Sunteți pe pagina 1din 3

Lipidele

Denumirea de lipide provine din limba greaca - lipos - gras, grasime. Grasimile intra n grupa lipidelor simple si reprezinta eteri compusi ai acizilor grasi si alcool trivalent al glicerinei. Lipidele constituie o importanta sursa energetica a organismului. La arderea 1 g de lipide se degaja 9 kcalorii. Dupa origine, grasimile se mpart n vegetale si animale. Ele contin acizi saturati si nesaturati. Grasimile bogate n acizi grasi saturati sunt solide la temperatura obisnuita, cele bogate n acizi grasi nesaturati sunt lichide si se numesc ulei. Rezervele adipoase cresc la consumul exagerat de grasimi alimentare si glucide, ducnd la obezitate. Consumul n exces al grasimilor bogate n acizi grasi saturati (palmitic, stearic, butiric, capronic s.a), are ca urmare cresterea colesterolului n snge cu depunerea lui n peretii arterelor si sclerozarea lor, contribuie la dezvoltarea aterosclerozei. n acizi grasi saturati sunt bogate untul, untura de porc, carnea, pestele gras. Acizii grasi polinesaturati, care nu pot fi sintetizati n organism sunt: linoleic, linolenic. Ei se numesc esentiali si trebuie sa patrunda n organism cu hrana. n prezenta vitaminei B6 acizii linoleic si linolenic se transforma n acidul arahidonic. Acizii arahidonic si linoleic sunt predecesorii prostaglandinelor, ei poseda proprietatile de a spori elasticitatea si micsora permeabilitatea vaselor, de a forma cu colesterolul compusi usor solubili, grabind transformarea n ficat a colesterolului n acizi biliari si contribuind astfel la eliminarea colesterolului din organism, de a stimula eliminarea bilei si peristaltismul intestinal. Acesti acizi asigura cresterea si dezvoltarea normala a organismului, intensifica actiunea lipotropa a colinei si stimuleaza sinteza acesteia. Acidul linoleic inhiba cresterea tumorilor. Insuficienta de acizi grasi polinesaturati provoaca dermatite, micsoreaza capacitatea de reproductie. Lipsa sau prezenta lor n cantitati insuficiente deregleaza utilizarea celorlalti acizi din organism. Sursa principala de acizi grasi polinesaturati sunt uleiurile vegetale nerafmate. Acidul linoleic constituie n uleiul de floarea-soarelui 68%, de soia - 58,8%, de porumb 53%, de maslin - 15%; n untura de porc -8,8%, de vita - 2,2%, de gaina - 18 23%, n unt - 3,6%. Necesarul zilnic al organismului de acid linoleic este de 2-6g ceea ce echivaleaza cu 10-15g de ulei vegetal nerafinat. Pentru a crea un surplus de acid linoleic n

organism se recomanda un consum zilnic de 20-25g de ulei vegetal nerafinat. Norma zilnica de acid linolenic este de 0,2-0,6g. Acizii grasi saturati (palmitinic, stearinic sa.) se gasesc n grasimile animale (unt, smntna, untura) n proportii satisfacatoare. Pentru sinteza grasimilor proprii organismul are nevoie de acizi grasi saturati si nesaturati n anumite proportii. Limitarea considerabila a grasimilor n alimentatie se soldeaza cu micsorarea masei corporale, rezistentei organismului catre factorii daunatori ai mediului nconjurator (infectie, frig sa.)., retine cresterea si dezvoltarea organismului tnar. Din acizii grasi nesaturati esentiali si fosfolipide se sintetizeaza prostaglandinele substante cu actiune asemanatoare cu cea a hormonilor si care se mai numesc hormoni ai tesuturilor. n componenta lipidelor intra lecitina si colesterolul. Spre deosebire de grasimi neutre, aceste substante nu au nsusiri energetice. Lecitina este compusa din glicerina, acizi grasi, acid fosforic si colina. Ea are actiune lipotropa, este antagonist al colesterolului cu actiune antisclerotica, mareste rezistenta organismului catre substantele toxice, stimuleaza eliminarea bilei, sinteza eritrocitelor si a hemoglobinei. Lecitina face parte din fosfolipide. Ea se sintetizeaza de catre toate celulele organismului. Necesarul zilnic de fosfolipide este de 5g. Sunt bogate n lecitina galbenusul de ou, smntna, frisca, uleiurile vegetale nerafinate. Colesterolul face parte din grupa sterinelor si intra n componenta tuturor celulelor si lichidelor organismului, contribuie la sinteza acizilor biliari, hormonilor suprarenalelor, sexuali, normalizeaza permeabilitatea membranelor celulare si, sub actiunea razelor ultraviolete, se transforma n piele n vitamina D3. O parte de colesterol se sintetizeaza n organism de catre diferite celule ale tesuturilor, iar alta patrunde cu hrana. Sunt bogate n colesterol galbenusul de ou, untul, smntna, carnea de vita si de porc, pestele sa. Colesterolul din produse alimentare se dizolva mai greu dect colesterolul endogen. n organism, colesterolul se sintetizeaza din acid acetic (produs al metabolismului intermediar al glucidelor si lipidelor). Excesul de colesterol prezinta unele riscuri pentru sanatate. Uleiurile vegetale contin fosfolipide si sitosterina care micsoreaza nivelul colesterolului din snge. Sitosterina mpiedica absorbtia colesterolului n intestin prin formarea de compusi greu solubili. Colesterolul se elimina din organism cu bila, prin membrana intestinului gros. Continutul limitat al colesterolului n ratia alimentara face sa sporeasca sinteza lui n organism. Norma zilnica de colesterol este de 0,3-0,6 g.

n grasimi se dizolva vitaminele liposolubile A, D, E, K. Necesitatea medie a omului sanatos n grasimi constituie 30% din valoarea energetica a ratiei. La persoanele ce ndeplinesc un lucru fizic greu acest indice se mareste pna la 35%. Folosirea n limitele normei a grasimilor constituie I -1,5g la kg, sau 70-100g pe zi pentru o persoana cu masa corpului de 70 kg. La calcularea lor se tine cont de grasimile libere si de cele care intra n componenta produselor alimentare. Pentru persoanele n vrsta se recomanda micsorarea continutului de grasimi din ratia alimentara zilnica pna la 25% din valoarea energetica. Uleiurile vegetale trebuie sa constituie 25-30g din grasimile consumate. Sursele principale de grasimi sunt: uleiurile vegetale (99,9%), untul (82,5%), brnza de vaci (18%), cascavalul (23,5%), carnea de vita (20,2%), carnea de porc (27,8-49,3%), carnea de gaina (20,2%), nucile (54,5%).