ANUL NR. 1 * IANUARIE 2009 ANUL IV * NR.

III2* * FEBRUARIE 2009

Subven]ii 2009 Pag.4

FEBRUARIE 2009

Sumar
PAG. 4 8 12 14 18 TITLU Subven]ii 2009 Schimb\ri la ROMSILVA Principalii indicatori ai programului de activitate al regiei na]ionale a p\durilor - Romsilva pe anul 2009 Vigneto Consult - v\ prezint\ Sauvignon Ferm\ pentru cre[terea puilor de carne (II)

Fax: 031.8171543

FEBRUARIE 2009

FEBRUARIE 2009

Subven]ii 2009
Ministerului Agriculturii, P\durilor [i Dezvolt\rii Rurale (MAPDR) [i-a propus un buget care dep\[e[te cu 27% alocarea sumelor de la bugetul de stat anul trecut, dar fondurile ce urmeaz\ s\ le primim de la Uniunea European\ reprezint\ mai pu]in de 11% din sumele primite de Romnia `n 2008. ~n aceste condi]ii, MAPDR nu a stabilit cum vor fi acordate subven]iile, pentru c\ toate actele normative stabilesc limitele maxime ale acestora. Ministerul Agriculturii a anun]at c\, `n 2009, se va continua majoritatea formelor de sprijin acordate `n anul 2008. Cele mai importante subven]ii care se acord\ [i `n acest an sunt cele provenite din fondurile comunitare, completate de fondurile sus]inute de la bugetul de stat. Pentru acest an, nivelul sprijinului comunitar urc\ la 60,75 euro/ha

pentru culturile amplasate pe teren arabil, ce respect\ condi]iile de eligibilitate. Sunt vizate culturile de cereale (gru, secar\, orz, ov\z, porumb, sorg, orez, triticale [i alte cereale), culturile proteice (maz\re, fasole de cmp [i linte), plantele industriale (floarea-soarelui, rapi]\, soia, in [i cnep\, tutun, in pentru ulei, plante medicinale, alte plante industriale), r\d\cinoase (sfecl\ furajer\ [i de zah\r), cartofi, legume proaspete, c\p[uni, pepeni, flori [i plante ornamentale, plante de nutre] loturi semincere, alte culturi pe teren arabil, p\[uni naturale, f\ne]e, culturi permanente (pomi, vii),

teren necultivat.

Motorin\ f\r\ acciz\

Acestea sunt completate de subven] iile na]ionale, de 46,71 euro/ha, mai pu]in pentru p\[uni, livezi, vii [i teren necultivat. Pl\]ile na]ionale complementare cuplate de produc]ie sunt de 41,74 euro/ha pentru in [i cnep\ pentru fibr\; 2 euro/kg pentru tutun [i 120 de euro/ha pentru hamei. Culturile energetice sunt subven]ionate cu 45 euro/ha, iar schema separat\ pentru zah\r este de 111,24 euro/ha. ~n domeniul vitivinivol se continu\

FEBRUARIE 2009

FEBRUARIE 2009

sprijinul financiar din fonduri comunitare pentru promovarea pe pie]e ter] e, restructurarea [i reconversia podgoriilor, asigurarea recoltei, folosirea mustului de struguri concentrat, investi]ii, prima de defri[are. Motorina folosit\ pentru lucr\rile mecanice de `nfiin]are a culturilor `n 2009 vor fi subven]ionate cu 1 lei/litru, urmnd reducerea accizei la motorin\ la nivelul de 21 euro/ton\.

Bani pentru toate

Legisla]ia valabil\ [i `n acest an prevede sus]inerea produc]iei marf\ la sfecla de zah\r, orez, in [i cnep\ pentru fibr\, soia; desp\gubiri pentru calamit\]i naturale ca urmare a fenomenelor meteorologice (dup\ caz);

subven]ionarea produc\torilor agricoli din sectoarele legume-fructe, cultivarea cartofului, plante medicinale [i aromatice, flori, plante dendrologice [i ornamentale. Sunt avute `n vedere [i acordarea de pl\]i tranzitorii pentru tomate destinate proces\rii; sprijin financiar pentru pierderi cauzate `n pomicultur\ de `nghe]ul trziu de prim\var\ (n.r. ajutorul este de 80% din pierderea de venit ob]inut din comercializarea produc]iei. Se pot acorda subven]ii pentru grupurile [i organiza]iile de produc\tori recunoscute preliminar, potrivit legisla] iei, ct [i pentru sus]inerea agriculturii ecologice. Ajutorul financiar mai poate fi acordat pentru sus]inerea produc]iei interne de semin]e [i material s\ditor, certificate oficial. Este posibil ca, `n continuare, Ministerul Agriculturii s\ sus]in\ financiar tratamentele fitosanitare pentru combaterea agen]ilor de d\unare supu[i m\surilor de carantin\ fitosanitar\ [i a celor de interes na]ional.

Previziuni bugetare
Proiectul bugetului Ministerului Agriculturii, P\durilor [i Dezvolt\rii Rurale pe anul 2009 este `n sum\ total\ de 8,454 miliarde de lei, reprezentnd 1,47% din PIB. De la bugetul de stat vor veni 7,794 miliarde de lei; din fonduri externe nerambursabile sunt estimare 595,26 milioane de

lei, iar veniturile proprii reprezint\ 65 milioane de lei. Valoarea ac]iunilor finan]ate integral de la buget, pentru anul 2009, este de 3,92 miliarde de lei, reprezentnd 0,69% din PIB. La aceasta se adaug\ sumele necesare pentru asigurarea prefinan]\rilor, cofinan]\rilor [i a cheltuielilor neeligibile aferente fondurilor externe nerambursabile (Fondul European de Garantare pentru Agricultur\, Fondul European pentru Agricol pentru FEBRUARIE 2009

Dezvoltare Rural\ [i Fondul European pentru Pescuit), care sunt `n valoare de 3,87 miliarde de lei, reprezentnd 0.67% din PIB; `n total, subven]iile totalizeaz\ 7,79 miliarde de lei, adic\ 1,35% din PIB. Ministerul Agriculturii atrage aten]ia c\ va pl\ti [i restan]ele subven]iilor aferente anului 2008, `n valoare de proximativ 1,2 miliarde de lei.
(Petre Moraru)

FEBRUARIE 2009

Schimb\ri la ROMSILVA
La `nceputul lunii februarie, mai precis pe data de 5 februarie a.c. Romsilva [i-a prezentat `n cadrul unei conferin]e de pres\ noua echip\ de conducere a regiei. Tot `n cadrul Directorul General, Florian Munteanu, vine din zona Moldovei, mai precis jude]ul Ia[i unde a de]inut diverse func]ii de conducere cum ar fi cele de [ef al

Noua conducere

aceleia[i conferin]e a mai fost prezentat\ sinteza Raportului de activitate a RNP - Romsilva aferent anului 2008 dar [i priorit\]ile pentru perioada urm\toare.

Ocoalelor Silvice R\duc\neni - Ia[i (1987-1988) [i Ciurea - Piatra Neam] (1999-2000), de inspector [ef adjunct al Inspectoratului Silvic Jude]ean Ia[i (1988 - 1990), de Director al Direc] iei Silvice Ia[i (1993 - 1999 [i 2001 -

2005) [i Director General la societatea Moldoforest SA din Ia[i. Directorul General Adjunct, Gheorghe Nichiforel, vine tot din regiunea Moldovei `ns\ din zona Sucevei unde a de]inut de asemenea diverse func]ii de conducere. Dintre acestea vom enumera doar cteva care le-am considerat a fi mai relevante [i anume, [eful Ocolului Silvic Vama (1985 - 1999, 2003, 2008 - 2009), Director `n cadrul Direc]iei Silvice Suceava (2001 - 2003), Inspector de specialitate gradul I A la Ministerul Agriculturii (1999) [i consilier al ministrului agriculturii, Ilie Srbu, `n perioada 2003 - 2004.

Pentru perioada urm\toare principalele obiective ale Romsilva sunt accesarea fondurilor europene [i `mp\durirea. Astfel c\ RNP-Romsilva [i-a propus s\ creasc\ suprafa]a fondului forestier cu 3% `n urm\torii patru ani, prin `mp\duriri [i s\ acceseze. Iar pn\ `n anul 2013, s\ acceseze fonduri europene `n valoare de 150 de milioane euro pentru investi]ii `n drumuri forestiere [i 70 de milioane euro pentru parcurile naturale din administrare. Potrivit declara]iilor noului director general al Romsilva, Florian Munteanu, anul trecut nu a fost realizat progra-

~mp\duriri [i fondurile europene

FEBRUARIE 2009

FEBRUARIE 2009

mul de `mp\duriri, iar pentru urm\ torii patru ani Romnia are sarcin\ european\ s\ creasc\ suprafa]a fondului forestier cu 3%. De asemenea, pn\ `n 2035 vor trebui `mp\durite circa dou\ milioane de hectare, iar pentru realizarea acestui program este nevoie de 250-260 milioane euro/an, conform declara]iilor noului director general adjunct al Romsilva, Gheorghe Nichiforel. `n plus fa]\ de cele men]ionate, regia [i-a propus s\ `mp\dureasc\ [i suprafe]e aflate `n prezent `n afara fondului forestier, prin preluarea unor terenuri degradate de la Agen]ia Domeniului Statului (ADS). Am identificat deja 10.600 de hectare care pot fi `mp\durite [i din

toamn\ se vor ad\uga alte suprafe]e din afara fondului forestier. Exist\ mai multe proiecte de hot\rri de Guvern prin care trec `n administrarea RNP 7.000 de hectare de terenuri degradate, a mai declarat Nichiforel. Totodat\, vor fi redimensionate pepinierele silvice, `ntruct `n prezent exist\ puie]i doar pentru `mp\durirea a 9.000 de hectare. Romsilva ar mai avea nevoie de circa 17 milioane de euro pentru accesibilizarea fondului forestier, respectiv cre[terea suprafe]ei medii de drum forestier de la 4 metri pe hectar la 9 metri pe hectar. Iar pentru reconstruc]ia ecologic\ ar fi nevoie de fonduri `n valoare de 17-20 de milioane euro. Regia mai are ca obiectiv accesarea de fonduri europene, respectiv 150 de milioane de euro, pn\ `n 2013, prin Programul Na]ional de Dezvoltare Rural\ (PNDR) [i 70 de milioane euro, tot pn\ `n 2013, prin Programul Opera]ional Sectorial (POS) de Mediu. Prin PNDR, poate accesa fonduri pentru investi]ii `n infrastructur\, mai precis drumuri forestiere, `n condi]iile `n care, potrivit RNP, exist\ un vid legislativ [i nu sunt prev\zute fonduri bugetare pentru construc]ia de noi drumuri forestiere, ci doar pentru refacerea celor calamitate [i repara]ii curente. M\sura de `mbun\t\]ire a infrastructurii are o alocare financiar\ total\ de 268 milioane euro. Prin POS de Mediu RNP poate ob]ine fonduri pentru cele 22 de parcuri na]ionale [i naturale pe care le administreaz\. Romsilva are deja 11 proiecte de acceFEBRUARIE 2009

sare a banilor, pentru 11 parcuri, aflate `n circuitul de aprobare. Totodat\, am transmis spre aprobare o hot\rre de Guvern prin care aceste parcuri s\ capete personalitate juridic\ [i s\ poat\ mai bine p\trunde `n absorb]ia de fonduri [i, mediatic, `n lume, a spus Florian Munteanu directorul general al Romsilva. De asemenea, RNP-Romsilva `[i dore[te creearea unui fond cu sume extrabugetare, reprezentnd 10% din banii rezulta]i din valorificarea masei lemnoase exploatate de RNP, disponibil institu]iei la aprobarea ministrului de resort.

Regia Na]ional\ a P\durilor (RNP) Romsilva `[i propune pentru 2009 o cifr\ de afaceri de 1,15 miliarde lei, nivel similar cu cel de anul trecut, [i un profit brut de 50 milioane lei, `n cre[tere cu circa 70% comparativ cu valoarea de 29,45 milioane lei realizat\ anul trecut. Anul trecut, profitul brut al Romsilva a sc\zut cu 61,25%, de la 76 milioane lei `n 2007. Regia realiznd anul trecut afaceri de aproape 1,15 miliarde lei care reprezint\ 97,4% din nivelul programat de 1,18 miliarde lei. Romsilva a exploatat o cantitate total\ de mas\ lemnoas\ de 9,63 milioane de metri cubi. Comparativ cu anul 2007, `n anul 2008 pre]ul mediu de valorificare pe total mas\ lemnoas\ a `nregistrat o cre[tere de 8%, echivalent cu valoarea indicelui mediu de cre[tere a pre]urilor de consum `n anul 2008, potrivit Romsilva. Cantitatea de mas\ lemnoas\ exploatat\ `n 2008 FEBRUARIE 2009

Profit optimist

fiind mai mic\ dect nivelul programat, din cauze obiective cum ar fi lipsa pie]ei de desfacere pentru anumite sortimente de mas\ lemnoas\ sau insuficien]a capacit\]ilor tehnice de exploatare `n raza unor direc]ii silvice. Pentru anul 2009, Romsilva `[i propune s\ exploateze 9,71 milioane de metri cubi de mas\ lemnoas\ [i s\ valorifice o serie de alte produse forestiere. Astfel, regia a planificat s\ ob] in\ o cantitate mai mare de carne de vnat fa]\ de anul trecut, o cantitate mai mare de p\str\v, fructe de p\dure, ciuperci, `n timp ce produc]ia vegetal\ este estimat\ s\ scad\ u[or. `n 2008 s-au f\cut investi]ii `n valoare de 172,9 milioane de lei, reprezentnd 81,7% din nivelul programat, printre investi] ii num\rndu-se construc]ia de drumuri forestiere (39 milioane lei) [i corectarea toren]ilor (37,9 milioane lei). Pentru anul curent, regia [i-a propus un buget mai mare de investi]ii, de 270 milioane lei, dintre care 158,9 milioane lei reprezint\ fonduri bugetare, comparativ cu nivelul de 88,6 milioane lei de anul trecut. Alte surse sunt fondurile extrabugetare [i cele proprii. ~n ceea ce prive[te segmentul de regenerare a suprafe]elor de p\dure, Romsilva [i-a programat pentru anuln2008 lucr\ri de regenerare pe o suprafa]\ de 15.400 hectare `ns\ la finalul anului procentul realizat a fost de 102%, fiind regenerat\ o suprafa]\ de 15.704 hectare. Iar pentru anul `n curs, RNP-Romsilva [i-a propus s\ regenereze o suprafa]\ de 17.666 de hectare.
(Petre Moraru)

10

11

PRINCIPALII INDICATORI AI PROGRAMULUI DE ACTIVITATE AL REGIEI NA}IONALE A P|DURILOR - ROMSILVA pe anul 2009
Indicatorul SARCINI SINTETICE Regenerarea p\durilor total, din care: * regener\ri naturale * `mp\duriri (`n fondul forestier) Evaluarea masei lemnoase Lucr\ri de `ngrijire `n arborete tinere (propr. statului) total din care: * degaj\ri * cur\]iri * r\rituri Lucr\ri de `ngrijire `n arborete tinere (al]i proprietari) total Cifra de afaceri Investi]ii Livr\ri pe pia]a intra [i extra comunitar\ PRODUC}IA FIZIC| Masa lemnoas\, total Carne de vnat P\str\v de consum Fructe de p\dure Ciuperci comestibile Mnji realiza]i Cabaline valorificate INDICATORI FINANCIARI Profit brut AL}I INDICATORI Num\r mediu de personal Fond salarii mii lei 20905 373694.5 20900 390000 100.0 104.4 mii lei 29454 50000 169.8 mii mc tone tone tone tone capete capete 9639.3 289.7 664.1 4993 434 331 501 9718 520 680 6750 1025 336 792 100.8 179.5 102.4 135.2 236.2 101.5 158.1 ha ha ha mii mc ha ha ha ha ha mii lei mii lei mii euro 15704 8693 7011 10033 95933 9369 18817 66425 10680 1,149,479 172913.8 14202 17666 7107 10559 8636 87429 8011 15661 63092 9051 1,150,000 270000 15000 112.5 81.8 150.6 86.1 91.1 85.5 83.2 95.0 84.7 100.0 156.1 105.6 U.M. Realiz\ri 2008 Propuneri program 2009 Program 2009 / realiz\ri 2008 (%)

12

FEBRUARIE 2009

FEBRUARIE 2009

13

VIGNETO CONSULT V| PREZINT| SAUVIGNON

Unul dintre soiurile str\ine pentru vinuri albe de calitate pe care Vigneto Consult le pune la dispozi]ia clien]ilor s\i este Sauvignon.

SAUVIGNON Sinonime: Blanc fum, Fum, Surin, Fi, Sauternes, Sauvignon blanc, Sauvignon jaune, Sauvignon vert, Sauvignon a gros grains-`n Fran]a; Sylvaner musque, Muskat sylvaner, Feigentraube-`n Germania.

Origine

Soiul se cultiv\ pe suprafe]e mari `n Fran]a, regiunea viticol\ Bordeaux, podgoria Sauternes, pentru ob]inerea vinurilor dulci de unde se pare c\ `[i are originea. Face parte din proles occidentalis.

Caracterele ampelografice
La dezmugurire rozeta este sc\moas\ de culoare albicioas\, cu liziera roz,

vrful l\starului [i frunzele tinere sunt peroase, g\lbui, cu reflexe bronzate. Frunza adult\ este mijlocie, orbicular\, codul ampelometric 135-2-57, trilobat\ [i mai rar pentalobat\, cu sinusurile laterale nu prea adnci, `nchise, eliptice, sinusul petiolar este `n form\ de lir\ cu baza ascu]it\. Limbul frunzei este de culoare verde deschis, u[or garofat, r\sucit c\tre fa]a superioar\; pe partea inferioar\ prezint\ peri scur]i [i de[i. Floarea este hermafrodit\ normal\, pe tipul 5-6, soiul fiind autofertil. Strugurii sunt mijlocii, cilindro conici, uni sau biaripa]i, de[i `n boabe. Bobul este mic, sferic, cu pieli]a sub]ire, pruinat\, de culoare galben verzui, pn\ la galben auriu la maturarea

deplin\, punctul pistilar este persistent, pulpa este zemoas\ cu gust [i arom\ specific\ soiului. L\starii au vigoare mijlocie, cu meritalele colorate `n verde clar, iar nodurile de nuan]\ ro[iatic\, crceii sunt mici [i sub]iri. Coarda are scoar]a colorat\ `n cafeniu g\lbui, u[or striat\, cu nodurile evidente.

~nsu[irile agrobiologice [i agrotehnice

Soiul are perioada mijlocie de veg-

eta]ie (165-175 zile), avnd nevoie de 2600-3400 grade C temperatura activ\. Prezint\ vigoare mijlocie de cre[tere [i fertilitate bun\ 60-70% l\ stari fertili. Dezmugure[te `n a doua decad\ a lunii aprilie, prga strugurilor are loc devreme, la `nceputul lunii august, iar maturarea deplin\ se realizeaz\ la 2-3 s\pt\mni fa]\ de soiul Chasselas dor (epoca a IV-a la Petit sauvignon) [i mai trziu cu circa o s\pt\mn\, la Gros Sauvignon (epoca a-IV-a).

14

FEBRUARIE 2009

FEBRUARIE 2009

15

~nsu[irile tehnologice
Produc]iile de struguri care se ob]in sunt de 6-8 t/ha la Petit Sauvignon [i de 10-12 t/ha la Gros Sauvignon. Tehnologic este un soi de `nalt\ calitate. Acumuleaz\ cantit\]i mari de zaharuri 195-220 g/l, valorile mai ridicate fiind caracteristice la Petit Sauvignon, aciditatea total\ a mustului r\mne echilibrat\ 4,5-5,5 g/l H2SO4, fapt care permite cultura sa [i `n zone mai secetoase (Murfatlar). Vinurile ob]inute au o arom\ fin\, caracteristic\. Pentru ob]inerea vinurilor demidulci [i dulci este necesar\ supramaturarea [i botritizarea strugurilor, pierderile de recolt\ fiind de 8-17%, compensate `nsa prin calitatea vinurilor ob]inute.

Sauvignon
Rezisten]e biologice: sub aspectul rezisten]ei la ger s-au constatat diferen]e `ntre cele dou\ forme, mai rezistent fiind Petit Sauvignon (-20C...-22), [i ceva mai sensibil Gros Sauvignon (-18C...-20C). Are rezisten]a mijlocie la secet\ [i f\inare, este sensibil la mn\, putregaiul cenu[iu [i moliile strugurilor. Este un soi cosmopolit, prefer\ versan]ii cu expozi]ie sudic\ sau sud-vestic\, bine `nsori]i, care asigur\ condi]ii pentru supramaturarea strugurilor. Portaltoii recomanda]i sunt SO4, 41 B, Selec]iile Cr\ciunel, care gr\besc maturarea strugurilor [i favorizeaz\ acumul\rile `n zaharuri [i au rezisten]a la calcarul activ din sol, deoarece cele mai fine vinuri se ob]in pe solurile scheletice, calcaroase. Se conduce pe tulpini semi`nalte [i `nalte, cordon bilateral, cu t\iere scurt\ sau `n verigi de rod. Sarcina de produc]ie este de 14 -18 ochi/m. Necesit\ fertilizarea cu doze echilibrate de `ngr\[\minte chimice N100P100K100 KG/HA s.a, aplicate odat\ la 2 ani. Consumul global anual este urmatorul: N87;P 31 K 83 KG/HA, iar consumul specific N10,2P3,6 K 9,8 kg/ton\ de struguri/ an (Gh.Condei, 1986).

Varia]ii [i clone
Cele dou\ forme existente `n cultur\, difera ampelografic [i agroproductiv: - Gros Sauvignon, prezint\ struguri mijlocii (200-280 g), biaripa]i, cilindroconici, cu boabe mijlocii, iar frunza adult\ este peroas\ pe fa]a inferioar\. Este un biotip care se caracterizeaz\ printr-o fertilitate mai mic\, 55-60% l\stari fertili, dar mai productiv\ datorit\ m\rimii strugurilor, `ns\ inconstant\ de la un an la altul. Manifest\ sensibilitate accentuat\ la ger [i boli. Petit Sauvignon are strugurii mai mici (150-200 g), cilindrici uniaripa]i, compac]i, cu boabe mici, iar frunza adult\ este intens sc\moas\ pe fa]a

inferioar\. Prezint\ fertilitate mai ridicat\ 70-75% din l\stari fiind fertili, vigoare mai mare de cre[tere, dar produc]ii mai mici de struguri. Acumuleaz\ mai multe zaharuri, are aroma mai pregnant\ [i mai bun\ rezisten]\ la ger [i boli. Din popula]ia biotipului Gros Sauvignon la SCDVV Blaj a fost omologat\ `n anul 1975 clona Sauvignon-9 Bl, cu produc]ii de 13 t/ha. Din cea de a doua forma la SCDVV Dr\g\[ani a fost omologat\ `n anul 1984 clona Sauvignon-62 Dg, cu produc]ie de 11,5 t/ha, iar SCDVV [tef\ne[ti - Arge[, `n anul 200 clona Sauvignon- 111 St, cu produc]ie de 15 t/ha. La mijlocul secolului trecut C. Odart (1840) a semnalat [i existen]a unor forme de Sauvignon roz [i ro[u violet. Sauvignon rose se cultiv\ `n Argentina [i Australia sub denumirea de Guindolino gris [i Surin gris. Au `ns\ produc]ii mici, dar cu acumul\ri mari de zaharuri.

Zonare
Soiul Sauvignon intr\ `n sortimentul a 114 de centre viticole. Rezultatele cele mai bune se ob]in `n sudul Moldovei, podgoriile subcarpatice ale Olteniei, Podi[ul Transilvaniei [i Dobrogea. Bibliografie - Ampelografie Timi[oara 2008 Alin Dobrei, Liliana Rotaru, Silvano Morelli.

16

FEBRUARIE 2009

FEBRUARIE 2009

17

FERM| PENTRU CRE{TEREA PUILOR DE CARNE (II)

5. Parametrii de produc]ie
5.1. Sporul mediu zilnic: Reprezint\ cre[terea `n greutate `n fiecare din cele 42 zile, ct `nsumeaz\ perioada de cre[tere a puilor de carne, de la introducerea ca pui de o zi pn\ la livrarea pentru pui de carne. ~n prezentul material, am prev\zut un spor mediu zilnic de 47,6 grame, adic\ o greutate medie de 2000 grame la livrarea puilor la vrsta de 42 zile, f\cnd abstrac] ie de greutatea puilor de o zi, `n ideea c\ aceasta este contracarat\ de greutatea puilor pierdu]i prin mortalitate.

5.2. Consumul de furaje (indicele de conversie a furajelor): Pe acela[i an 2005, societ\]ile avicole din eviden]a noastr\ au realizat un consum specific al furajelor combinate consumate de 1,880 kg furaj pe kg spor. Pentru o oarecare siguran]\, am prev\zut un consum specific de 1,9 kg furaj pe kg spor, considernd c\ micul cresc\tor are o tehnicitate u[or inferioar\, situa]ie `n care o rezerv\ de furaje este necesar\. 5.3. Indicele Economic European (IEE): se calculeaz\ astfel: spor mediu zilnic x indice de p\strare, iar noua ferm\ are urm\torul

consum specific furaje x 10 indice: 47,6 x 95 / 1,9 x 10 = 238. ~n 2005, IEE a fost de 251,65 pentru toate societ\]ile din UCPR care produc pui pentru carne, ceea ce demonstreaz\ c\ am prev\zut indicatori de performan]\ reali[ti pentru noua ferm\ de pui de carne. Societ\]ile foarte performante din ] ar\ realizeaz\ IEE de 300 puncte [i peste. 5.4. Produc]ia de carne pe mp: Populnd halele cu 16 pui/mp [i livrnd 15,2 pui pe mp (procent de p\ strare 95% sau 5% pierderi prin mortalitate) [i livrndu-i la 42 zile la greutatea de 2000 grame (42 zile x 47,6 g/zi), rezult\ o greutate de: 15,2 x 2000 = 30,4 kg / mp, iar pe an: 30,4 kg x 6,5 serii/an= 198 kg

Sunt totu[i societ\]i avicole care produc peste 280 kg / mp, adic\: 19 pui livra]i x 2300 = 43,7 kg / mp / serie 43,7 kg x 6,5 serii / an = 284 kg / mp / an Noua ferm\, pentru care s-a prev\zut o densitate inferioar\ acestor cifre (16 capete/mp la populare), este prev\zut\ s\ realizeze relativ modest\, datorit\ cre[terii puilor de carne `n condi]ii de tehnologie specifice unui mic cresc\tor. Suntem `ns\ siguri c\ ace[ti parametri pot fi substan]ial `mbun\t\]i]i. Consider\m c\ cele 30,4 kg carne/ mp corespund normelor UE, care `n prezent prev\d cca. 30 kg/mp.

6. Produc]ia total\ de carne `n viu Anul 1 2 x Nr. serii livrate 6 7 13

Din `nsumarea acestor cifre rezult\ urm\toarele nivele anuale de produc]ie:

Popul\ri cu pui de o zi 112000 96000 208000

Livr\ri p\s\ri vii capete 91200 106400 197600 tone 182,4 212,8 395,2

~n anii urm\tori, realiz\rile `ntre ani se schimb\, num\rul de cicluri anuale de produc]ie (6,5 `n medie), realizndu-se, succesiv: 6 cicluri finale `ntr-un an [i 7 cicluri `n ceal\lalt, realizndu-se la fiecare 2 ani aceast\ ciclicitate, conform tabelului de mai sus. Urm\toarele reguli trebuie respectate, pentru ca produc]iile prev\zute `n FEBRUARIE 2009 FEBRUARIE 2009

prezentul material s\ fie realizate: - Hibridul folosit: este necesar s\ se foloseasc\ acela[i hibrid `n toate popul\rile f\cute, avnd `n vedere c\ fiecare hibrid are caracteristicile sale productive, precum [i tehnologia proprie de cre[tere. `ntruct ferma nu are reproduc]ie proprie, aceasta are tendin]a de a conspecta pia]a hibrizilor

18

19

de carne de o zi [i de a se aproviziona de la furnizorul cel mai avantajos, ca pre]. Ar fi netehnologic s\ ne ghid\m exclusiv dup\ acest criteriu, ci `ncheind contracte de livrare pe termen lung, preferabil cu un furnizor autohton, att pentru considerente financiare, ct [i de biosecuritate. - Furaje de calitate: `ntruct ferma va folosi nutre]uri combinate, aprovizionate de la combinate din zon\, este foarte important s\ se controleze elaborarea re]etelor furajere, [i s\ fie f\cut\

`n condi]ii de optimizare pe calculator pentru ob]inerea celor mai performante, dar [i mai economice furaje. Este de asemenea, necesar ca furajele combinate s\ fie granulate, iar echipamentele de furajare din hal\ s\ permit\ un bun acces la hr\nitori, cu un front de hr\ nire optim, dar care s\ evite risipa furajelor `n a[ternut. - Un sistem de ad\pare, alimentat de la o surs\ igienic\, controlat\ de ap\, administrat\, de asemenea, pentru a satisface, cantitativ [i ca front, necesarul

de ap\ al p\s\rilor, f\r\ `ns\ a permite scurgeri de ap\ `n a[ternut, cu consecin]e nefaste `n men]inerea unei igiene [i unui microclimat optim `n hala de cre[tere. - Un sistem de climatizare (ventila] ie + `nc\lzire) perfect adaptat nevoilor de aer curat [i de temperatur\ la nivelul puilor, realizat prin computerizare automatizare. Nivelul gazelor toxice `n ad\post la nivelul cerin]elor `nscrise `n tehnologia de cre[tere. - Un iluminat uniform [i de o intensitate luminos\ optim\, realizat `n baza unui program de durat\ a ilumin\rii [i de stabilire a perioadelor tehnologice de lumin\ [i `ntuneric, `n func]ie de nevoile hibridului [i de vrsta acestuia. - Un program de prevenire a morbidit\]ilor, mortalit\]ilor [i a deterior\ rii performan]elor tehnice, realizat printr-un sistem de profilaxie - general\ [i specific\, impus de organele sanitar veterinare competente, dar [i de condi]iile locale [i de tehnologia sanitar - veterinar\ specific\ hibridului. Toate aceste coordonate tehnologice nu pot fi detaliate `n prezentul material, dar trebuie preluate din tehnologia general\ de cre[tere, din ghidul tehnologic al hibridului, din programul sanitar - veterinar `n uz [i din noti]ele tehnice ale echipamentelor tehnologice a[a cum acestea sunt stabilite [i difuzate de produc\torul [i distribuitorul acestora.

[i termic\ Cheltuielile cu for]a de munc\ Cheltuieli cu materialul biologic

7. Structura costurilor

Cheltuieli cu furajarea Cheltuieli cu apa Cheltuielile cu energia electric\

~n ideea c\ este mai u[or de prevenit dect de tratat, ferma trebuie s\ `ntreprind\ `nc\ de la `nfiin]are unele m\suri care s\-i asigure biosecuritatea, dintre care enumer\m: `nchiderea cu gard de protec]ie a fermei care s\ nu permit\ intrarea necontrolat\ a oamenilor [i animalelor `n incinta fermei; unerea `n func]iune a unui filtru p sanitar, amplasat la intrarea `n ferm\, care s\ nu permit\ intrarea `n ferm\ nedezinfectat sau f\r\ material de protec]ie, a oric\rui salariat al fermei sau vizitator; entru intrarea vehiculelor de orice p fel, va exista deasemenea un filtru sanitar compus dintr-un dezinfector special, care s\ poat\ dezinfecta `ntreaga circunferin]\ a ro]ilor, precum [i o instala]ie de dezinfectare prin pulverizare, ac]ionat de o persoan\ autorizat\ [i aplicat tuturor vehiculelor care au acces `n ferm\; rocurarea de `mbr\c\minte de p protec]ie: salopet\, [apc\ [i cizme de cauciuc pentru to]i salaria]ii fermei, cizme de cauciuc [i halate pentru vizitatori; unct sanitar-veterinar compus din p urm\toarele `nc\peri [i echipamente: amer\ pentru p\strarea medicac mentelor [i a vaccinurilor, prev\zut\ cu spa]ii de frig ; amer\ pentru strngerea puilor c

8. Sisteme de profilaxie general\ [i specific\

20

FEBRUARIE 2009

FEBRUARIE 2009

21

mor]i, efectuarea necropsiilor [i realizarea de analize simple de laborator, pentru stabilirea diagnosticului; remator pentru incinerarea c cadavrelor. \suri de profilaxie specific\, adic\ m realizarea opera]iunilor sanitar-veterinare impuse de organismele sanitarveterinare centrale [i locale, cu referire special\ la programul de vaccin\ri; existen]a echipamentelor necesare pentru cur\]area mecanic\, sp\lare cu detergen]i [i dezinfec]ia halelor `ntre serii [i organizarea (cu aprobarea organelor sanitare [i de mediu) a platformelor tehnologice pentru depozitarea gunoiului rezultat dup\ depopularea halelor; instala]ie de purificare-clorinare a apelor uzate, `nainte de deversarea acestora `n emisar;

analiza fizico-chimic\ [i bacteriologic\ a apei destinate ad\p\rii p\s\rilor, la surs\, `nainte de punerea `n func] ionare a fermei. Toate aceste construc]ii [i instala]ii anexe, realizate pe parcursul lucr\rilor de modernizare a fermei, vor asigura o bun\ biosecuritate a acesteia, precum [i s\n\tatea efectivelor de p\s\ ri. Realizarea condi]iilor normale de organizare [i func]ionare a fermei va fi posibil\ prin `ntocmirea unui grafic de lucr\ri [i de punere `n func]iune a acestor capacit\]i `ntr-un timp ct mai scurt, cu recomandarea ca prima populare s\ fie f\cut\ `n prim\var\-var\, adic\ `ntrun anotimp favorabil cre[terii p\s\rilor, chiar dac\ aceasta se face `n condi]ii industriale.

22

FEBRUARIE 2009

FEBRUARIE 2009

23

Instala]ii de abatorizare [i prelucrare a c\rnii Instala]ii pentru industria alimentar\

ABATOR BOVINE PORCINE, OVINE, STRU}I, LINII AERIENE CONVEIORI S|LI DE TRAN{ARE

SIFOANE UTILAJE DE IGIENIZARE BURDUFURI {I U{I PROTEC}II STA}II DE EPURARE

S.C. BARONCINI EST s.r.l. B-dul Dimitrie Cantemir 3 BUCURE{TI

baroncini@opensys.ro baronciniest@yahoo.com

24

FEBRUARIE 2009

Tel./Fax.: +4 021 335 68 59 Tel.: +4 0723 579 338 Fax Ita.: 0039 054 572 677