ANUL III * NR.

9 * SEPTEMBRIE 2008

FERMIERII ~N STRAD|
Pagina 4

Sumar
PAG. TITLU 4 8 9 14 15 16 18 20 22 Fermierii `n strad\ Controverse pe gru Eco Romnia Fond de investi]ii caut\ p\mnt Oficiu pentru produse tradi]ionale Romnia scap\ de penalit\]i Sacul cu bani Dou\ zile de trg Bio Vremea saboteaz\ mierea

Fax: 031.8171543

SEPTEMBRIE 2008

FERMIERII ~N STRAD|
Apropierea campaniei agricole de toamn\, dar [i a celei electorale, a pus `n mi[care ac]iuni de protest din partea agricultorilor. Ei vor tratament egal pentru to]i agricultorii Uniunii Europene, ceea ce presupune c\ autorit\]ile romne trebuie s\ apeleze la forme de subven]ionare destul de costisitoare pentru bugetul de stat... (am\nunte in pagina 6)

Circa o mie de fermieri romni au manifestat `n `ntreaga ]ar\, defilnd pe tractoarele [i camioanele lor, pentru a solicita sc\derea la jum\tate a pre]ului combustibilului pentru agricultur\. "Avnd `n vedere haosul din agricultur\ [i slaba capacitate de remediere a problemelor, Federa]ia AGROSTAR [i patronatele din Federa]ia Na]ional\ a Produc\torilor Agricoli au organizat aceast\ prim\ ac]iune de protest prin care cerem ini]ierea de urgen]\ a unui act normativ, conform c\ruia agricultorii s\ primeasc\ motorin\ cu 50% mai ieftin\ dect pre]ul practicat la pomp\", a declarat Nicolae {tefan, pre[edintele AGROSTAR. El a precizat c\ fermierii pl\tesc, `n prezent, combustibilul cu pre]ul de la pomp\, adic\ de circa 4 lei (1,13 euro) pe litru. "A fost o reducere, decis\ `n Iulie de Guvern, dar cum suma alocat\ pentru sus]inerea fermierilor a fost limitat\, numai 20% dintre fermieri au putut beneficia", a explicat {tefan.

]ului la combustibil pentru agricultur\, protestatarii s`nt deci[i s\ boicoteze alegerile de la 30 noiembrie.

Promisiuni electorale
Presat de protestele fermierilor, Dacian Ciolo[, ministrul Agriculturii, a `nceput s\ promit\ o serie de avantaje, dar `ncepnd cu anul 2009. Ciolo[ a anun]at c\ acciza la motorina pentru agricultur\ ar putea ajunge, anul viitor, la 21 euro/ton\, la fel ca `n UE. "Am discutat cu ministrul Finan]elor, Varujan Vosganian, despre un pachet de m\suri pentru agricultori care vizeaz\ reducerea total\ a nivelului accizei la motorin\ pn\ la 21 euro pe ton\, la fel ca nivelul din statele membre UE, precum [i aplicarea unui program unitar de subven]ii pentru to]i agricultorii. Ambele m\suri urmeaz\ s\ intre `n vigoare din 2009", a precizat Ciolo[. Directiva Consiliului 96/2003/CE, de restructurare a cadrului comunitar pentru

Alegeri amenin]ate de boicot

Dincolo de reducerea pre]ului la motorin\ agricultorii mai cer o subven]ie de 1.000 de lei la hectar pentru sectorul vegetal, `ntre 200 [i 1000 euro la hectar subven]ie la legume fructe [i 0,4-0,5 lei pe litru lapte subven]ie pentru sectorul zootehnic. Dac\ `n 30 de zile nu se va promova actul normativ privind reducerea pre-

SEPTEMBRIE 2008

impozitarea electricit\]ii [i produselor energetice, prevede o acciz\ la motorina pentru agricultur\ de 21 euro/1.000 litri, sau 0,07 lei/litru, mult mai mic\ dect cea stabilit\ de Guvern, de 80,971 euro/1.000 litri, adic\ 0,27 lei/litru. Executivul a anun]at `n august c\ motorina pentru lucr\rile agricole mecanizate din anul 2008 va fi accizat\ cu 0,27 de lei pe litru, `n urma unei hot\rri de guvern privind aprobarea nivelului [i a condi]iilor de aplicare a accizei reduse. Astfel, sprijinul financiar rezultat dintre acciza redus\ [i cea standard este de 0,65 lei/litrul de motorin\, dar pentru o cantitate limitat\, insuficient\ pentru lcur\rile agricole.

Demisie pentru oficiali

Liga Asocia]iilor Produc\torilor Agricoli din Romnia cer "demisia factorilor responsabili, din cadrul conducerii Ministerului Agriculturii", din cauza lipsei

m\surilor de sus]inere a sectorului agricol. Potrivit LAPAR, agricultorii protesteaz\ fa]\ de modalitatea de implementare a deciziei de sus]inere a pre]ului la motorina pentru agricultur\ `n aceast\ toamn\, precum [i fa]\ de nivelul sc\zut al sprijinului acordat produc\torilor agricoli pentru `nfiin]area culturilor de toamn\, se arat\ `ntr-un comunicat de pres\ al Ligii. ~n plus, LAPAR consider\ c\ Ministerul Agriculturii nu a `ntreprins din timp demersurile necesare pentru subven]ionarea motorinei pentru agricultur\, cu un leu pe litru. Mai mult, agricultorii consider\ c\ nu a existat preocuparea pentru acordarea unui sprijin financiar, `n aceast\ campanie de `ns\mn]are. LAPAR atrage aten]ia [i asupra confuziilor create de autorit\]i cu privire la sprijinul pe care l-au anun]at pentru agricultori. Din punctul de vedere al Ligii, nu se [tie clar care este suma final\ ce reprezint\ sprijinul: 620 sau 700 de lei/ha. "~n realitate, schema de sprijin presupune acordarea sumei de 200 lei/ha, pentru maximum 120 ha sem\nate, pe ferma, [i `n plus, pentru agricultorii care beneficiaz\ de condi]ii de accesare a creditelor, o sustinere de 30%, aplicat\ la soldul creditului", precizeaz\ comunicatul. "Pn\ la 620 lei/ha, s`nt pl\]ile europene [i complementare, aferente anului 2008 [i nu pentru produc]ia anului 2009", se arat\ `n comunicat. Petre Moraru

SEPTEMBRIE 2008

CONTROVERSE PE GRU
Recolta de gru din acest an este pus\ sub semnul `ntreb\rii, unii sus]innd c\ Romnia a ob]inut mult mai pu]in gru dect spun statisticile oficiale. Pe de alt\ parte, `nc\ de la `nceputul campaniei de recoltare, fermierii s-au opus ca autorit\]ile s\ anun]e estimarea recoltei, considernd c\, `n caz de recolt\ foarte bun\, pre]urile ar sc\dea semnificativ. Pre[edintele Federa]iei Na]ionale a Produc\torilor Agricoli din Romnia (FNPAR), fosul senator PSD Viorel Matei, a declarat, recent, c\ Ministerul Agriculturii a anun]at suprafe]e cultivate cu gru supraestimate, de 2,5 milioane de hectare sem\nate, fa]\ de cifra real\ de doar 1,96 milioane de hectare. "Se declar\ o produc]ie de gru de 3.470 kg/ha, cnd, `n realitate, produc]ia din var\ a fost de 2.800 kg/ha. Ministerul a declarat o produc]ie total\ de 7,3 milioane de tone de gru, fa]\ de 5,5 milioane de tone, ct s-a recoltat, `n realitate", a spus Viorel Matei. ~n aceste condi]ii, el este de p\rere c\ pia]a grului a fost influen]at\ de declara]iile Ministerului `n favoarea marilor depozit\ri [i a celor care, practic, nu se gndesc s\ ieftineasc\ pinea. duc]ie total\ de 1,6 milioane de tone de floarea soarelui, `nseamn\ c\ avem un excedent pentru fabricile produc\toare de ulei de la noi din ]ar\. ~n realitate, avem 1,2 milioane de tone, deci sub necesarul fabricilor", a spus Matei. Pre[edintele FNPAR spune c\, `n condi]iile `n care pre]ul la ulei este de 6-8 lei kilogramul, cump\rarea florii soarelui, `n aceste condi]ii de supraproduc]ie, pre]ul ar trebui s\ fie mult mai mic. El consider\ c\ inform\rile Ministerului Agriculturii s-au f\cut cu acordul Guvernului.

Pine mai ieftin\

Grul din recolta 2008 s-a vndut cu pre]uri de 0,4-0,5 lei/kg, comparativ cu cel de anul trecut, care s-a comercializat [i cu peste un leu pe kilogram. ~n aceste condi]ii, reprezentan]ii Federa]iei AGROSTAR cer reducerea pre]ului pinii cu 30%. "Pre]ul pinii este la fel ca atunci cnd grul era cump\rat din import cu 0,8 lei/kg, `n timp ce noi vindem kilogramul de gru cu pn\ la 0,5 lei/kg", a declarat Tudor Doroban]u, secretarul general al AGROSTAR. Gabi Marinescu

Supraestim\ri pe linie
O alt\ supraestimare sesizat\ de Matei se reg\se[te [i la floarea soarelui, unde s-a declarat c\ de pe suprafa]a cultivat\ de 820.000 ha s-au recoltat 2.000 kg/ha, fa]\ de doar 1.400 kg/ha, ct s-a recoltat `n realitate. "Declarnd o pro-

ECO ROMNIA
Cantitatea produselor ecologice romne[ti exportate va cre[te cu peste 20% `n acest an, principalele produse care pleac\ la export fiind cerealele, mierea [i brnzeturile, a declarat Teodora Aldescu, consilier pentru agricultur\ ecologic\ `n Ministerul Agriculturii [i Dezvolt\rii Rurale (MADR). Oficialul a precizat c\ anul trecut, exporturile eco s-au cifrat la 60 milioane de euro. Anul acesta, suprafa]a cultivat\ cu culturi ecologice va cre[te pn\ la 200.000 ha, comparativ cu 190.000 ha `n 2007. Principalele produse exportate s`nt furajele, urmate de cereale, oleaginoase, miere (peste 60 la sut\ din mierea ecologic\ romneasc\ merge la export), [i produse procesate din lapte. "~n ultima vreme am `nceput s\ export\m [i plante tehnice, iar unii procesatori de carne `ncep `n for]\ activitatea", a explicat Teodora Aldescu. mare. Cred c\ din 2009 ve]i vedea primele standuri cu produse ecologice romne[ti `n aceste magazine", a spus reprezentantul Bio Romnia.La ora actual\, consumul de produse ecologice `n Romnia este de circa 2% din consumul total de produse alimentare, `n timp ce `n Germania acesta dep\[e[te 10%. Produsele ecologice s`nt `ns\ cu 20% pn\ la 40% mai scumpe dect cele conven]ionale.

Subven]ii de la stat
Ministerul Agriculturii ar putea acorda subven]ii la hectar pentru produc]ia de culturi [i produse ecologice, prin sume sub form\ de ajutor de stat din buget `n 2008, urmnd ca din 2009 s\ fie alocate fonduri din Programul Na]ional de Dezvoltare Rural\ (PNDR) pentru acest sector, sus]ine ministrul Agriculturii, Dacian Ciolo[. El a precizat c\ dac\ `n prima parte a anului viitor produc\torii vor beneficia de acest ajutor, din a doua parte a anului va fi introdus modificat Programul Na]ional de Dezvoltare Rural\, astfel `nct s\ produc\torii s\ benficieze de fonduri suplimentare, sub forma unor sume pentru certificarea produselor, mai exact 50% din suma necesar\, respectiv fonduri asigurate pentru plata la hectar, aproximativ 4 - 5 milioane de lei la hectar. Mariana Dumitrescu

Rafturi cu dedica]ie
Hypermarketurile din Romnia vor avea din 2009 standuri specializate cu produse ecologice romne[ti, a declarat vicepre[edintele Asocia]iei Operatorilor din Agricultura Ecologic\ - BIO Romnia, Damian Dragomir. "Am primit cereri de la hypermarketuri, precum Selgros, Metro, Carrefour, [i chiar de la lan]urile de benzin\rii, dar deocamdat\ nu putem onora cererile deoarece produc]ie nu este a[a de

www.capitalalliance.ro

SRM| ZINCALL AR/40 REZISTEN}| ~NALT| PENTRU AGRICULTUR| PENTRU VI}| DE VIE, POMI FRUCTIFERI {I INSTALA}II CONTRA GRINDINEI
acoperire 95% zinc [i 5% aluminiu ~nc\ de la `nceput SC Vigneto Consult SRL a pus accentul pe calitatea produselor [i serviciilor oferite; astfel clien]ii no[tri au `n]eles rapid importan]a raportului calitate/pre] `n cadrul investi]iilor din viticultur\. Vigneto Consult vine cu o gam\ foarte variat\ de materiale pentru sistemul de sus]inere al planta]iilor de vi]\ de vie. Am dori acum, s\ ne oprim asupre gamei noastre de srm\ zincat\, la care de]inem exclusivitate pe Romnia. Zincal AR/40 este o srm\ cu caracteristici tehnice de rezisten]\ ridicat\, astfel c\ acest factor `i permite s\ fie viabill din punct de vedere economic deoarece se pot utiliza diametre mai mici dect srma zincat\ tradi]ional\ (c[tignd astfel la desf\[urare). De asemenea, Zincal `i permite operatorului s\ economiseasc\ timpii de `ntre]inere a instala]iei deoarece scade drastic prelungirea srmei, acest lucru permi]nd o tensionare corespunzatoare a rndurilor [i evitarea alungirii acesteia pn\ la ruperea complet\. Durata de via]\ e mai mare datorit\ acoperirii cu zinc-aluminiu. Conform normelor UNI EN `n vigoare, permitnd realizarea unor planta]ii de `nalt nivel tehnic. Evolu]ia consumului acoperirii cu zinc a srmei `n mediul coroziv a ce]ei saline neutre a rezultat foarte omogen [i liniar. Aceasta a permis evaluarea duratei teoretice a acoperirii cu zinc `n 1660 de ore. }innd cont de posibila eterogeneitate a grosimii de acoperire de evaluat `n ordinea de 40%. Asemenea probe pot garanta ca produsul s\ aib\ o durat\ de peste 50 de ani. Caracteristicile proprii mecanice pot fi printre solu]iile alternative la srma de o]el inoxidabil, [i astfel este indicat\ pentru mecanizarea instala]iilor de vi]\ de vie [i pentru realizarea instala]iilor contra grindinei. Eviden]iaz\ o suprafa]\ perfect `ntins\ [i uniform\. Fa]\ de srma zincat\ comun\, permite utilizarea unei srme cu diametrul net superior, cu o reducere inevitabil\ a costurilor instala]iei si o durabilitate mare.

Pentru mai multe informatii vizitati-ne pe www.vignetoconsult.com sau trimite]i e-mail la adresa info@vignetoconsult.com.

10

SEPTEMBRIE 2008

TABEL DESF|{URARE REFERITOR LA DIAMETRUL SARMEI Nr. scar\ francez\ mm desf\[urare m/kg. prelungire maxim\ 4.5% 4.5% 4.5% 4.5% 4.5% 4.5% 4.5% 4.5% 4.5% 4.5% 4.5%

11 12 13 14 = 16 17 18 19 20 21

1.6 1.8 2.0 2.2 2.5 2.7 3.0 3.4 4.0 4.5 5

64.2 50.5 41.1 33.8 25.9 22.5 18.2 14.2 10 8.0 6.5

CARACTERISTICI MECANICE {I PROBA DE TRADI}IE Diametru nominal (mm) 1 2 3 4 5 6 1.80 2.00 2.20 2.50 2.70 3.00 For]a total\ de rupere (N.) 2.475 3.075 3.830 4.875 6.135 7.200 For]a unitar\ de rupere (N./mm2) 963 961 997 1.035 1.050 942 Prelungire la rupere (*) % 4.0 4.5 4.5 4.5 4.5 4.5

(*) Prelungire % calculat\ la Lo= 100 mm.

ABATOR NOU DE BOVINE {I SEC}IE DE TRANSARE LA NORMELE EUROPENE ~N BISTRI}A

De curnd, ora[ul Bistri]a s-a `mbog]it cu un nou abator, un vis de aur [i o realizare a familiei Rus: Teodor, Nomica, Doru - Florin, Ana [i tn\ra Teodora (proaspat bunic, titularul firmei Unic Cremona Serv, so]ia, fiul, nora [i nepoata sa) - o familie dinamic\, plin\ de entuziasm. De-a lungul anilor, societatea Unic Cremona Serv [i-a format o gam\ de produse atent selectionat\ pentru o clientel\ consolidat\ [i obi[nuit\ s\ fie aprovizionat\ cu produse care s\ corespund\ preferin]elor [i cerin]elor proprii. Abatorul nou `nfiin]at are o capacitate de abatorizare [i stocare de circa 100 de bovine /zi [i este dotat cu o sec]ie de tran[are [i ambalare modern\, sta]ie de epurare [i incinerator propriu. Investi]ia a fost realizat\ prin programul de finan]are SAPARD. Pentru realizarea obiectivului propus, familia Rus a ales s\ plece la drum `n colaborare cu o companie produc\toare de echipamente pentru abatorizare prezent\ de mult timp pe pia]a romneasc\ [i cu tradi]ie pe pia]a din Italia - grupul Baroncini Bulgarelli, format din dou\ societ\]i de familie.

Ambi]ia, cuno[tin]ele `n domeniu, credin]a [i perseveren]a domnului Teodor Rus al\turi de experien]a grupului Baroncini - Bulgarelli de peste 60 de ani `n proiectarea [i realizarea instala]iilor de abatorizare au culminat cu punerea `n func]iune a unei sec]ii de abatorizare [i tran[are cu flux modern, echipamente de `nalt\ clas\, finisaje deosebite [i asigurarea unei igiene exemplare. ~i ur\m familiei Rus [i `ntregului colectiv de la Unic Cremona Serv mult succes, realizarea tuturor obiectivelor (pentru c\ [tim, c\ planuri de viitor mai exist\ multe) [i micu]ei Teodora, s\ creasc\ s\n\toas\ [i s\ continue afacerile familiei. Linia tehnologic\ de abatorizare poart\ marca

FOND DE INVESTI}II CAUT| P|MNT

Cel mai mare fond european de investi]ii specializat `n agricultur\, lansat recent, vizeaz\ achizi]ii de terenuri arabile `n ]\rile din Europa Central\ [i de Est, printre care [i Romnia, potrivit Financial Times. Fondul este finan]at de compania german\ de investi]ii Palmer Capital Partners [i de compania britanic\ Bidwelles, circa 300 milioane de euro urmnd s\ fie investite `n terenuri arabile din Romnia, Polonia, Ungaria [i Republica Ceh\, precum [i `n unele terenuri din vestul Europei. Cele dou\ companii sus]in c\ fondul este cel mai mare de acest fel `nfiin]at vreodat\, iar semnalul dat investitorilor este c\ porumbul, orezul, grul [i soia, ale c\ror pre]uri au crescut, vor reprezenta bunuri c\utate `n viitor. Pre[edintele Bidwelles Agribusiness, Richard Warbuton, sus]ine c\ investitorii caut\ s\ ob]in\ profit de pe urma cre[terii pre]urilor la alimente `n alt mod dect pn\ `n prezent cnd era preferat\ prin achizi]ia ac]iunilor futures pe bursele agricole [i a companiilor listate, care pot aduce profit. Acum investitorii ]intesc angajamente investi]ionale pe termen lung, `n ferme [i companii din domeniul industriei de alimente procesate. majornd bugetul alocat pn\ `n prezent [i diversificarea gamei de produse ce pot fi distribuite. Astfel, bugetul alocat acestui program ce exist\ `nc\ din 1987 va fi de aproximativ 500 milioane euro `ncepnd de anul viitor, adic\ cu dou\ treimi mai mult dect este `n prezent. M\sura ar avea efecte benefice [i asupra produc\torilor agricoli, care ar putea vinde mai mult pe o pia]\ sigur\, cum este cea reprezentat\ de comanda de stat. Sarcina alegerii produselor alimentare ar reveni statelor membre, iar planurile de distribu]ie ar fi elaborate pe perioade de trei ani. Conceput ini]ial pentru distribuirea stocurilor excedentare de produse agricole ("stocuri de interven]ie") persoanelor nevoia[e, programul a suferit modific\ri la mijlocul anilor 1990, astfel `nct, `n anumite circumstan]e, stocurile de interven]ie s\ poat\ fi suplimentate cu achizi]ii de pe pia]\. Adrian Dragomir

Comand\ de stat
~n contextul cre[terii semnificative a pre]ului la alimente, Comisia European\ (CE) propune extinderea programului alimentar destinat persoanelor celor mai defavorizate din Uniunea European\,

14

SEPTEMBRIE 2008

OFICIU PENTRU PRODUSE TRADI}IONALE

Oficiul Na]ional pentru Produse Tradi]ionale [i Ecologice, cu atribu]ii `n sprijinirea produc\torilor pentru promovarea [i protejarea alimentelor tradi]ionale [i ecologice, a fost inaugurat oficial la Bra[ov, unde se afl\ sediul central al institu]iei. Guvernul a decis `nfiin]area Oficiului la jum\tatea lunii aprilie a acestui an, iar institu]ia este deja func]ional\ din luna iulie. "Avem deja un dosar `n lucru, pentru ob]inerea protec]iei indica]iei geografice pentru un produs, respectiv magiun de prune, [i se preg\tesc alte patru dosare", a declarat directorul executiv al Oficiului, Lucia Romanescu. "Avem peste 1.800 de produse tradi]ionale, care trebuie luate la mn\ [i certificate [i promovate, avem 3.800 de operatori `n agricultura ecologic\, care au nevoie de sprijin pentru a se promova, iar Oficiul asta va face, `i va ajuta s\ se promoveze, s\ protejeze produsele la nivel na]ional [i european, prin informare, prin consiliere, prin seminarii de formare [i a[a mai departe", a spus secretarul de stat din Ministerul Agriculturii Gheorghe Albu. Oficialul a precizat c\ ministerul a ini]iat o hot\rre de Guvern prin care produsele ecologice s\ aib\ un suport printr-o schem\ compatibil\ cu pia]a comunitar\ `n care 50% din cheltuielile de certificare a unui produs ecologic [i tradi]ional s`nt suportate din bugetul ministerului.

Regionalizare
Potrivit regulamentului de func]ionare a Oficiului, acesta va realiza [i difuza materiale de informare destinate produc\torilor, va organiza seminarii, cursuri [i activit\]i de formare [i informare pentru grupuri de produc\tori sau procesatori, fermieri [i asocia]ii profesionale. Institu]ia va elabora o strategie na]ional\ de promovare a produselor tradi]ionale [i ecologice romne[ti [i va organiza expozi]ii cu degust\ri de astfel de produse. Totodat\, va sprijini produc\torii `n elaborarea documenta]iei necesare pentru protejarea produselor la nivel na]ional [i european. O alt\ atribu]ie a Oficiului este promovarea imaginii produselor tradi]ionale [i ecologice romne[ti prin mijloacele de comunicare. Noul organism are reprezentare la nivel regional, `n jude]ele Timi[, Bihor, Alba, Ia[i, Arge[, Gala]i, Bra[ov. Petre Moraru

SEPTEMBRIE 2008

15

ROMNIA SCAP| DE PENALIT|}I

Romnia nu va pl\ti penaliz\ri c\tre Comisia European\ (CE) deoarece nu a dep\[it cota na]ional\ de lapte pentru anul de cot\ 2007-2008, potrivit datelor furnizate de Agen]ia de Pl\]i [i Interven]ie pentru Agricultur\ (APIA). Num\rul total de fermieri care trebuiau s\ depun\ declara]ii anuale pentru anul de cot\ 1 aprilie 2007 - 31 martie 2008 a fost de 621.702 de produc\tori cu vnz\ri directe [i 242.303 produc\tori de]in\tori de cot\ de livr\ri. Declara]ia anual\ a de]in\torilor de cot\ de livr\ri a fost transmis\ de procesatorii la care ace[tia au fost aronda]i. Departamentul de Administrare a Cotei de Lapte din cadrul APIA gestioneaz\ num\rul de]in\torilor de cot\ [i cantit\]ile de lapte livrate sau vndute direct `n baza cotei de]inute [i nu are o statistic\ cu privire la num\rul de animale de]inute de fermieri.

Lapte grl\
Ultimele rapoarte ale Institutului Na]ional de Statistic\ (INS) arat\ c\ a crescut cu 0,6% cantitatea de lapte de vac\ colectat\ de la exploata]ii agricole [i centre de colectare de c\tre unit\]ile procesatoare, `n primele [apte luni ale anului.

16

SEPTEMBRIE 2008

Dacian Ciolo[, Ministrul Agriculturii [i Dezvolt\rii Rurale [i Dan Gherghela[, Director General Agen]ia de Pl\]i [i Interven]ie pentru Agricultur\ (APIA)

Comparativ cu perioada corespunz\toare din anul precedent, cantitatea de lapte de vac\ colectat\ de unit\]ile procesatoare a crescut cu 3.797 tone (0,6%) la [apte luni, ajungnd la 680.120 tone. Cantitatea de lapte de consum a crescut cu 5.303 tone (4,9%), `n primele [apte luni pn\ la 113.921 tone.

Surplus de cot\ de la UE
~n negocierile cu Uniunea European\, Romnia a primit dreptul s\ realizeze trei milioane de tone de lapte pe an, din care dou\ milioane de tone au fost alocate pentru vnzare direct\, iar un milion de tone pentru livr\ri c\tre fabricile de procesare. Dep\[irea acestei cantit\]i atrage penaliz\ri de 278,3 euro pentru

fiecare ton\ de lapte realizat\ peste cot\, iar `n cazul `n care cantitatea de lapte produs\ este mic\, Romniei i se va diminua cota pentru urm\torii ani. Nivelul cotelor de produc]ie la lapte a crescut `ns\ cu 2% pentru toate statele UE, de la 1 aprilie 2008. Acest lucru este important pentru Romnia deoarece va ajuta la restructurarea sectorului, `n condi]iile `n care aproape 300.000 de ferme de cre[tere a vacilor urmeaz\ s\ fie finalizate `n anii 2008-2009. ~n Romnia, existau 1,15 milioane gospod\rii `n 2006 [i 1,7 milioane de vaci, peste 90% din gospod\rii de]innd doar 1-2 capete. Num\rul fermelor cu peste 100 de capete de vaci era de numai 163 `n perioada men]ionat\. Mariana Savu

SEPTEMBRIE 2008

17

SACUL CU BANI
Fondurile structurale pentru dezvoltarea satului romnesc `ncep s\ fie direc]ionate c\tre Romnia. M\surile stabilite prin Programul Na]ional de Dezvoltare Rural\ (PNDR) [i devenite opera]ionale din luna septembrie totalizeaz\ peste 900 milioane de euro, `n perioada 2007-2013. Fermierii romni pot accesa, pn\ `n 2013, peste 383 de milioane de euro din fonduri europene nerambursabile prin M\sura 312 - Sprijin pentru crearea [i dezvoltarea de micro-`ntreprinderi `n mediul rural. Obiectivele opera]ionale ale m\surii se refer\ la crearea de microintreprinderi precum [i la dezvoltarea celor existente `n sectorul non-agricol `n spa]iul rural, la `ncurajarea ini]iativelor de afaceri promovate, `n special de c\tre tineri [i femei precum [i la `ncurajarea activit\]ilor me[te[ug\re[ti [i a altor activit\]i tradi]ionale. Conform ghidului, valoarea maxim\ a fondurilor nerambursabile poate ajunge pn\ la 70% din totalul cheltuielilor eligi-

18

SEPTEMBRIE 2008

bile, dar nu va dep\[i 50.000 euro/proiect dac\ beneficiarii s`nt persoane fizice autorizate, 100.000 euro/proiect pentru micro-`ntreprinderile care `[i desf\[oar\ activitatea `n sectorul transportului rutier [i 200.000 euro/proiect pentru alte micro-`ntreprinderi.

Agroturism numai cu agricultur\

Fondurile publice [i private destinate `ncuraj\rii activit\]ilor turistice `n mediul rural din Romnia se ridic\ la 837,26 milioane euro pn\ `n 2013, din care contribu]ia public\ a UE [i a Guvernului Romniei reprezint\ 544,2 milioane euro. Potrivit ghidului solicitantului, obiectivele specifice ale acestei m\suri se refer\

la crearea [i men]inerea locurilor de munc\ prin activit\]i de turism, `n special pentru tineri [i femei, la cre[terea valorii ad\ugate `n activit\]i de turism, la crearea [i diversificarea infrastructurii [i serviciilor turistice, dar [i la cre[terea num\rului de turi[ti [i a duratei vizitelor. Potrivit ghidului, agroturismul este o `mbinare a activit\]ilor agricole cu serviciile turistice `n interiorul unei gospod\rii agricole sau ferme, iar `n cadrul pensiunilor agroturistice trebuie s\ se desf\[oare cel pu]in o activitate legat\ de agricultur\, cre[terea animalelor, cultivarea a diferite tipuri de plante, livezi de pomi fructiferi. Valoarea maxim\ a fondurilor nerambursabile va fi de pn\ la 100% din totalul cheltuielilor eligibile, dar nu va dep\[i 200.000 euro/proiect. Lumini]a Marinescu

DOU| ZILE DE TRG BIO

Asocia]ia Operatorilor din Agricultura Ecologic\ - "BIO Romnia" `n colaborare cu Muzeul Na]ional al Satului "Dimitrie Gusti" a organizat `n zilele de 13 [i 14 ale lunii septembrie primul t`rg dedicat produselor ecologice. La Trgul ECO au participat 15 producatori, comercian]i [i importatori de produse bio (ecologice 100%) care [i-au prezentat oferta `n ograda Muzeului Satului. Vizitatorii au avut prilejul de a afla mai multe despre produsele ecologice direct de la surs\ dar au putut s\ deguste [i s\ achizi]oneze legume proaspete, brnzeturi de vac\, bivoli]\, capr\ dar [i miere, gemuri, pine, ceaiuri, vin, f\in\, etc. La aceast trg au luat cuvntul diverse personalit\]i din domeniu cum ar fi: Dacian Ciolo[, ministrul agriculturii [i dezvolt\rii rurale precum [i reprezentan]i ai Inspectiei Sanitare de Stat, ai Muzeului Na]ional al Satului "Dimitrie Gusti" din Bucure[ti, ai Asocia]iei Tinerilor Reformi[ti [i ai Parlamentului Tinerilor din Sectorul 2 dar [i consilierul pe probleme de agricultur\ ecologic\ din cadrul Ministerului Agriculturii, doamna Teodora Aldescu. Tot cu ocazia conferin]ei de pres\ de la deschiderea trgului au fost n cadrul Conferita de presa vor fi prezentare proiectele ce se vor initia in anul 2008:

1. Parteneriatul BIO ROMANIA ASOCIATIA TINERILOR REFORMISTI - PARLAMENTUL TINERILOR DIN SECTORUL 2 si Colegiul Cantemir Voda. aceasta initativa urmareste introducerea alimentelor ecologice in centrele de invatamint. Faza pilot va cuprinde activitati de promovare a produsului ecologic in cadrul Colegiului Cantemir Voda precum si introducerea de alimente ecologice certificate in aceasta unitate de invatamint. 2. Parteneriatul cu Mitropolia Ardealului care urmareste instruirea si conversia suprafetelor administrate de unitatatile de cult din administrarea acestora spre agricultura ecologica si productia de produse ecologice destinate atat pietei cat si consumului in cadrul Manastirilor care au si caracter turistico-ecumenic 3. Initativa comuna Asocia]ia BIO ROMANIA - SellGros Cash & Carry de a introduce in cadrul magazinelor insule de produse ecologice. Punctele de vedere ale celor prezenti au avut acela[inumitor comun, dezvoltarea [i promovarea produselor bio de produc]ie autohton\. "Eu sper s\ ajungem la un consum de 2% din totalul consumului de alimente de pe pia]\ `n acest an. Trebuie sus]inut\ promovarea, pentru c\ aceste produse s`nt mai scumpe cu 20% dect cele conven]ionale [i consumatorul trebuie s\ [tie c\ acest pre] este justificat, c\ aceste produse s`nt bune pentru

s\n\tate", a mai declarat, printre altele, Teodora Aldescu. Reprezentan]ii asocia]iei "Bio Romnia" sus]in c\ pe pia]a romneasc\ cerera de produse ecologice este `ntr-o continu\ cre[tere, iar produc\torii bio s`nt interesa]i s\ acceseze fonduri UE pentru dezvoltarea p\r]ii de procesare, avnd `n vedere c\ `n prezent o mare parte din produc]ia din sectorul bio este reprezentat\ de materia prim\. ~ncepnd cu anul 2009 va intra `n vigoare un nou regulament care va permite procesarea paralel\ a produselor conven]ionale [i ecologice, ceea ce va duce la o dezvoltare a sectorului. Pre[edintele asocia]iei "Bio Romnia", Marian Cioceanu, a precizat c\ produc\torii ecologici nu pot fi v\zu]i prea des `n lan]urile mari de retail, principala cauz\ fiind volumul redus al produc]iei, `n condi]iile `n care marile magazine solicit\ o aprovizionare cu cantit\]i destul de mari. Adrian Dragomir

SEPTEMBRIE 2008

21

VREMEA SABOTEAZ| MIEREA

Romnia a ob]inut `n 2007 [i 2008 cele mai slabe produc]ii de miere din ultimii 20 de ani din cauza condi]iilor meteorologice nefavorabile, sus]ine pre[edintele Asocia]iei Cresc\torilor de Albine din Romnia (ACAR), Eugen Zorici. "~ntr-un an normal, produc]ia de miere se situeaz\ `ntre 15.000- 20.000 de tone, dar pentru 2008 nu cred c\ vom dep\[i 10.000 de tone de miere, de[i estim\rile Institutului Na]ional de Statistic\ [i ale Ministerului Agriculturii s`nt `ntotdeauna mult mai ridicate", a spus Zorici. Acesta a precizat c\ principala nemul]umire a apicultorilor se leag\ de pre]ul mic de valorificare pe pia]a extern\ [i de consumul redus de miere al romnilor. "Romnia ob]ine, de regul\, produc]ii mari de miere, dar valorific\ foarte pu]in pe pia]a intern\ din cauza lipsa educa]iei consumului de miere. Dac\ `n ]\rile nordice se consum\ 2 kg/loc/an, la noi, limita este de 10 ori mai mic\, de numai 150-200 grame miere/locuitor/an. Din aceast\ cauz\ [i procesatorii cump\r\ mierea la un pre] mic `ntruct exist\ execedent de produc]ie [i consum intern redus", a completat pre[edintele ACAR.

mai mici, `n compara]ie cu cele pe care le ofer\ apicultorilor din propriile ]\ri, acesta fiind [i un mijloc de protec]ie pentru apicultorii lor. Romnii se plng c\ primesc doar 1,5-2 euro/kg, cnd aceea[i miere o reg\sesc pe raft `n Germania la 8-10 euro/kg", a explicat Zorici.

Dumping sud-american
Acesta a mai spus c\ interven]ia pe pia]a UE a mierii din Argentina, China [i Brazilia, la 0,65 dolari/kg, bate orice pre] de pe pia]a comunitar\. "Nici mierea ecologic\ nu e real apreciat\ pentru c\ `n mod normal pe pia]a UE fructele eco au pre]uri de 2-3 ori mai mari dect cele conven]ionale, `n timp ce mierea ecologic\ este cu doar 20-30% mai scump\", a mai ad\ugat Zorici. ~n Romnia, num\rul total de familii de albine dep\[e[te `n prezent un milion. Principalele jude]e unde se reg\sesc cele mai multe familii de albine s`nt Vlcea (Sud), Mure[ (centru), Arad [i Bihor (Vest). La nivel na]ional, s`nt `nregistra]i 40.000 de apicultori. Mariana Dumitrescu SEPTEMBRIE 2008

Exporturi sub pre]

De[i mierea romneasc\ este foarte apreciat\ pe pia]a extern\, pre]ul de valorificare este mic [i mai mult de 70% din produc]ie pleac\ la export. "Procesatorii din UE, `n special cei din Germania, unde se face de fapt pre]ul, acord\ pre]uri mult

22

Instala]ii de abatorizare [i prelucrare a c\rnii Instala]ii pentru industria alimentar\

ABATOR BOVINE PORCINE, OVINE, STRU}I, LINII AERIENE CONVEIORI S|LI DE TRAN{ARE

SIFOANE UTILAJE DE IGIENIZARE BURDUFURI {I U{I PROTEC}II STA}II DE EPURARE

S.C. BARONCINI EST s.r.l. B-dul Dimitrie Cantemir 3 BUCURE{TI

baroncini@opensys.ro baronciniest@yahoo.com

Tel./Fax.: +4 021 335 68 59 Tel.: +4 0723 579 338 Fax Ita.: 0039 054 572 677