei. Bani insuficien]i Potrivit deciziei Guvernului, suma alocat\ permite subven]ionarea motorinei pentru doar 48 de litri/ha, ceea ce `nseamn\ c\ de aceast\ facilite vor beneficia doar 3,2 milioane ha, din cele 9,4 milioane ha arabile [i 14 milioane ha agricole. De remarcat fatul c\ subven]ia este destinat\ numai culturilor agricole, de la cele de gru la pomicultur\ [i viticultur\. Legisla]ia comunitar\ permite motorin\ la pre] redus pentru toate activit\]ile agricole, inclusiv cele din zootehnie. Mai mult, acciza la motorina pentru agricultur\, `n vestul Europei, este de 21 euro/1000 de litri, `n timp ce `n Romnia ea a ajuns la 325 euro/1000 litri. Gabi Marinescu

Instala]ii de abatorizare [i prelucrare a c\rnii Instala]ii pentru industria alimentar\

ABATOR BOVINE PORCINE, OVINE, STRU}I, LINII AERIENE CONVEIORI S|LI DE TRAN{ARE

SIFOANE UTILAJE DE IGIENIZARE BURDUFURI {I U{I PROTEC}II STA}II DE EPURARE

BUCURE{TI

boronciniest@yahoo.com