Lucrarea 6 Dispozitive de stocare a datelor

1. Scopul lucrarii: studierea particularitatilor de proiectare a interfetelor pentru echipamente de stocare a datelor : disc flexibil si disc rigid . 2. Consideratii teoretice 2.1 Metode de stocare a datelor pe suport magnetic Pe suport magnetic, informatiile digitale sunt inregistrate serial, folosind diferite metode de codificare a datelor : FM, MFM, variante RLL, etc. Prin codificare se urmareste : - transformarea informatiilor digitale intr-o inregistrare magnetica (secventa de micromagneti de polaritati diferite) si invers - cresterea capacitatii de stocare pe unitatea de suprafata magnetica - inserarea de elemente de sincronizare necesare pentru faza de citire In principiu, pe un mediu magnetic informatia se codifica prin variatii ale cimpului magnetic. Numarul maxim de variatii pe unitatea de suprafata este limitat de tehnologia de realizare a materialului magnetic. Variantele mai evoluate de codificare incearca sa mareasca cantitatea de informatie inregistrata, folosind acelasi numar de variatii ale cimpului fizic. Metoda de codificare FM (Frequency Modulation) este printre cele mai vechi (alaturi de NRZ-Non Return to Zero), dar este si mai putin performanta. Pe suportul magnetic se inregistreaza alternativ un semnal de ceas (pentru sincronizare) si semnalul de date propriuzise. Metoda MFM (Modified FM) elimina in mare parte impulsurile de ceas, permitind in acest fel dublarea cantitatii de informatie utila inregistrata. Un bit de 1 se codifica printr-o secventa 01, iar un bit de 0 prin 00, daca se afla intre doi biti de 1 sau 10 (bit de ceas) daca este dupa un alt bit de 0.Variantele de tip RLL (Run Length Limited) codifica secvente de biti pe baza unui arbore de codificare, reducind si mai mult numarul de variatii de cimp necesare pentru codificarea unui bloc de date (reduce cu aprox. 50% fata de metoda MFM). In figura 1 s-a reprezentat arborele standard de codificare : se parcurge arborele conform secventei de biti de la intrare (ex :0011) si se citeste codul din ramificatia frunza (ex : 00001000). 1 1 1000 0010000 0 0100 1 1 100100 R 0 1 0 00001000

00100100

000100

Figura 1 Arborele de codificare RLL In figura 2 s-a reprezentat modul de codificare a unei secvente de biti folosind cele 3 metode.

Date

0 0 C

0 0 C

1 1 C

1 1 C

0 0 C

1 1 C

0 0 C

0 0

C=1 FM (cod) Semnal

MFM(cod) Semnal

RLL2,7 (date) cod 0 semnal

0011 1 0

010 1

Figura 2 Forma semnalelor pentru diferite moduri de codificare a datelor Semnalul generat isi schimba polaritatea la fiecare cod de 1 (inclusiv la impulsul de ceas). Se observa ca pentru aceeasi secventa de date frecventa maxima a semnalului generat in modul MFM este jumatate din frecventa semnalului FM si dublul frecventei semnalului RLL. O frecventa mai mica inseamna un numar mai redus de dipoli magnetici elementari si implicit o densitate mai mare de date pe accesi unitate de suprafata. Interfata necesara pentru codificarea si decodificarea datelor este cu atit mai complexa cu cit metoda de codificare este mai sofisticata. Noile metode de codificare necesita unitati de disc mai performante si suprafete magnetice de calitate mai buna. Pe disc, datele se inregistreaza pe piste concentrice. O pista este divizata in mai multe sectoare. Un sector are o lungime fixa si contine atit date utile cit si date de control. Datele de control sunt utilizate pentru : - delimitarea sectoarelor, - identificarea sectoarelor, - inlantuirea logica a sectoarelor - sincronizare - detectia si corectia erorilor. O unitate de disc rigid poate contine mai multe discuri fizice. Citirea datelor se face cu mai multe capete de citire. Pistele care pot fi accesate la o singura pozitie a capetelor de citire formeaza un cilindru. Accesul la date este aleatoriu la nivel de sector si secvential in interiorul sectorului. Prin functii BIOS (INT 13h) pot fi accesate datele de pe disc la nivel de sector ; la apelul functiei trebuie sa se specifice numarul unitatii, numarul capului de citire/scriere, numarul pistei (cilindrului), numarul de sector si numarul de sectoare ce urmeaza a fi accesate. Sistemul de operare permite accesul la datele de pe disc la nivel logic, datele fiind grupate sub forma de fisiere. Un fisier este o inlantuire logica de sectoare fizice. n figura 2.1 se prezint structura floppy disk-urilor de 3 1/2". Floppy discul const ntr-un disc de plastic circular, flexibil, acoperit cu un material feromagnetic. Pentru a proteja suportul datelor de murdrie i stricciuni, floppy-urile sunt introduse ntr-un nveli protector sau o carcas de plastic. n prezent n PC-uri se ntlnesc doar floppy-uri de 3 1/2" cu o capacitate de 1,44 Mbytes i 2,88 Mbytes. Aceste floppy sunt double-sided (au 2 fee); astfel ca datele sunt nregistrate pe ambele fee. Pentru stocarea sau citirea datelor de pe floppy-uri acestea trebuie introduse n unitatea de floppy (vezi figura 2.2). n cazul floppy-urilor de 3 1/2 inch, rotirea i prinderea lor se

realizeaz prin intermediul unui orificiu n discul central de metal. Orificiul de protecie la scriere are rolul de a preveni ca datele de pe floppy disc s fie suprascrise din greeal.

Figura 2.1 Discuri floppy: 1. protecie scriere, 2. butuc antrenare disc, 3. protecie metalic, 4. carcas de plastic, 5. disc de hrtie, 6. disc magnetic, 7. sector de disc Toate unitile de floppy au un foto-traductor care detecteaz acest orificiu. Dac aceasta este deschis, atunci unitatea interzice orice acces de scriere pe floppy-ul introdus. Aceast interzicere se face la un nivel hardware i nu poate fi dezactivat printr-o comand software - o protecie foarte sigur mpotriva viruilor calculatorului. Din acest motiv, anumii productori furnizeaz floppy-uri originale ale programelor n nveliuri care nu permit scrierea. Astfel datele nu pot fi alterate n nici un fel prin software. Floppy-urile de 3 1/2" sunt protejate la impuriti. Acest lucru este necesar datorit marii densiti a datelor nregistrate. Floppy-urile sunt introduse ntr-o carcas tare i stabil de plastic, unde deschiderea pentru capetele de citire/scriere este protejat de un zvor. Odat introdus floppy-ul n unitate, mecanismul unitii deplaseaz zvorul ntr-o parte. Floppy-urile de 3 1/2" cu o capacitate de 1.44 Mbytes au un orificiu HD care indic unitii de floppy tipul densitii floppy-ului introdus. Unitile de 3 1/2" au un senzor fotosensibil care sesizeaz cresttura HD a floppy-urilor. Dac se introduce un floppy de 1.44 Mbytes atunci unitatea de floppy mrete curentul de scriere, genernd un cmp magnetic mai puternic. Dac nu este sesizat orificiul HD (adic, s-a introdus un floppy de 720 kbytes), atunci unitatea opereaz cu un curent de scriere mai redus i ca atare cmpul magnetic este mai slab. Astfel, unitile de 3 1/2" adapteaz cmpurile lor magnetice la tipul de floppy folosit. Motorul unitii rotete floppy-ul introdus cu 360 de rotaii pe minut. Aceasta nseamn c o rotaie se face complet la fiecare 1/6 secunde.

Pentru nregistrarea i citirea datelor este necesar un cap de citire/scriere, care se gsete poziionat la extremitatea unui bra de acces (bra port capete). n figura 2.2 se prezint schema pentru o unitate de floppy, cu motor, floppy i braul de acces.

Figura 2.2 Unitate de discuri flexibile Unitile double-sided obinuite de astzi, pentru floppy-urile double-sided au dou capete de citire/scriere montate pe acelai bra de acces, i ele deci nu pot fi mutate independent, dar sunt activate separat. Braul de acces este n general deplasat cu ajutorul unui motor pas cu pas care rotete un angrenaj, care convertete rotaia motorului ntr-o miscare liniara a bratului de acces. Pentru a deplasa capetele cu o anumit poziie, echipamentul electronic al unitii de floppy controleaz motorul pas cu pas potrivit instruciunilor de la controlerul de floppy, astfel nct s efectueze un anumit numr de pai unghiulari. Deci, nu se face nici un control feedback. Astfel micarea uni-dimensional a capului de citire/scriere a benzilor magnetice a fost nlocuit de o micare bi-dimensional; rotaia suportului de date i micarea liniar a capului de citire/scriere. La floppy, datele sunt accesibile n cel mai dezavantajos caz ntr-o singur rotaie a suportului de date i o micare liniar complet a braului de acces. O singur rotaie este fcut n 170-200 ms, iar o micare liniar complet a capului n 200 ms. Astfel sunt necesare cel mult 400 ms pentru a accesa un byte de date. La banda magnetic trebuie derulat banda complet, n cel mai dezavantajos caz i aceasta dureaz de obicei mai mult de 400 ms. Un alt avantaj al floppy-ului n comparaie cu banda magnetic este aceea c floppyul poate fi scos din unitate n orice poziie a suportului de date i a capetelor. Benzile magnetice, pe de alt parte, trebuie s fie complet derulate pe o rol. Doar cartuurile cu band magnetic fac excepie. Pn acum s-a prezentat doar modalitatea de acces la o anumit poziie a suportului de date, dar nu i modul n care sunt citite sau scrise datele. nscrierea i citirea datelor este fcut doar n poziia capetelor de citire/scriere. n figura 2.3. se prezint o vedere n seciune prin capul de citire/scriere, aflat deasupra floppy-ului.

Figura 2.3 Capul de citire/scriere i discul floppy. Capul de citire/scriere are o bobin ce genereaz cmpul magnetic ce magnetizeaz discul Prezena unui cmp magnetic extern produce o aliniere a particulelor magnetice dintrun material feromagnetic i aceste particule i pstreaz orientarea chiar dupa ce cmpul magnetic extern a fost ntrerupt. Acest efect este folosit pentru nregistrarea datelor. Capul de citire/scriere este n general format dintr-un mic electro-magnet cu un miez din fier ce are un ntrefier ngust. Liniile cmpului magnetic ale electromagnetului sunt emise din acest ntrefier n timpul procesului de scriere i magnetizeaz zone mici ale nveliului magnetic al suportului de date. n funcie de orientarea particulelor magnetice putem reprezenta un 1 sau un 0 la locaia care ne intereseaz. Floppy-ul, nvelit cu un compus de fier sau cobalt, se rotete sub capul de citire/scriere iar controlerul unitii va trimite un puls scurt de curent prin electromagnetul capului la un moment convenabil pentru a genera un cmp magnetic cu direcia dorit. Astfel este necesar coordonarea rotaiei suportului de date, poziia liniar a braului de acces i timingul pulsului de scriere n aa fel nct un bit definit poate fi scris ca o magnetizare a unei mici zone n orice locaie. Dac mai muli bii de date urmeaz a fi scrii succesiv, atunci controlerul unitii furnizeaz un puls continuu la capul de citire/scriere n faza cu datele nscrise, care conduce la nregistrarea tuturor biilor de date. Dimensiunea ntrefierului i distana ntre cap i suportul datelor au o influen major asupra densitii nregistrrii. Cu ct se micoreaz ntrefierul cu att se micoreaza zona liniilor de cmp emanate i astfel i zona pe suprafaa suportului de date care este afectat de aceste linii de cmp. Un ntrefier mic poate astfel s conduc la o densitate mai mare a datelor. Pe de alt parte, cmpul magnetic se extinde din ce n ce mai mult odat cu mrirea distanei fa de ntrefier. Cu ct este mai deprtat capul fa de suportul de date, cu att este mai mare zona ce va fi afectat de cmpul magnetic. Astfel o distan mic ntre cap i floppy va permite de asemenea o densitate mare a nregistrrii. Unitile de floppy i n special unitile de hard discuri cu o capacitate mare au astfel un cap mic de citire/scriere cu un ntrefier ngust aflat ct mai departe posibil de suportul datelor. n cazul unitilor de floppy disc capul de citire/scriere se afl n contact permanent cu suprafaa floppy-ului. Astfel discurile floppy se uzeaz n timp, dei nveliul magnetic este acoperit de un strat de teflon sau un alt material rezistent mecanic. Uzura este limitat, totui, printr-o vitez de rotaie mic i de faptul c suportul datelor este rotit de motorul unitii numai pe perioada de acces a datelor. La citerea datelor nregistrate, bobina capului de citire/scriere intersecteaz liniile cmpului magnetic al suprafeei suportului de date. Din cauza rotirii floppy-ului, magnetizrile alternative a suprafeei suportului de date dau natere la un cmp magnetic

variabil care va induce o tensiune n bobin. Tensiunea va reflecta valoarea datelor scrise anterior. Iniial, vom avea un tren de semnale electrice care este convertit ntr-un tren de bii printr-un echipament electronic al unitii i controlerului de floppy. Pentu a citi o informaie controlerul pozitioneaz capul la o anumit locaie i porneste motorul ce rotete discul. Cnd datele dorite apar sub capul de citire/scriere controlerul deschide o poart pentru a transfera semnalele de date induse ctre un amplificator. Astfel pentru citirea datelor este necesar, o coordonare precis a rotaiei, a micrii liniare i a timing-ului deschiderii porii. Unitile de floppy sunt denumite ca unitti cu suport de date mobil (interschimbabil). Din acest motiv ele difer de unitile de hard disc-uri. Totui, mobilitatea floppy-urilor este pltit cu un dezavantaj semnificativ al securitii datelor, ce pot fi alterate datorit prafului i a altor impuriti care cu greu pot fi evitate n timp. Din cauza rotirii floppy-ului, impuritile acioneaz ca o pulbere abraziv ce produce distrugerea nveliului protector i pierderea datelor. Au aprut pe pia i uniti de floppy i floppy-uri cu capacitate mai mare de 20 Mbytes. Densitatea de nregistrare, crescut cu un ordin de mrime, cere un nveli de protecie mpotriva impuritilor. Astfel aceste floppy-uri sunt de obicei nchise n carcase ermetice. Astfel de memorii magnetice sunt numite mai degrab discuri cu capete mobile dect floppy-uri, iar n ceea ce privete capacitatea i tehnologia ele sunt aezate undeva ntre floppy-uri i hard discuri. 2.2 Structura unei interfete de disc magnetic Structura interfetei de disc este determinata de citeva caracteristici specifice ale transferului de date la disc : - viteza de transfer este relativ mare - fluxul de date trebuie sa fie constant, corespunzator vitezei de citire/scriere a unitatii (aceasta viteza este in corelatie cu viteza de rotatie a discului si pozitia capului de citire); - unitatea minima de transfer este un sector ; fluxul de date nu poate fi intrerupt in timpul citirii sau scrierii unui sector. Ca metoda de transfer se poate utiliza accesul direct la memorie (DMA) sau transferul prin procesor de intrare/iesire. In cazul discurilor rigide viteza de transfer mare impune utilizarea unei memorii tampon inclusa in interfata; de obicei magistrala sistemului nu poate furniza sau prelua date in mod constant la viteza de transfer a discului. La calculatoarele personale compatibile IBM PC , pentru unitatile de disc flexibil s-a ales metoda accesului direct la memorie, iar pentru discul rigid se utilizeaza un procesor de intare/iesire. In ambele cazuri se utilizeaza controloare specializate care realizeaza codificarea/decodificarea datelor si genereaza semnalele necesare pentru controlul unitatilor de disc. Tipul controlorului depinde de modul de codificare a datelor, tipul discului si standardul de interfata utilizat. La primele variante de interfata (standardul ST506/412) controlorul de disc era inclus in placa de interfata. La variantele mai noi insa (IDE/ATA, EIDE, SCSI), s-a considerat mai utila amplasarea inteligentei la nivelul unitatii de disc. La aceste variante placa de interfata realizeaza numai adaptarea magistralei sistem la o magistrala specializata de disc. 2.2.1. Interfata de tip MFM (Modified Frequency Modulation) Interfata MFM a fost primul tip de interfata utilizat pentru calculatoarele compatibile IBM PC. Placa de interfata contine un controlor de disc flexibil si un set de trei circuite VLSI (un procesor local, un controlor de disc si un controlor de transfer) pentru controlul discului rigid. Numele interfetei este dat de metoda utilizata pentru codificarea datelor : modulatie in frecventa modificata. In cadrul interfetei exista o memorie tampon ce permite pastrarea

temporara a datelor citite sau scrise de pe discul rigid. Pentru discul flexibil, se utilizeaza un canal de acces direct la memorie (DMA), prin care se asigura viteza de transfer necesara. Performantele de viteza ale acestei interfete sunt mai modeste ; de asemenea nu acopera necesitatile de administrare ale unor discuri de mare capacitate. Principial interfetele de tip RLL sunt similare cu cele de tip MFM, cu diferenta ca modul de codificare a datelor este mai eficient. 2.2.2 Interfata IDE (Integrated Drive Electronics) In cazul interfetelor de tip IDE controlorul de disc este parte componenta a unitatii de disc. In acest fel producatorul unitatii de disc poate sa optimizeze structura controlorului la particularitatile functionale ale unui anumit tip de disc. In general aceste interfete au parametri de performanta mai ridicati si permi gestionarea eficienta a unor discuri de mare capacitate. Controlorul respecta standardul ST-506 asigurindu-se astfel compatibilitatea produselor software dezvoltate pentru acest standard. Ca mod de codificare a datelor se utilizeaza metoda RLL. Legatura dintre unitatea de disc si magistrala se realizeaza printr-o placa adaptoare (placa IDE) neinteligenta. Aceasta placa face adaptarea dintre semnalele de pe magistrala de sistem si semnalele interfetei IDE. In sistem pot fi conectate doua unitati de tip IDE (la unele sisteme 4 unitati sunt admise), caz in care una dintre unitati este setata master, iar cealalta slave. Structura conectorului IDE si semnificatia semnalelor se gaseste in anexa 5 In ultima perioada au aparut versiuni imbunatatite ale standardului IDE si anume : EIDE (Enhanced IDE), Fast ATA, ATA-3, ATA-4.De asemenea s-a dezvoltat un nou standard ATAPI pentru conectarea unutatilor CD-ROM si a unitatilor de banda. Dintre noile facilitati adaugate se pot aminti : - pot fi conectate pina la patru unitati de disc, inclusiv CD-ROM - moduri mai rapide de acces ( numite PIO MODE 3 si 4) - mod LBA care permite specificarea in CMOS a discurilor cu capacitate mai mare de 504Mo - detectia automata a parametrilor de disc prin BIOS - fiabilitate mai mare si securitatea accesului (prin tehnologia SMART SelfMonitoring Analysis and Report Technology) 3. Mersul lucrarii 3.1 Se desface carcasa calculatorului si se identifica tipul unitatilor si a interfetei de disc. Se determina tipul conectorilor si al cablurilor folosite pentru conecatrea unutatilor de disc. Se determina numarul maxim de unitati care pot fi conectate in sistem. In cazul unei unitati de disc de tip IDE se determina comutatoarele care permit configurarea unitatii ca si unitate master sau slave. 3.2 Se desface o unitate de discuri flexibile si se identifica elementele sale constructive 3.3 Se acceseaza datele de pe disc la nivel fizic (la nivel de sector) folosindu-se facilitatile oferite de intreruperea BIOS INT 13h. Parametri de apel ai intreruperii INT 13h se gasesc in anexa 4. Se vor efectua urmatoarele operatii : resetarea unitatii de disc, citire, scriere sector, formatare pista (atentie : numai pe discuri flexibile), verificare sector. 3.4 Se va scrie un program care determina parametri unui disc (numar de sectoare pe pista, numarul de piste, numarul de capete, capacitatea) 3.5 Se va scrie un program care determina sectoarele defecte de pe disc 3.6 Se va scrie un program care sa determine parametri de performanta ai unei unitati de disc (rata de transfer pentru un sector, pentru o pista, viteza de deplasare de pe o pista pe alta, timpul de acces la discheta daca unitatea este in repaus si daca este pornita, etc). Indicatie :

pentru determinarea unor intervale de timp se va utiliza intreruperea BIOS pentru citirea ceasului sistem. 4. Intrebari si probleme 4.1 Pot fi utilizate mai multe interfete de tip IDE intr-un singur calculator ? Justificati raspunsul 4.2 Sa se conceapa un sistem de protectie a informatiilor impotriva accesului neautorizate 4.3 Sa se conceapa un sistem de blocare a multiplicarii neautorizate a informatiilor de pe disc. 4.4 Sa se proiecteze un sistem tolerant la defecte bazat pe duplicarea datelor pe doua discuri. Duplicarea va fi transparenta pentru programele de aplicatie.

Anexa 5 Interfete de disc Interfata de disc rigid MFM/RLL Conector de comanda Numar pin Denumire semnal 2 Head Sel 8 4 Head Sel 4 6 Write Gate 8 Seek Complecte 10 Track 0 12 Write fault 14 Head Sel 2 16 Rezervat 18 Head Sel 1 20 Index 22 Ready 24 Step 26 Drive Sel 1 28 Drive Sel 2 30 Drive Sel 3 32 Drive Sel 4 34 Direction In Pini GND impari

Selectie cap 8 Selectie cap 4 Validare scriere Terminare cautare pista Cap pe pista 0 Eroare de scriere Selectie cap 2 Selectie cap 1 Semnal de inceput pista Unitate pregatita Deplasare cap (functie de directie) Selectie unitate 1 Selectie unitate 2 Selectie unitate 3 Selectie unitate 4 Directia de deplasare a capului Masa

Conector de date Descriere semnal Numar pin Nume Semnal 13 Write data+ Semnal de scriere date 14 Write data Semnal de scriere date 17 Read Data+ Semnal de citire date 18 Read DataSemnal de citire date 2,4,6,8,11, GND Masa 12,15,16, 19,20 1 Drive Select 2 13,14 si 17,18 sunt semnale transmise diferential

Interfata IDE Conector unitate de disc flexibil Numar pin Semnal 2 REDWC\ 4 Neconectat 6 Neconectat 8 INDEX\ 10 MOTEA\ 12 DRVSB\ 14 DRVSA\ 16 MOTEB\ 18 DIR\ 20 STEP\ 22 WDATE\ 24 WGATE\ 26 TRK00 28 30 32