ANUL III * NR.

12 * DECEMBRIE 2008

VRAJBA LAPTELUI
Pagina 6

Sumar
PAG. TITLU 6 11 16 19 20 22 Vrajba laptelui Vigneto Consult - v\ prezint\ Feteasc\ Regal\ Romsilva afectat\ de criza mondial\ M\suri pentru subven]ii Ultimile subven]ii 2008 Avertiz\ri agricole

Fax: 031.8171543

DECEMBRIE 2008

VRAJBA LAPTELUI
Cresc\torii de vaci sunt nemul]umi]i de modul `n care se desf\[oar\ comer]ul cu lapte sus]innd c\ procesatorii cump\r\ materia prim\ din Ungaria [i Polonia, `n special, f\r\ s\ se respecte normele comunitare cu privire la calitatea laptelui. Acesta este cel de-al doilea episod cu produse alimentare neconforme, dup\ ce carnea irlandez\ contaminat\ cu dioxin\ ajuns\ [i `n Romnia a afectat sectorul. Fermierii consider\ c\ principalii vinova]i sunt autorit\]ile statului, care nu au grij\ de s\n\tatea alimentar\ a popula]iei [i nici de produc\tori, pu[i `n situa]ia de a falimenta.
Comer]ul cu lapte se face f\r\ respectarea legisla]iei europene [i na]ionale, iar autorit\]ile romne nu controleaz\ importurile de lapte materie prim\, a declarat, `ntr-o conferin]\ de pres\, pre[edintele Sindicatului Cresc\torilor de Taurine din Romnia (SCTR), Costel Cara[. El a spus c\ peste 30% din cantitatea de lapte procesat\ zilnic `n Romnia, peste 400 de tone, este importat\ din ]\ri membre UE, `n special din Ungaria [i Polonia, f\r\ a fi respectat\ legisla]ia `n domeniu.

DECEMBRIE 2008

Aceasta precizeaz\ c\ este permis comer]ul cu lapte care respect\ anumite criterii de igien\; Romnia are perioad\ de tranzi]ie pn\ la sf[itul lui 2009, dup\ care se va permite numai comercializarea [i, implicit, procesarea de lapte conform. La ora actual\, peste 70% din laptele romnesc materie prim\ nu respect\ acest norme de igien\. "Cump\r\torii de lapte din Romnia [i `n special societ\]ile multina]ionale, `n mod cu totul neloial [i imoral, import\ lapte materie prim\ care dep\[e[te cu mult nevoile proprii de procesare, restul cantit\]ii vnznd-o c\tre ter]i procesatori, punnd `n pericol existen]a fermelor de vaci", a declarat Cara[.

Pichete la grani]\
Pre[edintele SCTR sus]ine c\ peste 1.500 de fermieri romni au primit notific\ri de la procesatori prin care au fost anun]a]i c\ nu li se va mai prelua laptele, ace[tia preferndu-l pe cel din import, care este mult mai ieftin, diferen]ele de pre] fiind compensate de subven]iile acordate `n ]\rile respective. Costel Cara[ solicit\ ca importurile de lapte s\ fie verificate imediat ce intr\ pe teritorul Romnia, pentru ca trans-

DECEMBRIE 2008

porturile s\ poat\ fi `ntoarse `n ]\rile de origine. Cara[ a atras aten]ia c\ Autoritatea Na]ional\ Sanitar\ Veterinar\ [i pentru Siguran]a Alimentelor (ANSVSA) este responsabil\ de verificarea calit\]ii laptelui, pn\ acum neachitndu-se de acest lucru. ~n plus, autorit\]ile statului ar trebui s\ ia `n calcul m\suri care s\ conduc\ la condi]ii egale pe pia]\, sus]innd c\ subven]iile din ]\rile exportatoare sunt de patru ori mai mari dect `n Romnia, fapt ce permite vnzarea laptelui la un pre] att de mic.

Teroarea ANSVSA
"ANSVSA, prin miile de medici veterinari de pe `ntreg teritoriul ]\rii, terorizeaz\ fermierii romni prin m\suri excesive de control al calit\]ii, al trasabilit\]ii, al protec]iei prin analize de tot felul, dar laptele importat intr\ `n fabricile de procesare f\r\ a fi controlat. Romnia nu are niciun laborator care s\ poat\ testa laptele. Cine poate garanta, mai ales c\ `nc\ nu [tim rezultatele din Irlanda privind carnea de vit\, c\ laptele adus nu are dioxin\?", a mai spus Costel Cara[. Sindicatul Cresc\torilor de Taurine din Romnia a anun]at c\ picheteaz\, `ntre 17 [i 19 decembrie, v\mile N\dlac, Vr[and, Bor[ [i Petea, nemul]umi]i c\ se import\ lapte f\r\ respectarea normelor de calitate impuse de Uniunea European\. Ei au ]inut s\ precizeze c\ nu blocheaz\ v\mile, ci doar vor s\ atrag\ aten]ia celor care aduc lapte `n Romnia c\ nu este bine ce fac.

Riposta procesatorilor
Procesatorii de lapte sus]in c\ aduc lapte din import pentru c\ este mai ieftin dect cel autohton, chiar dac\ `nglobeaz\ [i cheltuielile de transport, iar calitatea lui este cea cerut\ de UE. Ei au precizat c\ au f\cut investi]ii pentru a putea procesa lapte conform, a[a

DECEMBRIE 2008

cum cere UE, dar laptele de pe pia]a na]ional\ nu este suficient, trebuind s\ apeleze la importuri. ~n plus, [i-au anun]at inten]ia de a solicita o prelungire a termenului pentru alinirea la normele comunitare privind laptele conform, pentru a ajuta fermierii care nu [i-au finalizat `nc\ investi]iile. Ei sus]in c\ tocmai liderii SCTR se

opun acestei ini]iative, de[i ar fi `n interesul cresc\torilor de vaci. Voci din pia]\ sus]in c\ toate aceste demersuri sindicale au alt fundament: anul viitor, cu un nou Guvern, asocia]ia s\ fie un partener de luat `n seam\ la deciziile din sector. Petre Moraru

DECEMBRIE 2008

BARONCINI EST
`mpreun\ cu: BULGARELLI EQUIPMENT, CLEAN, COLTELLERIA VALGOBBIA, DEMO [i INFO LAB - SOFTWARE ITALIA ureaz\ tuturor clien]ilor [i colaboratorilor:

CR|CIUN FERICIT! LA MUL}I ANI!

VIGNETO CONSULT V| PREZINT| FETEASCA REGAL|

Vigneto Consult pune la dispozi]ia clien]ilor buta[i altoi]i rad\cino[i de vi]\-devie certifica]i de c\tre UE, selec]iona]i [i parafina]i. ~n cadrul pepinierei proprii din localitatea Doroban]i Jude]ul Arad sunt altoite anual peste 3.500.000 de plante din cadrul variet\]ilor autohtone. Dintre variet\]ile autohtone amintim: Feteasca Neagr\, Feteasca Regal\, Feteasca Alb\, Grasa de Cotnari, Tamaioasa Romneasc\, Busuioaca de Bohotin.

FETEASCA REGAL|
Sinonime: Galbena de Ardeal, D\ne[ana-`n Romnia.

Origine
Acest soi este rezultatul unei hibrid\ri naturale `ntre Feteasca alb\ X Grasa de Cotnari, fiind `nmul]it dup\ anul 1920 de c\tre pepineristul Gaspari, `n localitatea Dane[ de lng\ Sighi[oara, sub numele de "Dunnesdorfer Konigsast". ~n anul 1928 vinul a fost prezentat la o expozi]ie horticol\ de la Bucure[ti, unde a primit denumirea de Feteasc\ regal\, care s-a [i consacrat. Acest soi s-a extins apoi `n toat\ ]ara ocupnd suprafe]e destul de mari.

Caractere ampelografice
Dezmugurirea rozeta de culoare mele frunzuli]e [i de culoare verde este sc\moas\, cu verde albicioas\, privrful l\starului fiind cu nuan]e albicioase

datorate perilor rari [i lungi. Frunza adult\ este mijlocie (11-13 cm lungime), ceva mai lat\ dect lung\, `ntreag\, cu un `nceput u[or de trilobie, sinusurile laterale superficiale deschise in forma de U iar sinusul petiolar este deschis `n form\ de lira sau U. Limbul frunzei este de culoare verde `nchis, lucios, cu marginile involute, sc\mos pe fa]a inferioar\. La fel ca [i la soiul Grasa prezint\ pe fa]a superioar\ a mezofilului

DECEMBRIE 2008

11

adncituri, mai `nchise la culoare sub forma unor "lovituri de ciocan". Floarea este hermafrodit\ normal\, pe tipul 5, soiul fiind autofertil. Strugurii s`nt mijlocii (110-130 g `n medie), cilindro-conici, deseori aripa]i, cu boabele a[ezate des pe ciorchine. Bobul este mijlociu, sferic, cu pieli]a sub]ire, de culoare verde g\lbui, u[or pruinat\, pulpa zemoas\, nearomat\. L\starii au vigoare mijlocie, colora]i `n verde, u[or bronza]i pe partea `nsorit\ iar coardele `n toamn\ au culoare galben brun, fin striate.

~nsu[iri agrobiologice [i agrotehnice

Soiul Feteasc\ regal\ are perioad\ mijlocie de vegeta]ie (160-170 zile), timp `n care necesit\ 25 - 32 grade Celsius temperatura global\. Acest soi prezint\ o vigoare mijlocie de cre[tere [i fertilitate ridicat\ (80-85% lastari fertili). Se reface u[or `n urma accidentelor climatice. Dezmugure[te devreme, `n primele zile ale lunii aprilie, prga strugurilor are loc `n prima parte a lunii august, iar maturarea deplin\ se realizeaz\ la 3-4 s\pt\mni dup\ soiul Chasselas dor (epoca a-IV-V-a). Rezisten]e biologice: soiul are rezisten]\ mijlocie la ger (-20 grade Celsius, -22 grade Celsius), dar este sensibil la secet\, ca urmare trebuie evitat\ cultura sa `n zonele secetoase [i pe nisipuri. Are rezisten]\ mijlocie la man\ [i f\inare, este sensibil la putregaiul cenu[iu al strugurilor.

Feteasca regal\ este un soi care valorific\ bine aproape toate tipurile de sol, dar care are nevoie de umiditate asigurat\. Portaltoii recomnda]i s`nt cei care dezvolt\ un sistem radicular profund [i `i sus]ine poten]ialul de produc]ie, asa cum s`nt SO4, SO4-4, Cr\ciunel 2, 26. S-a constatat c\ altoit

12

DECEMBRIE 2008

pe Kober 5BB, soiului `i este m\rit\ sensibilitatea la `nghe] [i cancer bacterian. ~n planta]ii se conduce `n cordon bilateral pe semitulpin\, cu taiere `n verigi scurte de rod sau cepi de produc]ie, cu atribuirea unei `nc\rc\turi mari de ochi la t\iere (20-22 ochi/m). ~n zonele unde survin deseori acci-

dente climatice soiul se conduce pe semitulpin\, cu t\ierea `n elemente lungi de rod, coarde de 8-12 ochi, Guyot pe bra]e cu `nlocuire periodic\, sarcinile de rod fiind de 40-50 ochi/butuc. Feteasca regal\ este un soi care reac]ioneaz\ pozitiv la aplicarea fertiliz\rii prin ob]inerea de sporuri impor-

DECEMBRIE 2008

13

tante de produc]ie. Consumul anual de elemente nutritive este N127P28K137 kg/ha (Gh. Condei si colab.,1991). Dozele optime s`nt N100-150P150-200K150-200 KG/HA (Gh.Condei si colab.,1998) aplicate pe un fond de fertilizare organic\ de 30 t/ha gunoi de grajd, odat\ la 4 ani.

Varia]ii [i clone
~n popula]ia soiului Feteasc\ regal\ s-au depistat dou\ biotipuri, unul cu strugurii mari , mai pu]in compac]i [i boabele de culoare galben\, apropiat de Grasa de Cotnari iar al doilea cu strugurii uniaripa]i, compac]i [i boabele de culoare verde g\lbui, apropiat soiului Feteasc\ alb\. Prin selec]ie clonal\ la SCDVV Blaj a fost omologat\ `n anul 1979 clona Feteasca regal\ 21 B1, caracterizat\ prin produc]ii de 15,8 t/ha [i capacitate mare de acumulare `n zaharuri.

~nsu[irile tehnologice
Produc]iile de struguri ob]inute variaz\ `n func]ie de arealul de cultur\ de la 11 t/ha la Blaj pn\ la 27t/ha la Odobe[ti, cu o medie de 15-20 t/ha. Acumuleaz\ zaharuri de la 170-180 g/l pn\ la 200-210 g/l, cu o aciditate total\ a mustului variabil\ `ntre 4,4-7,0 g/l H2SO4, iar capacitatea de supramaturare este mult mai redus\, deoarece acumul\rile `n zaharuri ating doar 220-235 g/l. ~n anii cu condi]ii climatice nefavorabile se ob]in vinuri de mas\. Obi[nuit, vinurile rezultate din Feteasca regal\ s`nt de calitate, dar pot fi folosite [i la ob]inerea vinurilor materie prim\ pentru spumante sau distilate `nvechite din vin.
BIBLIOGRAFIE

Zonare
Datorit\ plasticit\]ii sale ecologice [i produc]iilor mari de struguri, soiul a fost extins foarte mult `n cultur\, chiar [i `n areale mai pu]in favorabile (ex. zona nisipurilor, unde sufer\ de secet\ ), `n detrimentul soiului Feteasc\ alb\. Este inclus `n aproape toate centrele viticole care au ca direc]ie de produc]ie ob]inerea vinurilor albe, fiind cel mai r\spndit soi din aceasta grup\. Ca [i Feteasca alb\ cele mai bune rezultate s`nt ob]inute `n Podi[ul Transilvaniei [i `n Moldova.

1. ALIN DOBREI, LILIANA ROTARU, SILVANO MORELLI - AMPELOGRAFIE - TIMI{OARA 2008

14

DECEMBRIE 2008

ROMSILVA AFECTAT| DE CRIZA MONDIAL|

Romsilva este afectat\ de criza mondial\, pentru c\ popula]ia nu mai cump\r\ mobil\, iar principala beneficiar\ a regiei - industria mobilei - nu mai are comenzi. De aceea, profitul regiei se preconizeaz\ s\ scad\ cu peste 10%, concomitent cu diminuarea cifrei de afaceri. Regia Na]ional\ a P\durilor (RNP) Romsilva va realiza `n 2008 `ntre 83 [i 90% din profitul estimat [i `n jur de 97% din cifra de afaceri, a declarat directorul general al Romsilva, Dorel Oros. "~n `ntreg anul 2008, profitul brut al Regiei va fi p`n\ `n 90% fa]\ de estim\rile noastre `ntruc`t nu vom reu[i s\ realiz\m p`n\ la finele anului `ntreaga cot\ de mas\ lemnoas\, ceea ce va face ca regia s\ `nregistreze o sc\dere considerabil\ a profitului", a precizat Oros. ~n 2007, RNP a `nregistrat o cifr\ de afaceri de 1,18 miliarde de lei [i un profit brut de 82 milioane lei, pentru 2008 fiind estimate cifre similare cu cele din 2007. nomici care au contracte mari [i pe perioade lungi cu Romsilva au de suferit de pe urma acestei crize", a afirmat Oros. Potrivit sursei citate, la ultima licita]ie de v`nzare a lemnului, organizat\ de Direc]ia Suceava (cea mai important\ din cadrul Regiei), pre]ul de licita]ie al lemnului a crescut cu 70%. "Practic, noi nu am `nregistrat o diminuare a pre]ului la lemn, ci a volumului de mas\ lem-

Recorduri la Suceava
Directorul general al Romsilva a spus c\ nerealizarea cotei de mas\ lemnoas\ `n acest an "este cauzat\ de pia]\, care nu mai cere lemn, fiind o consecin]\ a faptului c\ nu se mai vinde mobil\". "Pia]a european\ a mobilei resimte [ocul economic mondial [i cu toate c\ la noi nu exist\ `nc\ o criz\ agen]ii eco-

16

noas\ exploatat", a mai spus directorul general al Romsilva.

Bani `n a[teptare
Printre neajunsurile Regiei `n 2008 au mai fost enumerate [i nepromovarea ordonan]ei de urgen]\ care prevedea constituirea Fondului special extrabugetar necesar construc]iei de drumuri forestiere. "Regia va fi `n imposibilitatea de a mai face `n 2009 vreun metru liniar de drum forestier, din cauza dispari]iei acestui fond special. Noul Guvern va

trebui `n 2009 s\ aprobe c`t mai urgent aceast\ Ordonan]\ de Urgen]\, iar fondul s\ devin\ opera]ional", a men]ionat directorul Regiei. De asemenea, directorul general al Romsilva a men]ionat [i lipsa sumei de 47 milioane de lei care ar fi trebuit s\ vin\ de la Ministerul Agriculturii prin Fondul de ameliorare necesar `mp\duririi terenurilor care nu apar]in Regiei. "De[i Guvernul a deblocat aceast\ sum\, noi nu am primit banii de la Ministerul Agriculturii", a completat Dorel Oros. Gabi Marinescu

M|SURI PENTRU SUBVEN}II

APIA a luat mai multe m\suri pentru alocarea subven]iilor, dar [i pentru facilitarea contract\rii de credite din partea fermierilor beneficiari de fonduri comunitare. Agen]ia de Pl\]i [i Interven]ie pentru Agricultur\ (APIA) a f\cut primele pl\]i aferente exerci]iului financiar 2008-2009 pentru m\sura de reconversie-restructurare a planta]iilor de vi]\ de vie, valoarea cererilor aprobate pentru plat\ fiind de trei milioane de euro. Pn\ `n prezent, au fost aprobate 33 de cereri depuse pentru lucr\rile realizate `n aceast\ toamn\, pe o suprafa]\ de 570 hectare. Potrivit regulamentelor europene, pl\]ile s`nt efectuate pentru cererile aferente planurilor de reconversie-restructurare, pe m\sur\ ce lucr\rile s`nt realizate. Beneficiarii ajutorului s`nt viticultorii care doresc s\-[i modernizeze planta]iile pe baza unui plan de restructurare [i reconversie [i ale c\ror exploata]ii s`nt `nregistrate `n Registrul Planta]iilor Viticole. au obliga]ia s\ acorde beneficiarilor eligibili, conform reglement\rilor sale interne, credite `n lei pentru finan]area capitalului de lucru, credite ce reprezint\ cel mult 70% din valoarea subven]iilor.

Oi penalizate
APIA a respins acordarea de subven]ii pentru 15,3% dintre ovinele [i caprinele pentru care a primit cereri, iar la bovine ponderea a fost de 7,7%. Astfel, din 6,5 milioane capete ovine/caprine solicitate la plat\ au fost declarate eligibile 5,5 milioane capete. "Principalele nereguli constatate au fost completarea eronat\ a cererilor de sprijin [i neconcordan]a dintre datele din baza na]ional\ de date [i animalele existente la fa]a locului", a anun]at APIA. Pentru specia ovine/caprine, sprijinul financiar acordat pe cap de animal este de 25 lei, iar pentru cea de bovine subven]ia este de 350 de lei pe cap de animal. Mariana Dumitrescu

Adeverin]e pentru banc\

Beneficiarii schemei de sprijin pe suprafa]\ - SAPS - primesc adeverin]e din partea APIA cu privire la cuantumul subven]iilor ce urmeaz\ s\ le primeac\. Pentru a facilita accesul la credite al fermierilor pentru activit\]ile curente, APIA a `ncheiat conven]ii cu mai multe b\nci, prin care agen]ia are obliga]ia s\ emit\ pentru fiecare beneficiar o adeverin]\ prin care confirm\ c\ beneficiarul urmeaz\ s\ primeasc\ bani de la stat. Pe de alt\ parte, b\ncile semnatare ale conven]iei

DECEMBRIE 2008

ULTIMELE SUBVEN}II 2008

Ultima modificare a subven]iilor pentru anul 2008 f\cut\ de Guvernul T\riceanu arat\ c\ sectorul vegetal va beneficia de 126,985 milioane de lei de la bugetul de stat. De acest sprijin beneficiaz\ produc\torii agricoli din sectorul vegetal `nregistra]i `n Registrul Agricol sau Registrul na]ional al exploata]iilor, grupurilor de produc\tori [i organiza]iilor de produc\tori recunoscute, constituite conform legisla]iei `n vigoare. Din suma total\, 200.000 lei se distribuie pentru func]ionarea grupurilor de produc\tori recunoscute (40.000 lei/grup), 200.000 lei pentru implementarea Sistemului European de Bune Practici Agricole, 22 milioane lei pentru legumele produse pn\ la 31 decembrie 2008 `n serele `nc\lzite (600 lei/ton\) [i 4,066 milioane lei pentru ciupercile de cultur\ produse `n spa]ii climatizate (800 lei/ton\). (300 lei/ton\), - fasole p\st\i - 700.000 lei (350 lei/ton\), - ardei - 500.000 lei (300 lei/ton\), - castrave]i tip corni[on - 150.000 lei (150 lei/ton\), - mere - 9,346 milioane lei (160 lei/ton\), - prune - 400.000 lei (200 lei/ton\), - cire[e - 260.000 lei (200 lei/ton\),

Bani pentru l\di]e

De asemenea, se vor distribui 16,434 milioane lei pentru legume [i fructe destinate prelucr\rii industriale: - tomate - 3,716 milioane lei (350 lei/ton\), - maz\re boabe verzi - 953.000 lei - vi[ine - 130.000 lei (200 lei/ton\), - piersici - 159.000 lei (300 lei/ton\), - struguri de mas\ - 120.000 lei (300 lei/ton\) O sum\ de 18,3 milioane lei va fi

20

DECEMBRIE 2008

alocat\ pentru achizi]ionarea de ambalaje [i alte materiale necesare livr\rii fructelor [i legumelor `n stare natural\.

Ajutor [i pentru flori

~n sectorul viticol, se acord\ 250.000 lei `n vederea autoriz\rii planta]iilor viticole, pentru certificare [i tratamente fitosanitare. Se mai aloc\ 36.000 lei pentru sus]inerea produc]iei de hamei. Alte 7,5 milioane lei se dau pentru sprijinirea

produc]iei de cartof pentru industrializare (150 lei/ton\). Cheltuielile de depozitare a cartofilor s`nt sus]inute cu [apte milioane lei, reprezentnd 30% din valoarea acestora, produc]ia de plante medicinale [i aromatice, realizat\ `n condi]iile de calitate stabilite prin contract este sus]inut\ cu 7,2 milioane lei, cea de flori, plante dendrologice [i ornamentale `n cmp, `n spa]ii protejate sau amenajate cu 300.000. Mariana Savu

DECEMBRIE 2008

21

AVERTIZ|RI AGRICOLE
Fermierii aten]ioneaz\ c\, pentru anul viitor, se prefigureaz\ cre[terea cu pn\ la 40% a cheltuielilor de produc]ie. Pre]ul semin]elor [i al `ngr\[\mintelor vor duce la majorarea costurilor agricole, consider\ fermierii.
Agricultorii ar putea cheltui peste 2.370 de lei pe hectar anul viitor pentru produc]ia `n sectorul vegetal, `n condi]iile `n care `n 2008 costurile au variat `ntre 1.700 [i 2.100 de lei, potrivit estim\rilor Federa]iei Na]ionale a Produc\torilor Agricoli din Romnia (FNPAR). Astfel, anul viitor, cheltuielile ar putea urca cu un procent cuprins `ntre 15% [i 40%, `n func]ie de zon\ [i culturi. "Anul acesta cheltuielile pentru lucr\rile agricole au fost de 1.700 2.100 de lei pe hectar `n func]ie de zon\ [i de cultur\ agricol\. Anul viitor cheltuielile se vor majora, mai ales din cauza cre[terii pre]urilor la semin]e [i `ngr\[\minte", a declarat pre[edintele FNPAR, Viorel Matei. ~n plus, motorina subven]ionat\ de la stat nu acoper\ dect 30% din necesarul unui agricultor, a precizat liderul FNPAR. cu 0,6 lei anul trecut, iar acum a ajuns la 0,42 lei, iar pre]ul porumbului a sc\zut de la 0,5 lei pe kilogram la 0,32 lei `n acest an", a mai spus Matei. Romnia a ob]inut `n acest an 7,75 milioane de tone de gru, de peste dou\ ori mai mult dect nivelul de circa trei milioane tone de anul trecut, dar [i peste recoltele din anii 2006 [i 2005, potrivit datelor Ministerului Agriculturii. Totodat\, recolta din 2008 se apropie de nivelul din 2004, de 7,86 milioane de tone, cea mai bun\ produc]ie ob]inut\ de Romnia dup\ 1990.

Idei pentru noul Guvern

Pre[edintele FNPAR a ad\ugat c\ noul guvern ar trebui s\ revizuiasc\ bugetul pentru agricultur\, pentru a aloca bani pentru pl\]ile complementare la subven]iile la hectar primite de la Uniunea European\. Potrivit lui Matei, agricultorilor ar trebui s\ li se permit\ e[alonarea cantit\]ilor de erbicidelor [i pesticide utilizate `n culturile agricole, avnd `n vedere c\ Romnia va fi nevoit\ s\ limiteze utilizarea acestor substan]e conform `n]elegerilor cu UE. Gabi Marinescu

Produc]ia a sc\zut pre]ul

Reprezentan]ii produc\torilor au subliniat c\ majorarea costurilor are loc `n paralel cu sc\derea veniturilor agricultorilor, situa]ie la care a contribuit [i reducerea pre]ului cerealelor. "Pre]ul unui kilogram de gru se vindea

22

DECEMBRIE 2008

Instala]ii de abatorizare [i prelucrare a c\rnii Instala]ii pentru industria alimentar\

ABATOR BOVINE PORCINE, OVINE, STRU}I, LINII AERIENE CONVEIORI S|LI DE TRAN{ARE

SIFOANE UTILAJE DE IGIENIZARE BURDUFURI {I U{I PROTEC}II STA}II DE EPURARE

S.C. BARONCINI EST s.r.l. B-dul Dimitrie Cantemir 3 BUCURE{TI

baroncini@opensys.ro baronciniest@yahoo.com

Tel./Fax.: +4 021 335 68 59 Tel.: +4 0723 579 338 Fax Ita.: 0039 054 572 677