Sunteți pe pagina 1din 15

19 PERE}I INTERIORI DE COMPARTIMENTARE

Capitolul

19.1. GENERALIT|}I Pere]i desp\r]itori, u[ori (nestructurali), compartimenteaz\ spa]iul interior al cl\dirii func]ie de necesit\]ile impuse de destina]ia acesteia. La cl\dirile civile pere]ii interiori de compartimentare trebuie s\ `ndeplineasc\ exigen]ele privind asigurarea securit\]ii, confortul utilizatorilor [i a durabilit\]ii. Pere]ii interiori de compartimentare sunt solicita]i la: greutate proprie, ac]iunea focului, ac]iunea [ocurilor. Alegerea materialelor, din care se execut\ pere]ii de compartimentare, se realizeaz\ func]ie de: destina]ie, rezisten]a la solicit\ri, comportarea

bun\ la diferite sisteme de finisaj [i de costul acestora. Greutatea relativ redus\ a pere]ilor de compartimentare conduce la o mic[orare a sarcinilor permanente ce `ncarc\ structura portant\. Se tinde spre solu]iile care permit montarea [i demontarea simpl\ [i u[oar\ a pere]ilor de compartimentare. Aceasta d\ posibilitatea ob]inerii unui "plan elastic", adaptabil schimb\rilor necesare ce pot surveni `n exploatarea viitoare a cl\dirilor (birouri, magazine). 19.2. EXIGEN}E Pere]ii interiori de compartimentare nu particip\ la preluarea sarcinilor statice sau dinamice din structura de rezisten]\.

310

Ace[ti pere]i realizeaz\ func]ia de separare, la cl\diri civile, `ntre `nc\peri `n aceea[i unitate func]ional\ (apartament) sau `ntre `nc\peri din unit\]i func]ionale diferite (apartamente `nvecinate, `ntre `nc\peri [i casa sc\rii). ~n fig.19.1 se prezint\ schema exigen]elor pere]ilor interiori de compartimentare pentru asigurarea securit\]ii, confortului utilizatorului [i a durabilit\]ii. Pere]ii interiori neportan]i trebuie s\ reziste la o combina]ie defavorabil\ de `nc\rc\ri cum ar fi: greutate proprie, curen]i de aer, `nc\rc\ri seismice propor]ionale cu greutatea proprie. ~n vederea stabilirii unui nivel optim de siguran]\,se va conveni asupra unui coeficient global de siguran]\ la rupere func]ie de: natura materialelor, modul de asamblare, leg\turile reale cu structura de rezisten]\ [i riscurile utilizatorului `nc\perilor `n cazul ruperii sau pierderii stabilit\]ii peretelui. Rezisten]a la ac]iunea curen]ilor de aer, c^nd delimiteaz\ spa]ii cu pericol de explozii, se consider\ satisf\cut\ dac\ peretele rezist\ la `ncerc\ri specifice corespunz\toare celor din exploatare. Acest lucru este necesar pentru evitatea unor deforma]ii excesive, care ar `mpiedica exploatarea normal\ a `nc\perilor, func]ionarea instala]iilor, a t^mpl\riei `nglobate `n pere]i. Deforma]ia provenit\ din ag\]area unor corpuri grele se determin\ prin `ncercarea unui prototip de perete interior, `n por]iunea cea mai

defavorabil\ a unei `nc\rc\ri (500 N) normale pe planul elementului.


Comportarea la [oc

Pere]ii interiori de compartimentare trebuie s\ reziste la `ncarcarea la soc, f\r\ a fi str\pun[i sau sa fie dizlocate buc\]i din ei. S\ nu produc\ dislocari si c\deri a unor por]iuni de perete , care ar provoca r\nirea utilizatorilor. ~ncercarea se realizeaz\ sub ac]iunea unui [oc dat de un corp moale, ce simuleaza rezemarea sau c\derea unei persoane asupra unui perete. Peretele este supus [i la un [oc dat de un corp dur (bil\ de o]el) ceea ce ar simula lovirea acestuia cu un obiect de suprafa]\ mic\ de contact (de exemplu impactul cu un col] de mobil\ la o deplasare `n `nc\pere).
Leg\turile cu structura de rezisten]\

Aceste leg\turi ale peretelui interior autoportant, trebuie concepute [i executate astfel `nc^t influen]a deforma]iilor previzibile ale structurii s\ nu genereze sarcini paralele cu planul peretelui, care s\ conduc\ la deterior\ri periculoase pentru utilizator.
Siguran]a la foc

Peretele de compartimentare, inclusiv rosturile [i leg\turile, nu trebuie s\ favorizeze incendiul [i nici propagarea cu u[urin]\ a focului. ~n caz de incendiu peretele s\ nu constitue o surs\ a unor degaj\ri de gaze nocive, toxice sau a fumului. La traversarea, prin pere]ii desp\r]itori, a canalelor, conductelor

311

Comportarea sub ac]iunea vntului

Asigurarea securit\]ii ocupan]ilor

Solicit\ri datorit\ exploat\rii normale

Comportarea sub ac]iunea [ocurilor Comportarea leg\turilor cu structura de rezisten]\ Comportarea sub ac]iunea sarcinilor verticale excentrice

Solicit\ri excep]ionale

Comportarea sub ac]iunea focului Ap\

Etan[eitate Aer

Exigen]ele pere]ilor de compartimentare

Asigurarea confortului ocupan]ilor

Comportare higrotermic\

Izolare termic\ Condensarea vaporilor de ap\

Acustic Privind posibilit\]i de finisare [i utilit\]i curente Deforma]ii Comportarea sub ac]iunea [ocurilor

S\ge]i
Deplas\ri de rosturi [i leg\turi

Asigurarea durabilit\]ii

Conservarea calit\]ii Comportarea sub ac]iunea [ocurilor

Fig 19.1 Schema exigen]elor pere]ilor interiori de compartimentare

312

Pere]i desp\r]itori neportan]i. Leg\tura cu plan[eul [i pere]ii portan]i


Leg\tur\ la partea superioar\ Leg\tur\ lateral\

Plan[eu din beton armat

Tavan suspendat

Perete portant Perete desp\r]itor neportant

Perete desp\r]itor neportant Perete desp\r]itor neportant

Leg\tur\ la partea inferioar\


Perete desp\r]itor neportant perete desp\r]itor neportant

Pardoseal\ finit\

{ap\ de egalizare

{ap\ de egalizare

Pardoseal\ finit\

{ap\ de egalizare

Pardoseal\ finit\

Plan[eu din beton armat

Plan[eu din beton armat

Detalii de leg\tur\
La partea superioar\
Plan[eu din beton armat Mortar din ipsos Strat izolator elastic

La partea inferioar\
Perete neportant

La partea lateral\
Strat izolator elastic

Strat izolator elastic {ap\ de egalizare Plan[eu din beton armat Perete portant Perete neportant Mortar din ipsos

Perete neportant

Strat izolator elastic

La partea superioar\ La partea lateral\


Plan[eu din beton armat Mortar din ipsos Strat izolator elastic Profil metalic Perete neportant Plac\ de tencuial\ uscat\ Perete neportant Plan[eu din beton armat Strat izolator elastic Profil metalic U Perete neportant Perete portant Strat izolator elastic Mortar din ipsos

Fig. 19.2

Pere]i desp\r]itori neportan]i. Leg\tura cu plan[eul [i pere]iiportan]i. Variante. Detalii.

313

sau cablurilor se vor lua m\suri de etan[are cu materiale rezistente la foc. ~ncorporarea `n pere]ii de compartimentare a traseelor [i aparatajelor electrice, doze, prize se va face prin executarea unor protec]ii corespunz\toare din materiale incombustibile pentru a se evita aprinderea datorit\ avariilor sau defec]iunilor proprii instala]iilor electrice.
Etan[eitatea pere]ilor interiori

constructiv\ construc]ie.

acestui

element

de

Capacitatea de izolare termic\

Exigen]a se va impune la pere]ii interiori ce despart spa]ii cu diferen]e de temperatur\ mai mari de 5 0C (holuri , casa sc\rii, garaje). Aceasta cerinta trebuie asigurat\ pentru garantarea condi]iilor minime de confort termic [i consum minim de combustibil pentru `nc\lzire.
Capacitatea de izolare la zgomot aerian

Aceast\ exigen]\ influen]eaz\ concep]ia rosturilor [i leg\turile cu elementele structurale. Varia]iile dimensionale ale rosturilor [i leg\turilor se datoreaz\ toleran]elor de realizare a structurii cl\dirii [i pere]ilor interiori dar [i varia]iei dimensionale pe durata de exploatare normal\. care sunt prev\zute pardoseli, care se cur\]\ prin sp\lare cu ap\, leg\tura `ntre peretele de compartimentare [i pardoseal\ va fi astfel alc\tuit\ `nc^t s\ asigure etan[eitatea la ap\ pentru `nc\perile al\turate. ~n cazul `nc\perilor cu procese umede (b\i, buc\t\rii), unde apare posibilitatea de umezire a peretelui sau de condensare a apei pe suprafa]a acestuia, se va prevedea un finisaj etan[ la ap\. Finisajul va evita acumularea apei `n partea inferioar\ a peretelui. Etan[eitatea la aer a peretelui de compartimentare este cerin]a necesara care se ia `n considerare la alc\tuirea
Etan[eitate la ap\. ~n `nc\perile `n

Exigen]\ important\ a pere]ilor interiori de compartimentare trebuie s\ satisfac\ condi]iile privind indicele de izolare la zgomot aerian EA, indice ce trebuie s\ fie mai mare ca 1 `n cazul separ\rii `nc\perilor din apartamente adiacente, coridoare, holuri comune, casa sc\rii [i de 20 `n cazul c^nd desparte `nc\peri din cadrul aceluia[i apartament. 19.3. PERE}I DIN AZBOCIMENT La cl\dirile industriale f\r\ condi]ii climatologice interioare speciale, pere]ii de `nchidere se pot executa din pl\ci ondulate de azbociment, iar la cl\dirile unde pere]ii au [i func]iune higrotermic\ se realizeaz\ din panouri-sandvi[, cu o plac\ sau dou\ din azbociment [i un strat median termoizolant (fig.19. 2). Trebuie men]ionate o serie de avantaje ale pl\cilor ondulate din azbociment: sunt incombustibile, inoxidabile, negelive, imputrescibile,

314

impermeabile, nedeformabile, [i cu greutate proprie redus\. Prinderea pl\cilor de azbociment ondulat depinde de materialul din care este alc\tuit scheletul peretelui. ~n cazul pere]ilor expu[i la varia]ii termice semnificative sau la vibra]ii, prinderea se realizeaz\ cu dispozitive ce permit deplasarea liber\ a pl\cilor fa]\ de scheletul pere]ilor. Montajul pl\cilor `ncepe de la soclu spre strea[in\, `n r^nduri verticale, de la un cap\t al peretelui la cel\lalt. Montajul `ncepe de la marginea costruc]iei, pozata `n partea opus\ direc]iei v^nturilor dominante. Panoul `n trei straturi se realizeaz\ din dou\ pl\ci de azbociment plane presate [i un miez termoizolator (vat\ mineral\ sau polistiren celular), lipite cu adezivi, [i o barier\ contra vaporilor, intercalat\, la partea interioara, `ntre placa de azbociment si termoizola]ie. Panourile `n trei straturi pot fi finisate prin vopsire. Grosimea necesar\ termoizola]iei se stabile[te pe baza unui calcul termotehnic [i de eficien]\ economic\.

Panouri sandwich din azbociment


~mbinarea la col]uri A

Rigl\ [i stlp din structura de rezisten]\

Detaliu A

Plac\ plan\ azbociment

Termoizola]ie Tij\ filetat\ zincat\ {aib\ din polietilen\ Rondea metalic C\p\cel din polietilen\ Plac\ ondulat\ din azbociment

Prinderea panoului de rigla structurii de rezisten]\


Plac\ ondulat\ din azbociment Plac\ plan\ azbociment Crlig din tabl\ zincat\

Panourile sandvi[ sunt prev\zute cu Bar\ din azbociment rame de margine cu [an] pe contur, care serve[te la `mbinarea panourilor, prin intermediul unei bare de azbociment. Panourile pentru pere]i se Termoizola]ie fixeaz\ de scheletul de rezisten]\ prin intermediul unor piese metalice.

Rigla structurii de rezisten]\

Rosturile panourilor-sandvi[ se etan[eaz\ cu chit elastic [i band\ de Fig. 19.3 Panouri sandwich din pl\ci de azbociment plan [i ondulat cauciuc. 315

19.4. PERE}I DE COMPARTIMENTARE DIN STICL| Ace[ti pere]i se pot realiza din pl\ci presate din sticl\ [i din geam profilat (fig. 19.3). Pere]ii din pl\ci presate din sticl\ se execut\ dintr-un strat sau din dou\ straturi de pl\ci presate cu un strat de aer. Pl\cile presate se zidesc cu mortar de ciment `n r^nduri orizontale, dispuse pe muchie, cu rosturile verticale `n prelungire. Pere]ii se consolideaz\ prin `nglobarea, `n rosturile orizontale [i verticale, a unor bare din o]el-beton. ~n timpul execu]iei, se acord\ o deosebit\ aten]ie aplic\rii stratului de mortar, pentru a se evita contactul direct `ntre pl\cile din sticl\ [i barele de o]el. Pentru a permite deplas\rile datorit\ dilat\rii [i contrac]iei peretelui, se prevede, la capete, un material elastic (p^sl\ mineral\, P.F.L. polistiren). Pere]ii ce au lungimea mai mare de 5 m sunt prev\zu]i cu un cadru de beton armat sau metalic. Pere]ii din geam profilat se realizeaz\ din profile U din sticl\, autoportante, `n a[ezare simpl\ sau dubl\ (fig. 19.3). Sticla poate fi simpl\ sau armat\ cu o re]ea din s^rm\ de o]el. Pere]ii din geam de profilit se pot executa cu dimensiuni relativ mari, f\r\ prinderi intermediare ceea ce conduce la ob]inerea unei ilumin\ri optime [i uniforme (se pot ob]ine `n\l]imi > de 6 m `n cazul pere]ilor cu pozare dubl\).

Ace[ti pere]i realizeaz\ `nchideri etan[e. Datorit\ registrelor vitrate mari, pere]ii din geam de profilit creeaz\ o arhitectur\ specific\. Datorit\ u[urin]ei la montare, geamul de profilit este recomandat pentru pere]ii de compartimentare. Leg\tura geamului profilit cu elementele de structur\ se face prin intermediul unui cadru metalic, beton armat sau lemn av^nd form\ de U. Ancorarea acestui cadru metalic (profil U) de elemente de rezisten]\ se realizeaz\ prin cel pu]in dou\ puncte de prindere. F^[iile de geam profilat se reazem\, la partea inferioar\ [i superioar\, pe un pat elastic, cu compresibilitate redus\ [i cu rezisten]a mare la `mb\tr^nire (fig.19. 3). Peste acest suport elastic, `n cadrul ramei metalice, de ambele p\r]i ale geamului de profilit, se pozeaz\ elementele de calare din material plastic, care, ulterior, se acoper\ cu chit de etan[are. La montare, f^[iile din geam de profilit se introduc cu cap\tul de sus `n ram\, dup\ care se coboar\ pe patul ramei inferioare (fig.19. 3). Pere]ii din sticl\ profilat\ se remarc\ prin: realizarea unor compartiment\ri vitrate la cl\diri cu destina]ii diverse, proces de montaj "uscat", productivitate ridicat\, cheltuieli de `ntre]inere minime. 19.5. PERE}I DIN LEMN Utilizarea lemnului la realizarea cl\dirilor este justificat\ de o serie de avantaje:

316

Pere]i de compartimentare din sticl\ I.


Pere]i simpli din profilit Rezemarea peretelui de profilit
Element de rezisten]\ Cadru metalic din profil U format la rece Material de calare (polistiren)

cu aripile `n acela[i sens

cu aripile `n sens opus

cu rosturi al\turate

Pere]i dubli din profilit

Geam de profilit

Etan[are cu chit Material de calare (polistiren) Profil metalic U Pat suport

cu rosturi decalate

Detaliu A Etan[area geamului de profilit


Profile PVC Mastic de etan[are

Montarea geamului de profilit


Introducerea geamului de profilit `n rama metalic\ superioar\

II.

Pere]i din pl\ci presate din sticl\


Eleva]ie [i sec]iune
Coborrea pe patul ramei metalice inferioare

Perete dublu din pl\ci din sticl\ presat\


Profil metalic U Strat de sticl\ presat\

Sec]iunea 1-1

Mortar de ciment

Strat de aer

Material elastic Arm\turi montate `ntre pl\ci Spa]iu de dilatare umplut cu material elastic (poistiren, PFL)

Pies\ racord din tabl\ zincat\

Izola]ie hidrofug\

Pe suprafa]a de contact a sticlei cu mortarul se aplic\ un strat de vopsea (strat de protec]ie [i adreren]\)

Arm\turi

Plac\ din sticl\ presat\ Mortar de ciment

Fig. 19.4 Pere]i de compartimentare din sticl\ de profilit (I) [i din pl\ci de sticl\ presat\ (II)

317

comportare foarte bun\ `n raport cu solicit\rile mecanice; relativa u[urin]\ a prelucr\rii [i a punerii `n oper\; comportare bun\ la intemperii; aspect pl\cut.

parament poate fi alc\tuit din diverse materiale (scnduri de lemn pozate pe vertical\ sau orizontal\).
Cl\dirile din lemn realizate din schelet [i panouri din lemn `n 3 straturi

pot confec]iona `n ateliere specializate, cu prefabricare total\. Scheletul de rezisten]\, anvelopa, pere]ii interiori se concep din elemente simple, cu dimensiuni rezonabile, `n vederea unui transport, a unei depozit\ri [i mont\ri eficiente. Scheletul de rezisten]\ (pere]i, [arpant\, suport pardoseal\) este prev\zut din elemente liniare asamblate rigid la noduri (fig. 19.5. I). Pere]ii exteriori au fost concepu]i dintrun schelet de lemn (montan]i [i rigle), izola]ie termic\, a c\rei grosime a rezultat din ob]inerea unei rezisten]e termice mari, care s\ mic[oreze `n timpul exploat\rii cl\dirii, consumul de combustibil pentru `nc\lzire. ~n anvelop\ s-a prev\zut [i un al doilea strat de izolare termic\ , care s\ mic[oreze pun]ile termice ale scheletului cl\dirii. Aceast\ termoizola]ie se pozeaz\ `ntr-un caroiaj de lemn decalat de structur\ (fig19. 5.I). La partea interioar\ a anvelopei se monteaz\ pl\ci de ipsos-carton. ~n alc\tuirea pere]ilor exteriori se prevede o barier\ de vapori, pozat\ spre interiorul termoizola]iei [i un strat paravnt a[ezat `n exteriorul acesteia, `naintea paramentului exterior. Acest

Cl\dirile din lemn cu mare eficien]\ economic\ [i timp redus de execu]ie se

(fig.19. 5.II). Din acest punct de vedere, pere]ii din lemn pot fi pere]i prefabrica]i din: lemn, pl\ci fibro-lemnoase, aglomerate lemnoase. Pere]ii prefabrica]i din lemn se execut\ `n 3 straturi. Fe]ele panoului se realizeaz\ din sc^nduri, iar stratul termoizolant [i fonoizolant din vat\ mineral\, polistiren ignifugat. Termoizola]ia se protejeaz\ cu o barier\ contra vaporilor spre interior. Panoul prefabricat este bordat cu o ram\ din lemn, iar `n interior este prev\zut cu rigle de rigidizare. Pentru ob]inerea unui contact organic `ntre fe]ele din lemn [i stratul termoizolator, pe fe]ele din lemn se fixeaz\ o re]ea de [ipci. Pere]ii din pl\ci fibrolemnoase (P.F.L.) pot fi: pl\ci dure emailate sau melaminate [i pl\ci poroase, av^nd calit\]i fonoabsorbante. Structura peretelui este realizat\ dintr-un schelet de lemn pe care se monteaz\ pl\cile din P.F.L. Pentru a se m\ri capacitatea de izolare acustic\, `ntre fe]ele din P.F.L. dur ale panoului de perete se interpun pl\ci din P.F.L. poros sau vat\ mineral\, iar prinderea fe]elor din P.F.L. dur de riglelele scheletului se face prin intermediul garniturilor de cauciuc (fig.19. 5. III).

318

Termoizola]ie suplimentar\ Re]ea din lemn pentru prinderea paramentului Parament din ipsos carton

I.

Pere]i din lemn


Perete termoizolator cu structur\ din lemn
Parament din lemn Termoizola]ie Element de structur\ Barier\ de vapori

II.
Ram\ din lemn Rigle de rigidizare Barier\ de vapori Termoizola]ie Hidroizola]ie Parament din lemn

Panouri pentru pere]i din lemn

1-1

Panou cu gol de fereastr\

2 -2

{ipci

Termoizola]ie

3-3 1
Element de schelet din lemn

III.

Pere]i din pl\ci fibrolemnoase (PFL)


Perete simplu din PFL
PFL dur, emailat sau melaminat

PFL dur, emailat sau melaminat Travers\ din lemn

4
Travers\ din lemn PFL izolator

4-4
Garnitur\ de cauciuc

Element de schelet din lemn PFL dur, emailat sau melaminat

Perete cu strat izolant median

Element de schelet din lemn Termoizola]ie Element de schelet din lemn

Fig. 19.5

Pere]i de compartimentare [i `nchidere din lemn

319

Rosturile `ntre panouri sunt aparente sau acoperite cu [ipci de lemn profilate. Pere]ii din pl\ci aglomerate din lemn se execut\ cu pl\ci din a[chii de lemn (PAL) sau cu pl\ci din a[chii de lemn extrudate (presate `n direc]ia fe]elor) [i acoperite cu o foaie de placaj (PALEX). Pere]ii din pl\ci aglomerate din lemn se realizeaz\ sub form\ de panouri, av^nd lungimea egal\ cu `n\l]imea `nc\perii. Asamblarea panourilor se face `n lamb\ [i uluc. Pe pardoseal\, panourile se fixeaz\ `ntre dou\ pervazuri prinse `n dibluri, iar la tavan `n mod identic sau cu un profil metalic. 19.6. PERE}I DIN MASE PLASTICE Folosirea maselor plastice la execu]ia pere]ilor u[ori ai cl\dirilor este justificata de : rezisten]a bun\ la ac]iunea agen]ilor atmosferici [i coroziune, greutatea redus\, conductivitatea termic\ redusa, posibilit\]i usoare de prelucrare, modelare [i aspect variat. Aceste materiale prezint\ [i o serie de dezavantaje care trebuie luate `n considera]ie la alegerea materialului [i `n alc\tuirea pere]ilor de compartimentare: deforma]ii relativ mari la ac]iunea temperaturii, `mb\tr^nirea prematura [i rezisten]a slab\ la ac]iunea focului. Materialele plastice folosite `n confec]ionarea elementelor de rezisten]\ a pere]ilor sunt materiale termoplaste si materiale termorigide.

Materialele termoplaste au proprietatea de a se deforma la cald, revenind la starea ini]ial\ `n urma r\cirii. Din aceast\ grup\ fac parte: P.V.C., polistirenul, acetatul de vinil, compu[ii poliacrilici (Plexiglas). Aceste mase plastice pot fi rigide, semirigide sau elastice [i se prelucreaz\ prin: injectare, calcinare [i extrudere, ambutisare sau modelare `n vid. Materialele termorigide, care au o mare coeziune molecular\, se prelucreaz\ prin modelare sub presiune [i aplicare cu pistolul. Din aceast\ grup\ fac parte: melamina, poliuretanii, poliesteri care se folosesc arma]i cu fibr\ de sticl\. Produsele curent folosite `n alc\tuirea scheletului panourilor sunt: poliesterii arma]i cu fibr\ de sticl\, P.V.C-ul (profile, foi cutate sau ondulate) [i polimetacrilatul de metil (pl\ci). Miezul termoizolant al panourilor poate fi realizat `n mai multe moduri. Materialele termoizolante alc\tuite din spume de materiale plastice (polistiren celular, policlorura de vinil rigid\, poliuretan), comparativ cu cele minerale (vat\ mineral\) sau vegetale (plut\ expandat\), au o densitate aparent\ mult mai mic\, se prelucreaz\ [i se pun `n oper\ cu u[urin]\. Pere]ii se execut\ cu structur\ omogen\ , polistirenul expandat este bordat cu elemente din P.V.C. sau cu structur\ stratificat\, av^nd la mijloc miez termoizolant.

320

~n cazul unui panou sandvi[, straturile portante de la exterior [i interior sunt realizate din ]es\tur\ de mase plastice pe baz\ de polistiren [i protejate antifoc cu pl\ci de ipsos. Miezul termoizolant, din h^rtie ignifugat\, poate avea form\ de fagure. ~ntre aceste straturi groase de termoizolatie se interpun straturi de rigidizare a miezului. Straturile exterioare ale panoului, cu functiuni de protectie si finisaj, au culori si texturi diferite. Aceast\ solu]ie prezint\ avantajul unei bune izol\ri termice [i fonice, o `ntre]inere u[oar\ [i ieftin\. 19.7. PERE}I DIN SCHELET {I PL|CI DIN IPSOS ARMAT Pere]ii de compartimentare sunt alc\tui]i din schelet (lemn sau metalprofil economic) dublu sau simplu [i pl\ci din ipsos-carton la exterior. Izola]ia se introduce `n spa]iul interior. Ace[ti pere]i desp\r]itori au greutate redus\, productivitate marit\, timp scurt de executie, montaj simplu [i u[or, [i asigur\ flexibilitate func]ional\. Func]ie de exigen]ele func]ionale (`n\l]imea peretelui), acustice, protec]ie la foc [i termice (la gradient mare de temperatur\), pere]ii pot fi: cu schelet simplu [i un rnd sau dou\ de placi din ipsos- carton; cu schelet dublu cu doua rnduri de pl\ci de ipsos carton cu sau f\r\ plac\ intermediar\. Tehnologia de montaj a acestor pere]i este simpl\ , rapid\, [i const\ `n: trasarea pere]ilor pe elementele de rezisten]\ (pere]i, plan[ee, st^lpi);

fixarea scheletului prin intermediul diblurilor [i [uruburilor (rigle de contur [i montan]i verticali); fixarea pl\cilor de ipsos-carton pe una din fe]ele peretelui; montarea izola]iei,care se realizeaza func]ie de exigen]ele acustice si termice, dar [i de protec]ia la foc; placarea dubla, impusa de exigen]ele acustice [i de protec]ie la foc, va avea rosturile dintre pl\cile de ipsos-carton din primul rnd etan[ate iar cele din rndul al doilea decalate; prinderea pl\cilor de schelet, care se face cu ajutorul [uruburilor de montaj rapid; forma [i `mbinarea rosturilor, ce permite armarea materialului de etan[are. Pere]ii desp\r]itori din schelet [i pl\ci de ipsos-carton pot fi cu [i f\r\ instala]ii `nglobate. ~n pere]i pentru instala]ii se `nglobeaz\ trasee de instala]ii [i se includ elemente de sus]inere ale obiectelor sanitare (lavoar, boiler [i wc `n consol\). Pere]ii pentru instala]ii au o structur\ metalic\ suplimentar\, pentru preluarea `nc\rc\rilor din obiectele sanitare cu greut\]i mari. Structura suplimentar\ a fost dimensionat\ pentru a prelua greutatea obiectelor sanitare pozi]ionate `n consol\. ~n cadrul acestor pere]i pentru instala]ii, profilele introduse suplimentar sunt rigidizate pe `n\l]ime cu pl\cu]e.

321

Pere]i cu schelet [i pl\ci din ipsos-carton

Pere]i din zid\rie

Schelet simplu cu montan]i din lemn din metal

Pere]i cu schelet [i pl\ci din ipsos-carton

PERE}I INTERIORI AUTOPORTAN}I

Schelet dublu cu montan]i din lemn din metal

Pere]i cu schelet [i pl\ci din ipsos-carton

Schelet cu rigle din lemn din metal

Pere]i cu schelet [i pl\ci din ipsos-carton

pentru instala]ii

Fig. 19.6 Schema pere]ilor interiori autoportan]i de compartimentare.

322

Pere]i interiori cu schelet [i pl\ci din ipsos armat


Perete interior autoportant cu placare simpl\ [i dubl\
Profil din tabl\ sub]ire (schelet) Izola]ie (vat\ mineral\) Pl\ci din ipsos armat
(placare simpl\)

Perete ce ad\poste[te instala]ii


Schelet pere]i Plac\ din isos armat
Rigidiz\ri suplimentare din pl\ci de ipsos armat

Profil din tabl\ sub]ire (schelet) Izola]ie (vat\ mineral\) Pl\ci din ipsos armat
(placare dubl\)

Suruburi autofiletante

Suruburi autofiletante

Izola]ie (vat\ mineral\)


Schelet suplimentar sus]inere obiecte sanitare [i instala]ii

Perete autoportant cu schelet [i placare simpl\


Profil metalic de margine Plac\ de ipsos armat Montant din tabl\ sub]ire Izola]ie (vat\ mineral\) Plac\ de ipsos armat Izola]ie (vat\ mineral\)

Plac\ de ipsos armat

Rost la pl\cile de ipsos armat

Plac\ de ipsos armat

Montant din tabl\ sub]ire Profil metalic de margine Montan]i dubli din tabl\ sub]ire Profil metalic de margine Montan]i dubli din tabl\ sub]ire Izola]ie (vat\ mineral\) Benzi de distan]are Pl\ci de ipsos armat
(placare dubl\)

Izola]ie (vat\ mineral\) Benzi de distan]are Pl\ci de ipsos armat


(placare dubl\)

Rost decalat la pl\cile de ipsos armat

Determinarea greut\]ii corpurilor grele (P) ag\]ate de pere]ii din schelet [i pl\ci
1.4 1.2 (kN/m) 1.0 0.8 0.6 0.4 0.2 0 0.1 0.2 0.3 Excentricitatea e 0.3 m

a 0.3 m

Sarcina

Fig. 19.7 Pere]i interiori cu schelet [i pl\ci din ipsos armat (simpli [i dubli)

0.4 (m)

0.5

323

~n func]ie de greutatea obiectelor sanitare, structura suplimentar\ se fixeaz\ `n pardoseal\. Montajul pere]ilor pentru instala]ii se realizeaz\ prin: fixarea instala]ilor; placarea unei fe]e a peretelui cu pl\ci de ipsos-carton;

pozarea izola]iei fonice, `n spa]iile libere, pentru atenuarea zgomotului din instala]ii; placarea pe cealalt\ fa]\ a peretelui cu pl\ci din ipsos-carton. ~n peretele existent se realizeaz\ un spatiu pentru interven]ia specialistului, `n vederea remedierii unor defec]iuni.

324