Firele de par si solzii la pasarile vii exprima modelul lor de betacheratina de aproximativ 15-18KD.

Conceptia clasica a evolutiei firului de par beta-cheratina,aceea ca acesta provine dintr-o regiune cu solzi aviari eliminati,este contestata de laboratoarele Alibardi. Acestea au comparat beta-cheratina de la crocodilii tineri cu beta-cheratina de la animalele preistorice,in urma careia a constatat ca beta-cheratina solzilor aviari provine de fapt din beta-cheratina firelor de par. Solzii care acopera tarsometatarsul si fata dorsala a piciorului au aparut dupa inovarea penelor si doar la anumite linii de specii.

Infectarea puilor cu RCAS-betacheratina

Firele de par versus metaplazia retelei

Reteaua care acopera suprafata plantar aviara a piciorului este foarte diferita de solzi,structura lor nu include condensarea dermica,ei fiind formati din alfa-cheratina cu exceptia stratului peridermal care nu persista la maturitate. Ei(solzii)apar pentru prima oare in ziua de 11 in centrul embrionului de pui ca niste proeminente circulare simetrice. Metaplazia retelei nu apare in mod nautral niciodata,ceea ce este usor de inteles deoarece ar impiedica mersul pe jos,cataratul si asezatul.

Aceasta a fost obtinuta prin infectia RCAS-mEngrailed a ectodermei membrelor posterioare dorsale care se transforma intro ectoderma ventriculara.Acest experiment a dus la formarea pieli netede lipsita de peri pe suprafata dorsala a piciorului. In urma unor experimente realizate de Chuongs si Niswaders nu s-a obtinut modificarea factorului de inhibare a epidermei tegumentare. Metaplazia firelor de par a fost obtinuta experimental doar o singura data prin tratament cu acid retinoic in timpul aparitiei mugurilor retelei. Prin repetarea de zi cu zi a tratamentului cu acid retinoic de la 10 la 12 zile exista posibilitatea de a transforma toate retelele care apar in pene.

Infectia piciorului la pui cu RCASmEN1

Morfogeneza firului de par versus glanda

Exista diferite tipuri de fire de par cum ar fi: -fire de par senzoriale, -fire de par principale, -fire de par sencundare. Primele etape ale morfogenezei firului de par sunt similare cu cele ale morfogenezei penei,adica (formarea unei placode si a unei condensari a pielii),dar dupa acestea,morfogeneza lor difera deoarece este mai putin complicata.

Un singur fir de par este produs de foliculul pilos care poate fi comparat cu barbule elemente de baza ale penelor. Partea de jos a parului curier, forme motrice,care este suprapus de primul invelis conic al radacini. Concomitenta tecii impinge celulele apoptotice a centului,in partea superioara a parului curier, lasand loc pentru canalul de par in timp ce portiunea periferica devine teaca pentru radacina din exterior.Portiunea superioara a invelisului exterior a radacinii poarta celule stem care dau nastera unor generatii succesive de par. Morfogeneza glandei incepe fie de catre o placoda urmata de o crestere in jos din derm,fie primtr-o devenire a peretelui lateral al parului curier.

Glandele sebacee sunt de obicei asociate cu foliculii de par care formeaza o unitate pilo-sebacee cu glandele sudoripare ce sunt deseori asociate in functii de specie. In monotreme foliculii pilosi sunt asociati cu glandele mamare formand o structura cu rol de alaptare. In ce moment de dezvoltare a glandei cutanate difera de cea a programului folicului pilos? Desi aceleasi familii care sunt prezente in timpul morfogenezei pielii la pasari au fost implicate si la manifere,exista unele diferente la nivelul firului de par.