Natura i mijloacele comicului -procedee, motive, modaliti acioneaz simultan a)comic al situaiilor-rezultat din fapte neprevzute i din prezena

unor grupe insolite -C. folosete scheme tipice, cum ar fi: ncurctura, confuzia, coincidena, substituirea, echivocul... -la C.predominant este o situaie comic n care sunt implicate pers. comice, avnd idei I un limbaj comic b)comic al inteniilor -reiese din atitudinea scriitorului fa de evenimente I oameni -C. este un scriitor obiectiv, dar nu indiferent=>este ngduitor fa de personaje, dar nu iart hzturile care-i fac ridicoli=>i hoteaz cu ironie, umor; situaiile absurde c)comic al caracterelor-n comedia clasic caracterele comice sunt: avarul, fanfaranul, orgulizul, gelosul, prostul... -C. creeaz I el o tipizare comic, dar eroii lui au ntotdeauna numeroase elemente care-i particularizeaz -C. susine: natura nu lucreaz dup tipare, ci-l toarn pe fiecare dup calapod deosebit; unul e sucit ntr-un fel, altul ntr-un alt fel; fiecare n felul lui, nct nu te mai saturi s-i vezi I s-i faci hazele ei d)comic de limbaj-comicul de acest nivel este provocat de: 1)prezena numeroaselor greeli de vocabular: deformrile apar prin: pronunie greit(famelie), etimologie popular(scrofiloi, capitaliti), sau prin lipsa de proprietate a termenilor(liberschinulist<=>elastic n concepii) 2)nclcarea regulilor gramatice I a logicii: -abateri: polisemia(ne-am rtcit mpreun), contradicia n termeni(12 trecute fix), asociaiile incompatibile, nonsensul, truismele-adevrurile evidente, expresiile tantologice(intrigi pucaste), construciile prolixe 3)repetiia care deplaseaz atenia de la fondul comunicrii la forma ei 4)nepotrivirea rezultat din interferena stilulilor -multe personaje folosesc un stil n total contradicie cu situaia concret a momentului -consecinele sunt comice, pt. c se simte nepotrivirea e)comic de nume, de o savoare inimitabil -primul: G. Alecsndri-numindu-i eroii transparent -C. alege nume care s sugereze dominana de caracter a personajului, originea sau rolul lui n desf. evenimentelor -G. Clinescu: Umorul lui C. e inefabil, ca i lirismul eminescian, constnd n cariagialism, adic ntr-o manier proprie de a vorbi